Reabilitarea pacienților cu obezitate.

Student-Ceban Svetlana.

Chisinau 2021
Obezitate.

Obezitatea este o afecțiune medicală de nutriție

și metabolism (schimb de materii) în care
grăsimea corporală se acumulează în exces,
astfel încât poate avea un efect advers, negativ
asupra sănătății, ducând la o speranță de viață
redusă și/sau probleme de sănătate
Epidemiologia.
• Înaintea secolului al XX-lea, obezitatea era o afecțiune rar întâlnită; în
anul 1997, OMS a recunoscut oficial obezitatea ca epidemie
globală.Începând din anul 2005, OMS estimează că cel puțin 400 de
milioane de adulți (9,8%) sunt obezi, procentajul fiind mai mare în
rândul femeilor decât al bărbaților. Rata obezității crește, de asemenea,
odată cu vârsta, cel puțin până la 50 sau 60 de ani, iar obezitatea
severă în Statele Unite, Australia și Canada este în creștere mai rapidă
față de rata globală a obezității.
Organizatia mondiala a sanatatii a definit si clasificat grade de
obezitate, pe baza IMC - indicele de masa corporala, calculat prin
raportul greutate/inaltime2, astfel :

gradul 1 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 30 -

34,9 kg/m2
gradul 2 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 35 -
39,9 kg/m2
gradul 3 de obezitate cu indicele de masa corporala egal sau peste 40
kg/m2.

OBIECTIVE DE TERAPIE
-Principalele noastre obiective de tratament sunt îmbunătățirea
participării prin:
-Îmbunătățirea mobilității și întărirea mușchilor
-Îmbunătățirea abilităților de limbă și comunicare
-Antrenarea abilității de a gândi și a-și aminti
-Recâștigarea abilităților de zi cu zi
-Strategii pentru a face față bolii și relaxării
-Îmbunătățirea situației nutriționale
Tablou clinic:

stări de amorțeală,slăbiciune
sau paralizie a feței;
tulburări de mers, vedere (cum ar fi: pierderea
vederii doar pe o parte[4][3]), vorbire (cum ar fi
afazia expresivă, afazia receptivă);

amețeală, pierderea echilibrului sau a

coordonării;

confuzie, dureri de cap

• Criteriile de includere a pacientului cu AVC
într-un program complex de recuperare (Brandstater în
deLisa)
-Status neurologic stabil.
-Deficit neurologic semnificativ persistent.
-Dizabilităţi care afectează cel puţin 2 din următoarele
categorii:
mobilitate, activităţi de autoîngrijire, comunicare, control
sfincterian, deglutiţie.
-Funcţie cognitivă suficientă pentru a învăţa.
-Abilitate de comunicare suficientă pentru a lucra cu
terapeuţii.
-Abilitate fizică suficientă pentru a tolera programul activ.
Obiective terapeutice realizabile.
Medici specialisti recomandati:
In programul de reabilitare dupa un accident vascular cerebral sunt inclusi mai multi
specialisti care lucreaza in echipa si ajuta pacientul pe tot parcursul procesului de
recuperare. Acestia sunt:
- fiziochinetoterapeutul, care evalueaza si trateaza problemele legate de miscare, echilibru
si coordonare
- specialistul in terapie ocupationala, ajuta pacientul sa-si redobandeasca unele abilitati
esentiale pentru supravietuire, precum mancatul, imbaierea, imbracatul, gatitul, scrisul,
cititul
- logopedul, ajuta pacientul sa citeasca, sa scrie, sa invete noi metode de comunicare
verbala sau non verbala. De asemenea terapeutul specializat in problemele de vorbire,
poate ajuta de asemenea la recuperarea unor deficite neurologice legate de deglutitie
(inghitire)
- specialistul in terapie recreationala, ajuta pacientul sa desfasoare din nou activitatile
cotidiene si sociale efectuate si inaintea accidentului vascular cerebral
- specialistul ortoped, poate recomanda in unele cazuri folosirea unor proteze speciale
care ajuta la corectarea unor diformitati fizice sau ajuta la ameliorarea durerii
- nutritionistul, stabileste o dieta corespunzatoare fiecarui pacient in parte in functie de
necesitatile acestuia
- consilierul vocational, poate ajuta pacientul sa-si gaseasca o noua slujba sau ocupatie in
functie de abilitatile acestuia.
Modelului CIF pentru pacientul cu AVC:
Sfaturi privind ingrijirea pacientilor cu dizabilitati dupa un accident
vascular cerebral:
- oferirea unui suport fizic si emotional corespunzator
- integrarea intr-un program de recuperare
- incurajarea activitatilor sociale (plimbarile, cititul, privitul televizorului,
etc)
- participarea in diferite programe educationale
- incurajarea unor activitati care ii pot oferii independenta necesara
desfasurarii unei vieti normale
- supravegherea tratamentului recomandat de medicul specialist
(tratament medicamentos, exercitii fizice).
Planul de reabilitare a pacientului post-AVC:
-Planul de reabilitare a pacientului post-AVC va fi elaborat
la etapa de spital.
-Planul trebuie să fie revizuit şi actualizat regulat de către
echipa de reabilitare.
-Obiectivele şi scopurile planului de reabilitare trebuie
orientate pe problemele identificate în procesul de evaluare.
-Pacientul participă activ la elaborarea acestui plan
împreună cu membrii echipei de reabilitare.
-Medicul de familie va cotribui la realizarea planului de
reabilitare a pacientului în ambulator şi la domiciliu prin
monitorizarea stării de sănătate şi
evaluarea progresului măsurilor de reabilitare.
Viata dupa un accident vascular cerebral
-Reabilitarea dupa un accident vascular cerebral nu presupune doar
recuperarea unor disfunctii motorii, senzitive, senzoriale sau emotionale, ci si
asigurarea unei reintegrari familiale si sociale corespunzatoare desfasurarii
unei vieti cat mai normale.
-Anumite tulburari de perceptie, destul de des intalnite in cazul pacientilor cu
accident vascular cerebral pot ingreuna recuperarea pacientului, dintre acestea
amintim:
- ingustarea campului vizual pe o parte a corpului (imposibilitatrea de a vedea
anumite lucruri decat daca intoarce capul in aceea directie)
- reflexe si simturi diminuate la nivelul membrelor afectate (in unele cazuri
pacientul nu isi simpte partile corporale afectate)
- dificulati de concentrare, confuzii, amnezie retrograda sau anterograda
(pacientul nu-si aminteste numerele de telefon, datele calendaristice, etc).
 -dislexie (tulburari de citit), tulburari de scriere
- tulburari legate de activitatile cotidiene (imbracare, gatit, igiena).
Persoanele cu astfel de tulburari trebuie sa evite anumite activitati care pot
pune in pericol viata acestuia sau a altor persoane (sofatul, manevrarea unor
utilaje).
Exista anumite recomandari utile in cazul persoanelor cu tulburari de perceptie,
precum oferirea unui confort domestic care sa protejeze pacientul de
eventualele accidentari (iluminarea corespunzatoare a incaperilor, evitarea
suprafetelor care predispun la accidentari fizice, mobilier corespunzator, etc).
Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral tind sa desfasoare
anumite activitati mai lent sau dezorganizat, mai ales cand acestea le par
nefamiliare. In aceste cazuri apar anxietatea si ezitarea care fac si mai grea
reintegrarea sociala. Sprijinul familiei si prietenilor este extrem de important in
aceste cazuri.