Curenții de joasă frecvență

CURENȚII DE
IMPULSURI
 Obiective educaționale

 Cunoșterea principalelor tipuri de curenți de impulsuri

 Ef terapeutice de clasa
 Cunoașterea curenților dr (TENS, Trabert): mec de acțiune, ef
terapeutice, metodologie de aplicare, indicații și contraindicații
terapeutice
 Cunoașterea efectelor si principalelor indicații si contraindicații de
tratament pentru curenții de impulsuri triunghiulari și trapezoidali
 Cunoașterea efectelor , metodologiei de aplicare si principalelor
indicații terapeutice pentru curenții de impulsuri exponențiali
 Curba I/t
 CDD: efecte, metodologie de aplicare, indicații șicontraindicații
terapeutice
 Curenții de impulsuri

se caracterizează prin :

 forma,
 amplitudinea impulsurilor,
 frecvență,
 durata impulsului
 durata pauzei
 modulația
 Curenții de impulsuri

Din punct de vedere al formei impulsurile:

dreptunghiulare
triunghiulare
trapezoidale
exponențiale
sinusoidale
forme derivate
 Impulsuri dreptunghiulare

 Reprezintă forma
tipică de stimularea
a contracției
musculaturii
scheletice.
 Impulsuri triunghiulare

 se caracterizează prin
pante liniare oblice
ascendente și
descendente mai lungi
sau mai scurte
 cu cât durata
impulsului este mai
lungă cu atât panta este
mai lină
 stimuleaze musculatura
striată normal inervată
cu un grad mai mare de
hipotrofie/atrofie
musculară
 Impulsuri trapezoidale

 se caracterizează printr-o durată

mai lungă, o pantă ascendentă și
descendentă oblică și un platou
orizontal
 rezultă din combinarea impulsurilor
dreptunghiulare cu cele
triunghiulare
 se adresează structurilor mai puțin
excitabile:atrofiile de imobilizare
accentuate
 electrostimularea musculaturii
netede viscerale
 Impulsuri exponențiale

 panta ascendentă
capătă forma unei curbe
convexe de formă
specială ce corespunde
unei funcții matematice
exponențiale
 indicate pentru
stimularea musculaturii
striate denervate ( sdr.
neuron motor periferic)
 Curenții de impulsuri

Efecte a) principale: ef. excitomotor

ef. antialgic
b) secundare: v.d
trofic metabolic
resorbtiv
 IMPULSURILE DREPTUNGHIULARE

 Reprezintă forma tipică de stimulare a contracţiei

musculare scheletice → indic. în atonii şi atrofii
musculare de diferite cauze dar normoinervate;
 Ap. modernă permite aplicarea unei game variate de
impulsuri, izolate sau în serii cu durată şi pauze variabile;
amplit. imp. poate fi modulată în vederea evitării fen. de
acomodare;
 Există două tehnici importante:
1. Electromasajul Träbert
2. TENS (Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation)
 ELECTROMASAJUL TRÄBERT

 DEFINIŢIE: succesiune de imp. dreptunghiulare cu durată de 2 ms,

separate între ele de pauze cu durată de 5 ms, rezultând o frecvenţă de
140Hz.
 ELECTROMASAJUL TRÄBERT

 efect intens analgezic şi hiperemiant;

 veritabil electromasaj ( vibraţii puternice ale maselor
musculare);

Tehnică de aplicare:
- electrozi de dimensiune diferită în funcţie de zona tratată
(3/4 cm, 6/8 cm, 8/12 cm)
- aplicaţii bipolare
- strat hidrofil de protecţie foarte gros
- K (-) se aplică pe locul maxim dureros, A (+)
proximal de catod la 3-5 cm distanţă
 ELECTROMASAJUL TRÄBERT

- Intensitatea se creşte progresiv până la senz. de vibraţie

suportabilă ( NU trebuie depăşită pt. a evita instalarea unei
contracţii tetanice dureroase)
- Se aplică intens. max tolerate; orientativ se rec. 5-10 mA pt.
mb, 10-15 mA pt. col. C, 15-20 mA pt. col. D şi L
- Aplic. zilnice, serii de 8-12 şedinţe
 ELECTROMASAJUL TRÄBERT
 Indicaţii terapeutice ( de obicei pt. algiile de orig.
vertebrală, dar nu numai):
- manifestări dureroase din radiculopatiile de cauză
vertebrogenă artrozică
- sdr. miofasciale
- spondartropatii seronegative ( în afara puseului de
activitate)
- torticolis
- sechele posttraumatice ale coloanei
- reumatisme abarticulare (PSH, etc)
- artroze reacţionate
 ELECTROMASAJUL TRÄBERT

Contraindicaţii:
Intoleranța la curent
Leziunile tegumentare de diferite cauze (aplicarea electrozilor se
face întotdeauna pe tegumente integre/ indemne)
Sarcina
Neoplazii primare sau metastaze.
Materiale de osteosinteză metalică în țesuturi (tije, broșe, endoproteze
etc)
Insuficente organice decompensate (cardiacă, renală, respiratorie,
hepatică)
Purtătorii de pacemaker.
HTA necontr medic (TA>140/90 mmHg)
Pacienți psihotici
Pacienți necooperanți.
Pacienți dependenți de diferite substanțe medicamentoase
 T.E.N.S.( STIMULARE NERVOASĂ ELECTRICĂ
TRANSCUTANĂ)

 Termenul de STIMULARE contravine mec. de INHIBARE a

durerii prin teoria “ controlului de poartă” (Melzack şi Wall
1965) – stimularea fibrelor cu diam. mare, rapid conducătoare
A - alfa, nespecifice pt. durere det. “ închiderea porţii” pt.
transmit. inf. nociceptive pt. fibrele nervoase lent
conducătoare A – delta şi C.( durerea nu este percepută la
nivelul creierului);
 Receptorii pt. durere= ramificaţii ale dendritelor neuronilor
senzitivi;
 T.E.N.S.

 La om - fibrele A - alfa: conduc imp. pt. ap. senz. tactile

- fibrele A - delta: pt. durere tolerabilă relativ bine
localizată, de tipul înţepăturii scurte
- fibrele C – pt. durere intensă şi difuză;
• A – delta + C= sărace în mielină, diam. mic, lent
conducătoare
A – alfa= diam. mare, rapid conducătoare
Mecanismele electroanalgeziei
(curenții de joasă + medie
frecvență)

e c o l a m in e
Cat
o c ic e pției
ln
↓ pragu

i tle efaline
T , en k
ddfine
r
o
a enda
Bet to
ic k
Cl
CE Fibre A alfa, d mare → închiderea
porții pt transmiterea imp
nociceptive - fibre A delta , C
 T.E.N.S.

 Caracteristici T.E.N.S:
1. Frecvenţa imp. - între 15- 500 Hz,
- mai frecvent 80- 100Hz
2. Durata imp. : 0,05 – 0,5 ms
3. Electrozii: placă din metal sau cauciuc
electroconductor, de dimens. diferite în funcţie de
mărimea zonelor tratate
Polaritatea electrozilor nu are
importanţă!
 T.E.N.S.

 Tehnica de aplicare:
- plasarea electrozilor direct pe spf. dureroasă sau în
imediata ei vecinătate;
- intensitatea aleasă a.î. să det. stim. selectivă a fibrelor
nervoase groase mielinizare A – alfa, pt. a “închide poarta”
pt. influxurile transmise prin fibrele subţiri A – delta şi
C→senz. de vibraţie/furnicătură plăcută;
- durata şedinţei min. 20 minute ( 20-60 min.)
 T.E.N.S.

- intervalul dintre şedinţe creşte odată cu progresia seriei de

tratament ( se pot face aplicaţii de 4-5 ori/zi);
- există ap. portabile, cu baterii, se pot utiliza la domiciliul
pacienţilor ( cu supraveghere periodică medicală a
bolnavului şi tehnică a aparatului);
 T. E.N. S. - Indicaţii

- af. reumatice diverse ( lombosciatică hiperalgică, sdr algice

regionale complexe, PR, SA, PSH, artroze reacţionate);
- af. posttraumatice;
- dureri din af. neurologice periferice;
- nevralgii postherpetice;
- durerile “fantomă” din amputaţiile mb;
- durerile după anestezie;
- st. dureroase ac. şi cr. postoperatorii;
- cicatrici dureroase postoperatorii;
- durerile din anurii;
- durerile din carcinoame ( singura procedură de ET !)
 T.E.N.S. -Contraindicaţii

- purtătorii de pacemaker cardiac;

- stim. reg. nodulului sino- carotidian;
- dureri psihogene;
- hipersensibilitatea la curent;
- sarcina;
- reg. cutanate anestezice;
- sdr. dureroase de origine talamică;
- zone cu iritaţii cutanate;
- st. dureroase tratabile cu mijloace terapeutice etiologice
coresp.
 Ef. secundare

- foarte reduse, 5% din pacienţii trataţi;

- reprez. de iritaţii cutanate sub electrozi, care apar la
densităţi mari de curent;
 T.E.N.S.
Avantaje: Dezavantaje:
- poate aborda o gamă largă - este numai un tratament
de stări dureroase; simptomatic;
- poate trata stări dureroase
care nu răspund la alte
metode terapeutice
indicate sau care
constituie CI la alte
mijloace terapeutice
fizice( NEOPLAZII)
- metodă fiziologică,
netraumatizantă,
- poate fi aplicată la
domiciliu;
C. I dr – stim musc striată normal inervată
C.I dr – ef antialgic
Ef antialgic T.E.N.S. – teoria ctrl de poartă
TENS – nu contează polaritatea, se poate aplica de m
multe ori/zi, neoplazii
TRABERT, analgezie K(-), strat hidrofil gros
 IMPULSURILE TRAPEZOIDALE

CARACTERISTICI:
 Se caract. printr-o durată mai lungă şi o pantă ascendentă
şi desc. mai lină; se adresează struct. mai puţin excitabile
( atrofii de imobilizare accentuate);
 Tratament de elecţie pt. electrostimularea m. netede
viscerale ( musc. cu cronaxia motorie mai lungă);

INDICAŢII:
- constipaţii cronice
- atrofii postop. ale vezicii urinare
- contr. uterine ineficiente în timpul travaliului
 IMPULSURILE EXPONENŢIALE

 Indicaţii: prevenirea şi recuperarea atrofiilor musculare neurogene (sdr.

NMP)
 Principiul:
- pierderea nu numai a capacităţii de contracţie, dar şi a celei de
acomodare la fibrele musculare cu inerv. lezată
- la aplic. imp. exponenţiale ( cu pantă ascendentă lină) fibrele musc. care
şi-au păstrat inerv. intactă se vor acomoda rapid şi nu se vor contracta, pe
când cele cu inerv. deficitară se vor contracta eficient pe toată durata
procedurii
- se realizează astfel o electrogimnastică selectivă, menţinându-se
tonicitatea şi troficitatea fibrei musculare până la refacerea continuităţii
anatomofcţ. a unit. motorii respective
- parametrii imp. exp. ( durata imp., a pauzei, a pantei asc., a frecvenţei) se
stabilesc prin electrodiagnosticul de stimulare ( curba I/t)
 Dg. prin electrostimulare – metode:
1. Testul galvanic al excitabilităţii
2. Testul faradic al excitabilităţii
3. Metoda curbei I/t – permite aprecieri cantitave mai
precise ale procesului de denervare, apreciere cantitativă a
procesului de reinervare
 CURBA I/t
 Determinarea curbei:
1. Tehnica bipolară – electrozii de mărime egală se
dispun la capetele muşchiului
- K(-) distal în toate cazurile în care nu
există răspuns paradoxal (intens. A > intens. K)
- dacă există răspuns paradoxal se
inversează K cu A
2. Tehnica monopolară - electrodul deferent se plasează
pe pct. motor al muşchiului
- electrodul indiferent la capătul
proximal
- electrodul deferent = K (-), cu
excepţia cazurilor de răspuns paradoxal
 CURBA I/t

 Datele obţinute se trec într-un grafic: pe ordonată

intensitatea (mA), pe abcisă timpul ( ms);
 Măsurătorile se fac cu două tipuri de curenţi
- imp. drept.→ curba CID
- imp. triunghiulare → curba CIT ( m. coresp sănătos al
mb. simetric)
• Înainte de det. propriu-zise se stabileşte cu impulsurile
drept. ( durată= 1000ms, pauza între ele de 2000 şi 3000
ms) răspunsul la fiecare dintre polarităţi în parte, pt. a
stabili răsp. normal sau paradoxal, se plasează apoi electrozii
conform indic. de polaritate
CURBA I/t
 CURBA I/t

 Reobaza = valoarea intensităţii ( mA) cu care se obţine

contracţia minimă;
 Timp util = durata imp. de la care curba devine ascendentă;
 Cronaxia = durata imp. drept. cu amplitudine egală cu
dublul reobazei, care produce contacţie minimă;

 Coeficientul de acomodare alfa = raportul dintre I

curentului triunghiular cu durată de 1000 ms şi I
curentului. drept. cu aceaşi durată, pt. val. care produce
contr. minimă ( V.N.= 2,5 – 6; <2,5 denervare parţială; <1
denervare totală);
 Determinare coef. alpha f. imp., în val. acestuia se reflectă
chiar leziunile incipiente ale nervului;
Forma curbei I/t – gr afect NM
 SEMNELE DE LEZIUNE DE NERV PERIFERIC

1. Inversarea răsp. musc. la excitaţia electrică, respectiv

contracţie la polul pozitiv
2. Reobaza crescută
3. Cronaxia crescută
4. Coef. de acomodare alpha aproape de 1 sau sub 1
5. Curba I/t deplasată în sus şi spre dreapta
6. Curba I/t fragmentată în trepte ( existenţa de unităţi
musculare cu fibre neuromotorii lezate neunuform)
 Pt. m. denervaţi- curba este deplasată în dreapta şi în sus, ca
urmare a cronaxiei crescute a fibrelor musc.; pe măsură ce
are loc reinervarea, curbele se deplasează de sus în jos şi de
la dr. la stg.;
 Contracţia minimă – se apreciază subiectiv, poate da naştere
la erori, percepută similar cu amplit. pulsului radial:
 TEHNICA DE APLICARE A ELCTROSTIMULĂRII

 Se va fixa durata impulsului ( det. grafic cu ajutorul curbei

I/t);
 Se va fixa durata frontului ascendent= durata impulsului
( durata frontului descendent=0);
 Frecvenţa cu care se instituie tratamentul este det. de gr.
afect. N-M;
 Dacă muşchiul nu răspunde la poz. corecte ale electrozilor
după toate variantele încercate, se poate mări durata imp.
de stimulare ( nu se va mări intensitatea curentului);
 Se recomandă 7-10-14 zile de tratament, apoi se repetă det.
curbei I/t pt. eventualele modificări în funcţie de progresele
obţinute;
 Cu cat se îmbunătăţeşte calitatea contracţiei se poate creşte
nr. de impulsuri excitatorii pe o şedinţă, frecv. imp., durata
aplicării şi se poate scădea progresiv durata imp. şi durata
pauzelor;
 Trat. trebuie instituit cat mai precoce după producerea lez.
de NMP şi ap. semnelor sale, înainte de instalarea
modificărilor atrofice musculare ( la max. 7-10 zile)
 CONDIŢII DE RESPECTAT ÎN APLICAŢIILE DE
ELECTROSTIMULARE

 Poziţionarea segm. locomotor afectat într-un plan lipsit de

influenţa forţei de gravitaţie;
 Segmentul locomotor tratat trebuie să aibă artic. vecină
indemnă;
 În timpul aplicaţiei, pacientul trebuie să se concentreze
asupra tratamentului, să-şi privească mişcarea, să numere
pe timpul pauzei, pt. a-şi da singur comanda mişcării
voluntare;
 Se recomandă a se face înainte de şedinţa de
electrostimulare o procedură de încălzire locală cu efecte
trofice tisulare: băi ascendente de 37-39°C ( 5-10 min.),
unde scurte, parafină;
 Masajul este recomandat înainte de stimulare şi după;
 Se pot face aplicaţii locale de CG înainte şi după şedinţă;
 Dacă toate datele necesare aplicaţiei au fost corecte,
verificate şi respectate, şi totuşi pe parcursul tratamentului
se obţin rezultate paradoxale ( mişcare inversă), se va
întrerupe tratamentul pt. 10-14 zile, după care se va relua
cu aceiaşi parametri sau după o nouă testare electrică;
 Durata totală a tratamentului este nedefinită, deseori
fiind necesare cateva luni, pană ce se obţine minim
valoare 2 pe scara testingului muscular;
 După introducerea programelor de KT, se poate continua
cu stimularea selectivă a muşchilor afectaţi, la parametrii
corespunzători etapei de evoluţie favorabilă a acestora;
Impulsurile exponenţiale se folosesc pt. tratamentul
selectiv al m. striate denervate prin leziune de
NMP ( nu au valoare în sdr. de NMC şi în miopatii);
 CURENŢII DIADINAMICI (C.D.D.)

 Introduşi în terapie de stomatologul P. Bernard, pt.

algiile dentare;
 DEF:curenţi de imp. de formă hemisinusoidală cu frecv.
fixă de 50 sau 100 Hz, care derivă prin redresarea
alternanţei negative ( sau suprimarea ei) a curentului
sinusoidal de la reţea cu frecv. de 50 Hz.
CURENŢII DIADINAMICI (C.D.D.)
 PRINCIPALELE EFECTE: - analgetice
- hiperemiante
- dinamogene ( det. de nivelul I,
forma curentului, modalitatea de aplic. a electrozilor);

 Intensitatea se reglează progresiv, ajungandu-se la senz. de

vibraţii bine tolerate, nedureroase, deci pana la pragul
dureros;
 Acomodarea se instalează repede, I se mai creşte în timpul
tratamentului sub pragul dureros;
 Formele clasice de curent:
1. MF ( monofazat fix)
2. DF ( difazat fix)
3. PS ( perioadă scurtă)
4. PL ( perioadă lungă)

 Forme derivate:
5. MM ( monofazat modulat)
6. DM ( difazat modulat)
7. RS ( ritm sincopat)
 MONOFAZAT FIX M.F. 50 Hz
 Ef. excitomotor şi trofic intens
 Ef. analgezic mai redus, se instalează în a doua parte a
procedurii
 Tonicizează pereţii arteriali prin acţiunea v.c.
 INDICAŢII: pt. ameliorarea troficităţii ţes. conjunctiv în afecţ.
reumatismale şi posttraumatice
 DIFAZAT FIX D.F. 100Hz

 Rezultă din redresarea celei de a doua semiperioade a

curentului alternativ, în acest fel frecvenţa dublandu-se;
 Efecte antialgice puternice;
 Efecte excitomotorii mai reduse;
 Efect de îmbunătăţire a circulaţiei arteriale prin inhibarea
simpaticului;
 C.D.D. DIFAZAT FIX

 Utilizat ca formă de introducere în aplicaţiile cu scop

primordial analgetic;
 INDICAŢII: lombosciatică discală, reum. abarticular, st.
posttraumatice, nevralgii trigeminale, arteriopatii cr.
obliterante;
 C.D.D. MODULAT ÎN PERIOADĂ SCURTĂ (PS)

 Este o alternare din secundă în secundă a MF şi DF fără pauze între

ele;
 Ef. decontracturante (miorelaxante), v.d., analgezice;
 INDICAŢII: entorse, contuzii, st. posttraumatice, tulb. circulatorii
( acrocianoze, varice), celulite, mastite;
 C.D.D. MODULAT ÎN PERIOADĂ LUNGĂ (PL)

 Rezultă din alternarea lentă a MF cu DF şi invers, trecerea de la o formă

la alta efectuându-se nu brusc ci în interval de 1-2 sec, fiecare fază (MF
sau DF) durând între 12-16 secunde;
 Au cele mai intense efecte analgezice dintre toate formele de
C.D.D; ef. decontracturante şi v.d.;
 INDICAŢII: nevralgii, mialgii, artralgii, discopatii, torticolis ( de
preferat în stări dureroase pronunţate şi persistente)
 C.D.D RITMIC SINCOPAT

 Are cel mai pronunţat efect excitomotor, realizând o

adevărată gimnastică musculară;
 Indicat în atoniile musculare normoinervate postoperatorii;
 METODOLOGIA DE APLICARE

 Mărimea şi forma electrozilor se aleg în fct. de reg. tratate;

locul de amplasare, modalităţile de poziţionare şi polaritatea
lor în fct. de scopurile terapeutice urmărite;
 Bernard a introdus în utilizarea terapeutică a CDD,
inversarea polarităţii cu electrozii lăsaţi în aceleaşi poziţii;
 Electrozii se aplică prin intermediul învelişului de protecţie
hidrofil, bine umezit şi fixat cu ajutorul benzilor elastice sau
a săculeţilor cu nisip;
 K(-): ef. antialgic;
 La începutul şedinţei se poate aplica un “ pat” de CG, reglat
sub pragul de curent continuu, adică fără să producă senz.
de curent, de 1-3 mA;
 METODOLOGIA DE APLICARE

 Intensitatea= 4-5 mA;

 Durata şedinţelor – diferită în fct. de scopul terap. urmărit
- scurtă pt. a evita acomodarea (4-8 min)
- în aplicarea cu scop hiperemiant se pot
aplica şedinţe de 20-30minute;
• Ritmul şedinţelor – det. de stadiul afecţiunii tratate, în std.
acute zilnic sau de două ori/zi;
• 8-10-12 şedinţe / cură
 Modalităţi de aplicare a electrozilor

1. Aplicaţii pe puncte dureroase circumscrise - polul neg. pe

locul dureros, cel pozitiv la 2-3 cm distanţă;
2. Aplicaţii transversale ( transregionale) – la nivelul artic.
mari, zonele musculare a mb. sau trunchiului;
3. Aplicaţii longitudinale – de-a lungul unui nerv periferic
sau a unei căi vasculare;
4. Aplicaţii paravertebrale – pe reg. răd. nervoase, în
radiculite, mialgii paravertebrale;
5. Aplicaţii gangliotrope – la nivelul ganglionilor vegetativi;
6. Aplicaţii mioenergetice – urmăresc tonicizarea unor
muşchi normoinervaţi, se aplică formele cele mai
dinamogene de curent;
 INDICAȚII TERAPEUTICE

Afecțiuni reumatice: artroze reactivate, artrite,

reumatisme abarticulare (epicondilite, periartrite,
stiloidite, etc.), mialgii
Afecțiuni postraumatice: contuzii, entorse,
luxații, întinderi musculare, redori articulare
Tulburări ale circulației periferice:
acrocianoză, sindrom Raynaud, boală varicoasă, stări
după degerături sau arsuri, arteriopatii periferice
obliterante.
 CONTRAINDICAȚII

 Intoleranța la curent (poate exista intoleranță pentru un anumit tip de curent)

 Leziunile tegumentare de diferite cauze (aplicarea electrozilor se face pe
tegumente integre/ indemne)
 Sarcina
 Neoplazii primare sau metastaze
 Materiale de osteosinteză metalică în țesuturi (tije, broșe, endoproteze etc)
 Insuficente organice decompensate (cardiacă, renală, respiratorie, hepatică)
 Purtătorii de pacemaker.
 Hipertensiuni arteriale necontrolate medicamentos (TA>140/90 mmHg)
 Pacienți psihotici
 Pacienți necooperanți
 Pacienți dependenți de diferite substanțe medicamentoase.
 CURENTUL SINUSOIDAL (CS) 50-60 Hz

 DEF: este un curent alternativ care îşi schimbă sensul de

50-60 ori/secundă şi se obţine de la reţea prin scăderea
tensiunii acestui curent de 220 V la 50-60 V.
 EFECTE: - excitomotor
- v.d
• Având în vedere schimbarea frecv. A polarităţii curentului,
acesta nu se suportă decât la I relativ mici şi pe o durată
scurtă;
• INDICAŢII: - atrofii şi hipotrofii musc. de inactivitate ( cu
inerv. păstrată)
- cicatrici posttraumatice
 ET - ↓dozele antialgice, AINS + potenț ef.
 CG – analgezie A(+)
 TENS – nu contează polaritatea, se poate aplica de m multe
ori/zi, neoplazii
 TRABERT, CDD – analgezie K(-)
 CDD- formele cele mai antialgice DF, PL
 Curentul exponențial- sdr. NMP, fără ef în miopatii sau sdr.
NMC
 Curentul exponențial- param de stimulare individualizați,
curba I/t