Sunteți pe pagina 1din 22

Succesiunea

(moștenirea) legală
Efectuat de studenții gr.1805:
Lisnic Iulia
Costin Ghenadie
Bobescu Mihaela
Coordonator științific: Chibac Natalia,
doctor în drept, lector universitar
1. Noțiuni generale
Conținut
2. Ce înseamnă moștenirea legală?
3. Clasele de moșteniri
 Clasa întâi de moștenitori legali
 Clasa a doua de moștenitori legali
 Clasa a treia de moștenitori legali
 Clasa a patra de moștenitori legali
 Clasa a cincea de moștenitori legali
4. Rudenia și ordinea claselor
5. Drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor
6. Decăderea soțului supraviețuitor din dreptul de a moșteni
7. Consecințele majorării cotei succesorale
8. Dreptul statului la moștenire
9. Analiza practicii judiciare
10. Bibliografie.
Noțiuni generale
În conformitate cu prevederile Codului Civil al RM, în special art.2162 alin.(2), moștenirea este transmiterea
patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moștenirea) către una
sau mai multe persoane (moștenitori).
În primul rând vom specifica că moștenirea poate fi de două tipuri:
 legală;
 testamentară.
Moştenirea este testamentară atunci când are loc conform testamentului, în care se exprimă ultima voință în
privința sorții bunurilor a celui ce lasă moştenirea. Testamentul este un act juridic solemn, personal și nu poate fi
întocmit prin reprezentare sau de către terţ.
Dacă cel ce a lăsat moştenirea nu a lăsat nici un testament, or testamentul a fost declarat nul, succesorul
testamentar este codecedat sau comorient cu testatorul sau succesorul testamentar este nedemn, atunci
patrimoniul defunctului trece către persoanele menţionate în lege. Acest tip de succesiune reprezintă moștenire
legală.
Ce înseamnă moștenirea legală?
Moştenirea este legală în cazul în care Moştenirea legală poate coexista cu cea
transmiterea moştenirii are loc în temeiul legii testamentară dacă defunctul a dispus prin
la persoanele rămase în viaţă, în ordinea şi în testament numai de o parte a moştenirii lăsate
părţile determinate de lege. Moştenirea legală sau dacă a dispus de întreaga masă succesorală
apare în cazul în care persoana decedată nu a şi există moştenitori rezervatari. Aceştia din
lăsat testament, sau în cazul în care testamentul urmă dobândesc rezerva succesorală, adică
lăsat a fost declarat nul, sau când succesorul partea din bunurile moştenirii la care
testamentar a decedat concomitent cu cel ce a moştenitorii rezervatari au dreptul potrivit legii,
lăsat testamentul, or dacă succesorul chiar împotriva voinţei defunctului, deci în
testamentar este nedemn. calitate de moştenitori legali.

În conformitate cu art.2177 din Codul Civil al


RM, devoluțiunea moștenirii are loc conform
dispozițiilor prezentei cărți (moștenire legală),
în măsura în care nu există un testament valabil.
Dacă testamentul se referă doar la o parte din
masa succesorală, devoluțiunea celeilalte părți a
masei succesorale are loc conform moștenirii
legale.
Clasele de moștenitori

Există cinci clase de


moștenitori,
reglementările legale
privitor la acestea le
putem găsi în Codul Civil
al RM, și anume în
art.2178-2182. În
continuare le vom analiza
pe fiecare în parte.
Clasa întâi de moștenitori legali
Descendentul care este în viață
la momentul deschiderii Locul descendentului decedat
Fac parte din clasa întâi de moștenirii îi exclude de la la momentul deschiderii
moștenitori legali descendenții moștenire pe ceilalți moștenirii îl ocupă descendenții
defunctului. descendenți care se află în acestuia (reprezentarea
relații de rudenie cu defunctul succesorală).
prin intermediul celui dintâi.

Copiii care înlocuiesc părintele


decedat conform dispozițiilor
Copiii defunctului moștenesc în Codului Civil moștenesc în
cote succesorale egale. cote egale cota succesorală la
care ar fi avut dreptul părintele
decedat.
Clasa a doua de moștenitori legali

Fac parte din clasa a doua de Dacă la momentul deschiderii


moștenitori legali părinții defunctului și moștenirii părinții defunctului sînt în
descendenții acestora. viață, moștenesc numai ei, în cote
succesorale egale.

Dacă la momentul deschiderii moștenirii nu


este în viață unul dintre părinții defunctului,
în locul părintelui celui decedat sînt chemați
la moștenire descendenții lui în
conformitate cu regulile aplicabile pentru
moștenitorii de clasa întîi. În cazul în care
părintele decedat nu are descendenți, unic
moștenitor devine părintele supraviețuitor.
Clasa a treia de moștenitori legali
Dacă la momentul deschiderii moștenirii
unul dintre bunici dintr-o pereche nu este în
Fac parte din clasa a treia de Dacă la momentul deschiderii viață, locul bunicului (bunicii) decedat(e)
moștenitori legali bunicii și moștenirii bunicul și bunica sunt în este ocupat de descendenții acestuia. Dacă
bunicul (bunica) decedat(ă) nu are
bunicile defunctului și viață, moștenesc numai ei, în cote descendenți, cota succesorală a acestuia
descendenții acestora. succesorale egale. trece la celălalt bunic din perechea
respectivă, iar dacă acesta nu este în viață, la
descendenții acestuia din urmă.

Dacă la momentul deschiderii


În măsura în care descendenții
moștenirii o pereche de bunici nu
ocupă locul părinților lor sau al
este în viață și dacă aceștia nu au
ascendenților mai îndepărtați, se
descendenți, atunci moștenesc
aplică în mod corespunzător
ceilalți bunici care sînt în viață, iar
dispozițiile legale cu privire la
dacă aceștia nu sînt în viață,
moștenitorii de clasa întâi.
descendenții acestora.
Clasa a patra de moștenitori legali
Dacă la momentul deschiderii
Fac parte din clasa a patra moștenirii străbunicul și/sau străbunica
de moștenitori legali sunt în viață, moștenesc numai ei. Dacă
sunt mai mulți, ei moștenesc în cote
străbunicii defunctului și succesorale egale, indiferent de faptul
descendenții acestora. dacă aparțin aceleiași linii sau liniilor
diferite.

Dacă la momentul deschiderii


moștenirii străbunicii și străbunicele nu
sînt în viață, moștenește acela dintre
descendenți care se află într-un grad de
rudenie mai apropiat cu defunctul. În
cazul în care mai multe persoane se
află în același grad de rudenie, aceștia
moștenesc în cote succesorale egale.
Clasa a cincea de moștenitori legali

Fac parte din clasa a cincea de


moștenitori legali strămoșii
mai îndepărtați ai defunctului
și descendenții acestora.
Rudenia și ordinea claselor
În conformitate cu legislația actuală, art.2183 CC RM, persoana care este moștenitor de clasa întîi, a doua sau a
treia concomitent pe linii diferite de rudenie primește cota succesorală care îi revine în baza fiecărei rudenii. Fiecare
cotă se consideră o cotă succesorală distinctă.

Clasele de moștenitori
sunt chemate să
culeagă moștenirea
numai câte una, în
ordinea stabilită de
prezentul cod,
începând cu clasa întâi.
Drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor
 Soţul supravieţuitor al persoanei care a decedat şi nu a lăsat testament poate avea vocaţie succesorală dacă la data deschiderii
moştenirii avea această calitate, adică căsătoria era încheiată la organul de stare civilă. Se atenţionează că, potrivit art. 39 alin.
(1) din Codul familiei, în cazul desfacerii căsătoriei la oficiul de stare civilă, aceasta încetează din ziua înregistrării divorţului,
iar în cazul desfacerii căsătoriei pe cale judecătorească – din ziua când hotărârea instanţei judecătoreşti a rămas definitivă

 Conform art.2185 CC RM, soțul supraviețuitor este moștenitor legal și, în concurs cu clasa întâi de moștenitori, are dreptul la
1/4 din masa succesorală, indiferent de numărul descendenților.

 În concurs cu clasa a doua de moștenitori sau cu bunicii, soțul supraviețuitor are dreptul la 1/2 din masa succesorală,
indiferent de numărul moștenitorilor. Dacă sînt în viață atât bunicii, cât și descendenții bunicilor, soțul supraviețuitor primește
cota și din cealaltă cotă succesorală de 1/2 care, conform art. 2180, ar fi trebuit să revină descendenților.

 Stabilirea cotei succesorale a soțului supraviețuitor se face cu preferință față de stabilirea cotelor succesorale ale
moștenitorilor cu care acesta concurează.

 În lipsa moștenitorilor de clasa întâi și a doua și dacă bunicii nu sînt în viață sau dacă aceștia au decăzut din dreptul la
moștenire, soțul supraviețuitor culege întreaga moștenire.
 În cazul în care soțul supraviețuitor vine la moștenirea legală alături de moștenitorii de clasa a doua sau cu
bunicii, acesta primește, cu titlu de preciput, în afară de cota sa succesorală, mobilierul și obiectele de uz
casnic care au fost afectate folosinței comune a soților, cu excepția cazului în care acestea sînt accesorii ale
unui imobil și nu pot fi separate fără a deteriora imobilul. Soțul supraviețuitor poate primi obiectele indicate și
în cazul în care vine la moștenirea legală alături de moștenitorii de clasa întîi în măsura în care acestea sînt
necesare pentru menținerea gospodăriei.
 În cazul preciputului se aplică regulile privind legatele.
Decăderea soțului supraviețuitor din dreptul de a moșteni

Soțul supraviețuitor este exclus de la moștenire dacă, la data deschiderii moștenirii:


 a) cel care a lăsat moștenirea a depus o acțiune de divorț, a recunoscut acțiunea de divorț depusă de celălalt soț sau a
depus cerere de divorț conform legii;
 căsătoria este declarată nulă prin hotărârea judecătorească sau există temeiuri pentru nulitatea căsătoriei și a fost
intentată o acțiune în nulitate.
Dreptul la întreținere al soțului supraviețuitor rămâne neatins.
În cazul în care soțul face parte din cercul rudelor chemate la succesiune, el moștenește și în temeiul acestui titlu.
Cota succesorală dobândită în temeiul rudeniei este considerată o cotă succesorală distinctă.
Consecințele majorării cotei succesorale

Dacă unul dintre moștenitorii legali


decade din dreptul la moștenire
înainte sau după deschiderea
moștenirii și, ca rezultat, cota
succesorală a unui alt moștenitor
legal se majorează, cota cu care s-a
majorat cota succesorală a celui din
urmă este considerată o cotă
succesorală distinctă în privința
legatelor sau a sarcinilor testamentare
cu care este grevat acest moștenitor
sau moștenitorul decăzut din dreptul
la moștenire, precum și în privința
obligației de raport.
Dreptul statului la moștenire

În cazul în care defunctul nu are rude și nici soț


supraviețuitor sau aceștia nu pot moșteni din anumite
motive, moștenitor legal este statul.
Analiza practicii judiciare
1. La 18 octombrie 2016 Cazacu Vladimir a depus cerere de chemare în judecată împotriva Lidiei Caftanat,
intervenient accesoriu Guțu Jana cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate prin succesiune legală, exercitarea
dreptului de gaj prin transmiterea în posesiune a bunului ipotecat și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea
acțiunii reclamantul a indicat, că la 20 iulie 2011, între el, în calitate de împrumutător şi Guțu Jana, în calitate de
împrumutat, a fost încheiat contractul de împrumut, în baza căruia a fost transmisă suma de 31 400 de euro, în calitate de
împrumut, care urma a fi rambursat până la 20 martie 2012. A comunicat că în vederea garantării restituirii împrumutului
acordat Janei Guțu, la 20 iulie 2012 între reclamant şi Caftanat Olga a fost încheiat un contract de ipotecă, conform căruia
în favoarea reclamantului a fost instituit gajul asupra bunului imobil – apartamentul acesteia. A susținut că în pofida
faptului, că termenul de rambursare a împrumutului a expirat la 20 martie 2012, Guțu Jana nu a restituit suma
împrumutată, încălcând astfel 2 clauzele ale contractului de împrumut, iar la 14 ianuarie 2013 a mai fost întocmit un
Acord adițional la contractul de împrumut din 20 iulie 2011, prin care Guțu Jana s-a obligat să achite suma de 31 400 de
euro la 1 mai 2013, cu o penalitate de 50 euro pentru fiecare zi de întârziere. A afirmat că termenul prevăzut în Acordul
adiţional a expirat la 1 mai 2013, astfel Guțu Jana este în întârziere, urmând a fi încasată şi suma penalității pentru 180 de
zile în mărime de 9 000 de euro. A reiterat că până la momentul actual, Guțu Jana a achitat în contul stingerii datoriei doar
suma de 14 950 de euro, astfel suma restantă constituind 16 450 de euro. A invocat că prin notificarea expediată în adresa
Janei Guțu la 1 noiembrie 2013 a solicitat transmiterea în posesiunea sa, în termen de 7 zile a bunului gajat în baza
contractului de ipotecă din 20 iulie 2012. Prețul obiectului ipotecat stipulat în contract este de 516 882 lei. La 1 noiembrie
2013 reclamantul a înaintat la OCT Chişinău preavizul cu privire la exercitarea dreptului de ipotecă. A mai indicat că
ulterior a aflat că, Caftanat Olga a decedat la 31 ianuarie 2013, însă fiica acesteia, Caftanat Lidia, deși a deschis dosarul
succesoral încă la 6 februarie 2013, nu a primit certificatul de moștenitor și acționează cu rea-credință împotriva
creditorului în sensul de a nu fi executat contractul de ipotecă din 20 iulie 2012. A solicitat recunoașterea dreptului de
proprietate prin succesiune legală a Lidiei Caftanat supra masei succesorale deschise după decesul defunctei Caftanat
Olga, în mărime de ½ cotă-parte asupra apartamentului acesteia, cu transmiterea acestuia în posesiunea lui Cazacu
Vladimir, și încasarea de la Caftanat Lidia în beneficiul lui Cazacu Vladimir taxa de stat în mărime de 8 192 lei. Prin
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 iulie 2017 acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Prin
decizia Curții de Apel Chișinău din 1 noiembrie 2017 a fost respins apelul declarat de către Cazacu Vladimir și a fost
menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 iulie 2017.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că obiectul litigiului constituie pretinsul drept a lui
Cazacu Vladimir, prin intermediul acțiunii oblice să solicite recunoașterea în numele creditorului gajist a
dreptului de proprietate, prin succesiune legală, pe numele succesorului Caftanat Lidia asupra masei
succesorale, deschise după decesul defunctei Caftanat Olga. Suntem de părere, că în condițiile în care
exercitarea dreptului la succesiune este un drept exclusiv a Lidiei Caftanat, nimeni nu este în drept să intervină
în exercitarea acestuia şi nu poate obliga pârâta să cedeze exercitarea dreptului la succesiune în beneficiul lui
Cazacu Vladimir, așa cum a stabilit și instanța. De altfel, dorim să mai menționăm, că în condiţiile în care pe
numele Lidiei Caftanat nu este eliberat certificat de moştenitor legal, care să confirme faptul încheierii
procedurii notariale şi înregistrării dreptului respectiv în Registrul bunurilor imobile, nu este nici un temei legal
de admitere a acțiunii.
2. La 16 iulie 2014 Diana Ul Islam şi Constantin Nicolaev au depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva
Tamarei Petraşco, intervenient accesoriu Alexandru Petraşco cu privire la privarea de dreptul la succesiunea legală din averea ce i-a aparţinut
defunctului Nicolae Petraşco, în legătură cu încetarea de fapt a căsătoriei şi locuirii separate mai mult de 3 ani până la deces. În motivarea
acţiunii reclamanţii au indicat, că la 13 octombrie 2013 tatăl lor Nicolae Petraşco a întocmit testament, prin care a testat fiului Alexandru
Petraşco, născut din relaţia de căsătorie cu Tamara Petraşco bunul imobil situat în r-nul Ialoveni, s.Mileştii Mici, format din casa individuală
de locuit şi lotul de teren aferent casei de locuit, iar restul averii a fost testată în cote egale lor, şi anume fiicei Diana Ul Islam şi fiului
Constantin Nicolaev, născuţi din relaţia cu mama lor Tatiana Nicolaeva. La 02 mai 2014 tatăl lor Nicolae Petraşco a decedat. Soţia
defunctului Tamara Petraşco la 12 mai 2014 prin intermediul fiului său Alexandru 2 Petraşco a depus o cerere către notar, în care a indicat că
acceptă moştenirea-cota obligatorie, ca persoană inaptă de muncă, aflată la întreţinerea defunctului. Pârâta pretinde la bunurile imobile situate
în s. Mileștii Mici r-ul Ialoveni, locuinţa din mun. Chişinău, str. Alexandru cel Bun 105 ap.4 şi autoturismul de model Wolkswagen Sharan,
aflat în posesia reclamanţilor. Reclamanţii menţionează, că pârâta nu poate pretinde la averea defunctului, deoarece, deşi între ea şi Nicolae
Petraşco a fost încheiată căsătoria în anul 1984, însă din anul 1987 ei nu locuiesc în comun, căsătoria în fapt fiind încetată. Nicolae Petraşco
în toată această perioadă a concubinat cu Tatiana Nicolaeva. Din această relaţie s-au născut ei: fiica Diana şi fiul Constantin. Mai mult ca atât,
relaţia părinţilor lor se confirmă şi prin faptul că mama lor Tatiana Nicolaeva la 10 mai 1992 i-a donat tatălui Nicolae Petraşco cota-parte din
locuinţa situată mun. Chişinău, str. Alexandru cel Bun 105 ap.4, care la moment este inclusă în patrimoniul succesoral şi unde testatorul a
locuit până la deces, fiind înmormântat de Tatiana Nicolaeva. Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 12 mai 2016 a fost admisă cererea de
chemare în judecată depusă de Diana Ul Islam şi Constantin Nicolaev. Tamara Petraşco a fost privată de dreptul la succesiunea legală din
averea soţului Nicolae Petraşco, decedat la 02 mai 2014, în legătură cu încetarea de fapt a căsătoriei şi locuirii separate. Prin decizia Curţii de
Apel Chişinău din 15 februarie 2017 s-a admis apelul declarat de Tamara Petraşco, cu casarea hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 12 mai 2016
şi a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a cereri de chemare în judecată depusă de Diana Ul Islam şi Constantin Nicolaev ca nefondată.
La 23 mai 2017 Diana Ul Islam şi Constantin Nicolaev au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 februarie 2017,
solicitând casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 12 mai 2016. În fapt, din materialele dosarului şi
din declaraţiile părţilor făcute în şedinţa de judecată, confirmate în şedinţa instanţei de recurs rezultă, că în perioada anului 1990 între soţi a
apărut un conflict legat de infidelitatea conjugală. Nicolae Petraşco a părăsit familia şi s-a stabilit cu traiul în Chişinău, unde a început să
conviețuiască cu Tatiana Nicolaev, fiind în relaţii de concubinaj. Din relaţia cu Tatiana Nicolaeva s-au născut la 30 ianuarie 1991 Diana Ul
Islam şi la 19 august 1994 Constantin Nicolaev. Drept confirmare a relaţiei de familie stabilite între Nicolae Petraşco şi Tatiana Nicolaeva, la
10 martie 1992 Tatiana Nicolaeva prin contract de donaţie a donat lui Nicolae Petraşco 3/50 din apartamentul nr.4 din str. Alexandru cel Bun
150, mun. Chişinău, care îi aparţinea cu drept de proprietate, obţinut prin moştenire. Soţia defunctului Tamara Petraşco, care din anul 2009 se
află la muncă în Italia, la 12 mai 2014 prin intermediul fiului său Alexandru Petraşco a depus o cerere către notar, în care a indicat că acceptă
moştenirea-cota obligatorie, ca persoană inaptă de muncă aflată la întreţinerea defunctului.
Noi considerăm că acțiunile înaintate de reclamanţi și anume, ei pretind, că Tamara Petraşco nu poate solicita
acceptarea moştenirii din averea defunctului, ori aceasta deşi se afla în relaţii de căsătorie, nu a locuit cu defunctului
mai mult de 3 ani, până la survenirea decesului, deşi a atins vârsta de pensionare, nu s-a aflat la întreţinerea lui
Nicolae Petraşco, muncind până în prezent în Italia sunt motivate. În speţa noastră, instanţa de apel a omis să se
expună asupra faptului că, deşi Tamara Petraşco şi Nicolae Petraşco oficial se află în relaţii de căsătorie, în fapt ei nu
locuiau în comun, nu duceau gospodărie comună de mulţi ani. În conformitate Codul Civil, un soţ poate fi privat de
dreptul la succesiune legală dacă se confirmă că de fapt căsătoria cu cel ce a lăsat moştenirea a încetat cu 3 ani
înainte de deschiderea succesiunii şi soţii au locuit separat. Nu uităm și de faptul, că dacă soţii cu cel puţin trei ani
înainte de deschiderea moştenirii s-au despărţit în fapt, indiferent dacă au partajat sau nu bunurile proprietate
comună în devălmăşie, soţul supravieţuitor este privat de dreptul la succesiune. Se admite recursul declarat de către
Diana Ul Islam şi Constantin Nicolaev. Suntem de părerea că decizia instanței și anume că se casează decizia Curţii
de Apel Chişinău din 15 februarie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Diana Ul Islam
şi Constantin Nicolaev împotriva Tamarei Petraşco, intervenient accesoriu Alexandru Petraşco cu privire la privarea
de dreptul la succesiunea legală este una corectă.
Bibliografie
1. Codul Civil al Republicii Moldova, publicat : 22-06-2002 în Monitorul Oficial Nr. 82-86;
2. Natalia Chibac, Gheorghe Chibac, Oxana Robu, Sorin Brumă, Drept Civil – contracte și succesiuni. Ediția a IV-a,
Chișinău- 2019;
3. http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=42990;
4. http://
jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=38466&fbclid=IwAR0qT65SBY1BSxKGHFQN3uJ_qod1JHVB4rA
JmqRAaH383a3D8G84rBmNGyg
.
Sfârșit!

S-ar putea să vă placă și