Funcţiile aparatului dento-

maxilar
Clasificarea funcţiilor aparatului
dento-maxilar
 Principale(esenţiale)
 Suptul (la nou-născut)
 Masticaţia
 Deglutiţia
 Fizionomia (mimica)
 Fonaţia (vorbirea articulată)
 Ocazionale sau profesionale
(cu caracter fiziologic)
 Tusea
 Strănutul
 Suflatul (instrumente muzicale sau fabrici de
sticlă)
 Cantatul
 Parafuncţii-
 Respiraţia orală
 Bruxismul
 Interpunerea şi suptul degetului, limbii, buzelor
 Interpunerea şi muşcarea obrajilor

 efecte nocive
 Suptul
 Definiţie
 Principalul mod de alimentare al noului-născut
 Act reflex condiţionat
 Alimentaţie naturală sau artificială
 Mecanismul supului/ Elemente implicate
 Buzele şi crestele alveolare frontale-
 Mandibula-mişcări ritmice de propulsie-retropulsie- mm. propulsori şi
orofaciali
 Limba
 Formă de jgheab
 Extremitatea anterioară-interpusă între crestele alveolare
 Deglutiţia infantilă
 Rolul alimentaţiei naturale
 Dezvoltarea oaselor maxilare, a ATM
 Tonusul mm mobilizatori ai mandibulei şi oro-
faciali
 Prima mezializare a mandibulei
Digesta bucala
 Act mecanic
 Procesele fizice de insalivaţie
 Procesele chimice(enzimatice)
Masticatia
 Definiţie-act reflex condiţionat (voluntar)
 Prehensiunea
 Prelucrarea mecanică a alimentelor-
 Elemente implicate
 Musculatura mobilizatoare a Ap.D.M
 Muşchii limbii, buzelor,obrajilor
 Palatul dur
 Dinţii şi ţesuturile lor de susţinere
 Glandele salivare
Act reflex condiţionat, care poate fi voluntar
Arcul reflex
Receptori tactili
Fibre aferente-primul neuron senzitiv (ggl Gasser)
Neuron motor masticator -punte
Musculatura mobilizatoare a mandibulei
Coordonarea voluntară- aria corticală din lobul frontal
 Prelucrarea mecanică

 Def-mişcări ritmice, succesive- scop

 Cuprinde două etape
 Incizia
 Triturarea
 Incizia
 Nu este obligatorie
 Dependentă de natura rapoartelor de
ocluzie în zona frontală
 Ocluzie psalidodontă-traseul invers al
ghidajului anterior
 Mecanism de forfecare
 Ocluzie labiodontă
 Incizie
prin secţionare
 Mecanism de cleşte
 Triturarea
 Definiţie-act mecanic de fragmentare a
alimentelor
 Mod de realizare-mişcări combinate
 Coborâre-ridicare
 Propulsie-retropulsie
 Lateralitate stangă-dreaptă –revenire

 Succesiune de cicluri masticatorii

 Ciclul masticator

 Definiţie: traiectoria unui punct

mandibular (punctul interincisiv
inferior), pe parcursul unei
deschideri şi închideri a cavităţii
orale
 Forma generală (secţiune frontală)
 Fazele ciclului masticator
 Deschidere
 Închidere
 Fără contact interdentar
 Cu contact interdentar
 Faza de deschidere
 În plan frontal
 Poziţia iniţială- IM
 Coborâre 16-18 mm între
marginile incizale
 Lateralitate spre
hemiarcada activă 5-6
mm-
 dependent de
 Stadiul masticaţiei
 Consistenţa alimentelor
 În plan sagital
 Propulsie-mai mare la
incizie
 Faza de închidere
 Fără contact i.d.
 Traseu de ridicare
 Amplitudine-primele contacte i.d.
 Direcţie-Revenire din lateralitate
pînă la 3 mm de linia mediană
 D.laterali ai hemiarcadei active
sunt în acelaşi plan frontal
 Cu contact i.d.
–alunecarea pantelor
cuspidiene antagoniste, pînă în
IM
Sagital-revenire din propulsie-
RC-IM
 Durata unui ciclu masticator- 0,6/1 sec
 Frecvenţa-70-80/min
 Amplitudinea- jumătate din aria mişcărilor limită
 Prezenţa contactelor i.d. în timpul ciclului
masticator
 Diferă în funcţie de stadiul iniţial sau final al
masticaţiei
 Diferă în funcţie de consistenţa alimentelor
IM-înaintea deglutiţiei
 Inplan sagital-mişcări de propulsie-
retropulsie
 Stereotipul
masticator

 Definiţie-configuraţia predominentă a
mişcărilor masticatorii
 Factori care influenţează stereotipul masticator
 Genetici
 morfologia dinţilor
 Natura relaţiilor de ocluzie
 Morfologia musculaturii ,a ATM
 De mediu-
 Obiceiurile alimentare
 Tipuri de masticaţie
 Tipul tocător
 Tipul frecător
 Tipul propulsor
 Tipul mixt

 Corelaţii cu
 Înclinaţia pantei tuberculului articular
 Gradul de cuspidare a dinţilor laterali
 Gradul supraacoperirii frontale
 Adâncimea curbei de ocluzie sagitală
 Hemiarcadele utilizate în
masticaţie
 Masticaţie bilaterală
 Alternative (80 %)
 Cele
2 hemarcade vor funcţiona alternativ ca
hemiarcade
 Activă
 De balans
 Simultane (8 %)
 Masticaţie unilaterală (12%)
 Eficienţa masticatorie
 Definiţie
 Gradul de fărămiţare al alimentelor
 Timpul necesar pt. zdrobirea unui aliment cu o
consistenţă dată
 Dependentă de
 Varstă
 Forţa de contracţie musculară
 Numărul stopuri ocluzale-integritatea arcadelor dentare
 Tipul contactelor interdentare ocluzale
(tripodice, în suprafaţă)
 Participarea elementelor ADM
în procesul masticaţiei
 Dinţii-Participă la incizie şi triturare
 Presiunile masticatorii-
 Valori –25-95 kgF
 Dependente de-natura alimentelor
 Momentul ciclului masticator-maxime în IM-pauza dintre 2 cicluri masticatorii
 Influenţează reflex amplitudinea contracţiei mm ridicători-reflex nociceptiv
 Muşchii mobilizatori ai mandibulei
rol în triturare-mobilizează mandibula în timpul ciclurilor
masticatorii
-maseter, pterigoidian intern
 Buzele şi obrajii
 Contenţia alimentelor în cavitatea orală
 Poziţionarea alimentelor din vestibul pe suprafeţele ocluzale
 Limba
 Percepţia formei şi dimensiunii particulelor alimentare-simţul
stereognostic
 Sensibilitatea gustativă
 Poziţionarea şi repoziţionarea alimentelor pe suprafeţele ocluzale-
(faza de coborare)
 homotropia linguo-mandibulară
 Divizarea bolului alimentar
 Autocurăţirea suprafeţelor dentare
 Palatul dur
 Fibromucoasa-receptori tactili-calitatea
alimentelor (simtul stereognostic)
 Zona rugilor palatine-sprijin pt. vf. limbii