HIPERPLAZIA

BENIGNĂ
PROSTATICĂ
 Uretra
Prostata
prostatică

Deschiderea
ductelor ejaculatorii

Sfincter uretral
extern
 DEFINIŢIA LUTS / HBP

 Complex de simptome urinare

joase
 Asociere cu scăderea
parametrilor de flux urinar
 În contextul creşterii volumului
prostatei
 INCIDENŢĂ

Prevalenţa histologică a HBP este

de 50% la 60 de ani, cu creşterea
constantă a acesteia, până la 90%
la 85 de ani.
 ETIOPATOGENIE

1. Etiologia HBP nu este complet lămurită

– Legătură evidentă cu înaintarea în vârstă
– Rolul testosteronului, prin metabolitul său activ –
dihidro-testosteronul (DHT), şi a enzimei specifice:
5-alfa-reductaza
– Dezechilibru între proliferarea şi moartea celulară
2. Dezvoltarea fibroleiomioadenomului are loc
în mod obişnuit prin formarea a doi lobi
laterali
3. În mod variabil poate apare un al treilea lob,
lobul median.
STADIUL INIŢIAL AL HBP
STADIUL INTERMEDIAR AL HBP
STADIUL AVANSAT AL HBP
EFECTELE OBSTRUCŢIEI PROSTATICE

- Creşterea rezistenţei uretrale la

evacuarea vezicală
- Hipertrofia detrusorului
- Decompensarea detrusorului
- Rezidiul postmicţional
- Infecţiile urinare
- Litiaza vezicală
- Diverticulii vezicali
- Ureterohidronefroza bilaterală
- IRC

!! RAU – poate să apară în orice etapa

evolutivă a HBP !!
 MANIFESTĂRI CLINICE

 Simptomele au fost împărţite în două

grupe:
 Obstructive
 Iritative

 Combinaţia lor este denumită generic

“simptomatologie urinară joasă” (LUTS)
 MANIFESTĂRI CLINICE

Simptome iritative (“storage”)

 Micţiunea imperioasă
 Polakiuria
 Nicturia
 Pseudo-incontinenţa prin “urgenţă
micţională”
 MANIFESTĂRI CLINICE

Simptome obstructive (“voiding”)

 Iniţiere dificilă a micţiunii

 Jet urinar slab
 Disurie (urinare dificilă)
 Micţiune prelungită
 Pseudo-incontinenţă prin “prea plin”
 Senzaţia de golire incompletă a vezicii

 Retenţia de urină
TUŞEUL RECTAL

 În HBP volumul prostatei creşte, în grade

variabile
 De regulă, mărirea de volum este simetrică,
şanţul median este şters sau dispărut, prostata
poate deveni proeminentă, consistenţa poate fi
asemănătoare cu a glandei normale sau mai
fermă (în funcţie de compoziţia histologică a
adenomului)
 Forma prostatei hiperplaziate este regulată, cu
margini bine delimitate. Mobilitatea glandei este
păstrată, iar tactul nu este dureros.
 PSA

 Antigenul prostatic specific (PSA -prostate specific

antigen) este o glicoproteină produsă în exclu-
sivitate de epiteliul glandular prostatic, a cărei
funcţie este fluidifierea lichidului seminal
 O mică parte este resorbită în sânge, unde poate fi
detectată prin teste de mare sensibilitate.

 Valoarea PSA
– 0-2,5 ng/ml  şanse minime de cancer
– 4-10 ng/ml 20% şanse de adenocarcinom
– peste 10 ng/ml  >50% şanse de adenocarcinom
– creştere > 50%/an  se impune biopsia prostatică
 ECHOGRAFIA ABDOMINALĂ

Pune în evidenţă:
 prezenţa şi mărimea rezidiului vezical
postmicţional
 prezenţa şi volumul aproximativ al HBP
 prezenţa eventuală a calculilor vezicali
 starea aparatului urinar superior
 afecţiuni concomitente:
– tumori vezicale
– litiază renală
– tumori renale
 ECHOGRAFIA TRANSRECTALĂ

 Permite aprecierea exactă a volumului

HBP şi decelarea unor zone suspecte de
adenocarcinom

 În plus, prin mijloacele de ghidare a

puncţiei bioptice se pot obţine biopsii
ţintite din zonele suspecte
ECHOGRAFIA TRANSRECTALĂ
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL

 Afecţiuni ale prostatei

 Obstrucţii uretrale
 Afecţiuni ale vezicii
 Afecţiuni generale cu poliurie
 Tumori pelvine compresive
 Afecţiuni ale SNC

N.B. Cele mai importante sunt adeno-

carcinomul de prostată şi prostatitele.
 Complicaţiile HBP

 RAU
 Infecţiile urinare
 Litiaza vezicală
 Diverticulii vezicali
 Vezica hipotonă/decompensată
 IRC
 Hematuria
 Decesul
 INDICAŢII TERAPEUTICE

 Urmărirea fără tratament

(watchful waiting)
 Tratamentul medicamentos
 Tratamentul chirurgical
 Tratamentul minim invaziv
 WATCHFUL WAITING

 Oportunitate: adenoamele de prostată

care întrunesc următoarele condiţii :
– Simptomatologie uşoară, bine tolerată de
pacient (IPSS <8)
– Fără indicaţie absolută de tratament
chirurgical
 Măsuri:
- Schimbarea stilului de viaţă
- Evitare frig, umezeală, condimente, alcool

- Reducerea aportului lichidian seara

- Monitorizare la 3-6 luni

 TRATAMENTUL MEDICAL

 Tratamentul medicamentos este indicat:

– bolnavilor cu suferinţă subiectivă moderată
(IPSS 8 - 18)
– cu rezidiu postmicţional absent sau mic
(<100ml)
– fără complicaţii
 Două grupe de substanţe s-au impus în
terapia medicamentoasă a HBP. Acestea
sunt:
 -blocantele
– inhibitorii 5--reductazei
 FITOTERAPEUTICELE

 Inspirate din medicina populară

– Serenoa repens (palmier pitic american), Pygeum
africanum (prun african), Cucurbita pepo (seminţe
de dovleac), Urtica dioica (urzica)
 Sunt folosite după criterii empirice
 Efect antiinflamator, eventual acţiune
modulantă hormonală
 La ora actuală nu există studii
randomizate care să ateste superioritatea
acestor produse faţă de placebo
 TRATAMENTUL MEDICAL

 Alfa blocantele - se recomandă, de

regulă, în cazul adenoamelor sub 40 cmc,
deoarece reduc semnificativ şi rapid
simptomatologia (fără a modifica
volumul prostatei)
 Inhibitorii de 5-alfa-reductază - se
utilizează pentru prostatele de peste 40
cmc: scad volumul prostatei, acţionând
predominant asupra componentei
obstructive
 Tratamentul combinat
 ALFA BLOCANTELE

• Mecanism: relaxează musculatura netedă din

colul vezical și uretra prostatică, blocând
receptorii adrenergici α1(A)

• Avantaje:
 Reduc scorul IPSS cu 35–40% față de placebo

 Eficacitate statistic semnificativ ă instalată în orezile

 Eficacitate menținută cel puțin 18 luni (până la 4 ani)

 Efectul NU depinde de volumul prostatei /vârstă

DAR
• NU reduc volumul prostatei și NU previn RAU
 ALFA BLOCANTELE

 Efecte secundare (de clasă):

– Hipotensiune ortostatică, amețeli
– Disfuncție ejaculatorie
 Alfa-1-blocantele reprezintă prima linie de
tratament în LUTS moderate până la severe
 Formulările retard, cu o singură administrare
zilnică, cresc aderența pacienților la tratament,
eliminând și necesitatea titrării dozei optime
 Datorită efectului rapid, pot fi utilizate și în
mod intermitent la pacienții cu simptome
fluctuante, ce nu necesită tratament pe termen
lung
INHIBITORII DE 5-ALFA-REDUCTAZĂ

Spre deosebire de alfa-blocante, inhibitorii de 5-

alfa-reductază acționează pe mecanismul
patogenetic al HBP, reducând volumul prostatei și
reversând progresia clinică a bolii
–Efectele clinice apar după 6–12 luni
–Scorul simptomatic IPSS se reduce cu 15–30%
–Reduce riscul de retenție acută de urină cu 48%
–Nevoia de intervenție chirurgicală se reduce cu 57%
Nu trebuie neglijată reducerea nivelului PSA seric
sub tratament, de până la 50%
Pacienții trebuie informați că tratamentul, pentru a fi
eficient, trebuie să fie de durată (>1-2 ani)
TRATAMENTUL COMBINAT
INDICAŢIILE TRATAMENTULUI
CHIRURGICAL

 Retenţia acută de urină

 Retenţia cronică semnificativă de urină
 Infecţii urinare repetate
 Hematurie datorată HBP
 Litiază vezicală secundară HBP
 Insuficienţă renală cronică obstructivă
 Diverticuloza vezicală
 Eşecurile tratamentului medical
 Preferinţa pacientului pentru un
tratament imediat
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Există trei posibilităţi terapeutice:

 Rezecţia transuretrală a adenomului

(TUR-P)

 Incizia transuretrală a prostatei (ITUP)

 Chirurgia deschisă
 REZECŢIA TRANSURETRALĂ A
PROSTATEI (TUR-P)

 Este indicată pacienţilor cu HBP de

volum mediu ( 30 - 60g), sau de volum
mic(<30g) şi cu lob median

 Instrumentarul chirurgical endoscopic

este reprezentat de rezectoscop.

 La ora actuală TUR-P este intervenţia

chirurgicală cea mai des utilizată, pe
plan mondial atingând peste 80%.
REZECŢIA TRANSURETRALĂ A
PROSTATEI (TUR-P)
REZECŢIA TRANSURETRALĂ A
PROSTATEI (TUR-P)
 CHIRURGIA DESCHISĂ

Se adresează adenoamelor mari, peste

60 de grame.

 În adenomectomia transvezicală - se deschide

vezica, se enuclează adenomul, se realizeaza
hemostaza la nivelul colului vezical şi se lasă un
cateter uretrovezical şi un drenaj vezical
suplimentar transabdominal

 În adenomectomia transcapsulară - tehnica

Millin, se abordeaza adenomul prin deschiderea
capsulei chirurgicale prostatice, se enuclează
adenomul, se realizează hemostaza la vedere şi
se lasă un singur cateter transuretral
CHIRURGIA DESCHISĂ
 COMPLICAŢIILE
TRATAMENTULUI CHIRURGICAL

Imediate

 hemoragia
 infecţia urinară
 infecţia plăgii operatorii
 retenţia de urină
 incontinenţa urinară
 COMPLICAŢIILE
TRATAMENTULUI CHIRURGICAL

Tardive

 scleroza colului vezical

 strictura de uretră
 disfuncţia erectilă
 ejacularea retrogradă
 TRATAMENTE MINIM INVAZIVE

 Electrovaporizarea bipolară
 Ablaţia prostatei cu laser (Holmiu/Green Light)

 Stenturile intraprostatice (temporare sau

permanente)
 Dilatarea cu balon uretral
 Ultrasunete de înaltă frecvenţă focalizate (HIFU)
 Ablaţia prostatei cu unde de radiofrecvenţă
 Hipertermia transrectală sau transuretrală