PIAŢA MONETARĂ

INSTRUMENTE ALE POLITICII MONETARE

ale băncilor centrale

manevrarea taxei scontului prin cea a

rescontului;
achiziţionarea sau vânzarea titlurilor de piaţă de
la bancile comerciale pentru echilibrarea
excedentului sau deficitului de lichidităţi apărut
la băncile comerciale;
ratele obligatorii de rezervă impuse băncilor de
credit cu efect asupra masei monetare.
rata de refinanţare bancară sau dobânda
creditelor pe termen scurt acordate băncilor
comerciale de către băncile centrale.
 PIAŢA MONETARĂ

POLITICI MONETARE

1. Politica banilor “ieftini”: majorarea ofertei prin:

cumpararea de titluri de valoare de la banci si
populatie, micsorarea taxei de rescont, reducerea
taxelor de rezerva, scaderea ratei de refinantare, etc
Consecinţe: diminuarea ratei dobanzilor, sporirea
investitiilor, cresterea productiei, diminuarea
somajului, creşterea inflaţiei.
2. Politica banilor “scumpi”: descurajarea cererii prin:
cresterea taxei de rescont, cresterea rezervelor,
cresterea dobanzii de refinantare, etc
Consecinţe: creşterea ratei dobânzilor, scăderea
investişiilor, stagnarea şomajului, limitarea inflaţiei
 PIAŢA MONETARĂ

INFLAŢIA
Def: dezechilibru structural monetaro-
material care exprimă existenţa în
circulaţie pe piaţă a unei mase
monetare ce depăşeşte nevoile
economiei, fapt ce antrenează
deprecierea banilor neconvertibili în
aur sau alte devize, cu efect asupra
creşterii durabile şi generalizate a
preţurilor.
 INFLAŢIA
TIPURI DE INFLAŢIE

1. INFLAŢIA PRIN MONEDĂ

Se produce ca urmare a creşterii cererii de monedă pe piaţa
creditelor. Bancile oferă credite avantajoase cu dobânzi reduse,
capitalul acumulat nefiind acoperit prin investitii productive. Banii
se convertesc în alte valute sau sunt speculaţi pe piaţă

2. INFLAŢIA PRIN CERERE

Apare in situatii de dezvoltare rapida a pietelor atunci când
cererea agregată de bunuri pe piaţă este superioară ofertei, în
situaţii cand economia nu este pregatită sa-şi mărească oferta la
nivelul cererii.

3. INFLAŢIA PRIN COSTURI

Apare în situatia în care costurile cresc independent de cererea
agregată. În acestă situaţie firmele măresc preţurile ca urmare a
costurilor suplimentare şi îsi reduc parţial producţia.
 INFLAŢIA

Măsurarea inflaţiei
Indicatorul Preturilor de Consum (IPC)
IPC =  (Q0xP1)/ (Q0xP0) unde:
Q0= structura cosului de bunuri economice
P1, P0=preţurile la începutul, sfârşitul perioadei
 INFLAŢIA

RELAŢIA INFLAŢIE-CREŞTERE ECONOMICĂ

• Creştere neinflaţionistă: inflaţie moderată,

controlată, însoţită de o creştere economică
corespunzătoare (consumul creste);
• Creştere inflaţionistă: sporul de producţie
(PIB) este inferior IPC (consumul scade);
• Stagflatie: inflaţie rapidă şi creştere zero sau
foarte mică. Producţia se reduce proporţional cu
creşterea preţurilor în timp ce masa monetară
rămâne constantă (consumul scade).
• Slumpflaţie: inflaţie rapidă şi scădere a
producţiei (consumul scade puternic).
 INFLAŢIE
Efectele benefice ale inflaţiei moderate

• Diminuarea stocurilor greu vandabile.

• Purificarea economiei prin eliminarea agenţilor economici
necompetitivi.
• Favorizează înclinatia spre consum şi reprimă înclinatia spre
economie.
• Favorizează pe debitori în dauna creditorilor cu efect asupra creşterii
importanţei valorilor imobiliare în dauna lichidităţilor.

Efectele negative ale inflatiei mari

• Inflaţia mare descurajează investiţiile productive
• Îngreunează orice calcule economice de eficienţă şi rentabilitate
• Accentuează oscilaţiile pieţei valutare
• Generatoare de corupţie şi sărăcie
• Creşte riscul economic al afacerilor
 INFLAŢIA

Politicile de combatere a inflatiei

Politicile monetare se bazeaza pe scaderea ofertei

de moneda si cresterea dobanzilor (scumpirii
creditelor).
Politicile fiscale presupun marirea veniturilor din
taxe si impozite.
Reglementări legislative anti-monopol şi salariale
pentru limitarea influenţei a două centre
puternice de presiune inflaţionistă: companiile
mari şi sindicatele.