Sunteți pe pagina 1din 19

PIAŢA MONETARĂ

Def:Pietele monetare sunt pieţe ale


serviciilor financiare pe termen scurt
care acoperă deficitul momentan de
lichidităţi al agenţilor economici

Serviciul tranzacționat: facilitatea de


creditare sau depozitare
Prețul serviciului: dobânda
PIAŢA MONETARĂ

OPERATORI:

 OFERTANŢI: Băncile centrale şi comerciale

 INTERMEDIARI: Bănci şi instituţii de credit asimilate

 CUMPĂRĂTORI: Bănci, instituţii publice, societăţi


comerciale, populaţia
PIAŢA MONETARĂ
BĂNCILE

FUNCŢII GENERALE:
 CREDITARE
 DE GESTIONARE
 DE ECONOMISIRE ŞI ÎNMULŢIRE

FUNCŢII SPECIALE ale băncilor centrale:


 Emisiunea de monedă
 Supravegherea pieţei monetare
 Prevenirea falimentelor bancare
 Autorizarea operatorilor bancari
 Depozitarea rezervelor bancilor comerciale
MECANISMUL DE CREDITARE BANCARĂ
MECANISMUL DE ECONOMISIRE ȘI ÎNMULȚIRE
PIAŢA MONETARĂ

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI (BNR)


Autonomia:
• competenţă în numirea membrilor Consiliului de Administraţie;
• alegerea unilaterală a mijloacelor de acţiune astfel încât să se
asigure pe termen lung puterea de cumpărare a monedei naţionale
şi echilibrul monetar al statului;
• stabilirea obiectivelor proprii în concordanţă cu politica financiară a
statului;
Atribuţiuni:
 emisiunea monetară
 principal creditor al sistemului bancar Românesc, şi al guvernului
pentru echilibrarea bugetară
 regulator al pieţei financiare şi valutare interne (masa monetară)
prin puterea de influenţare a dobanzilor şi ratelor de schimb
 gestionarea trezoreriei statului
PIAŢA MONETARĂ

MASA MONETARĂ
Def: totalitatea banilor de care dispune o
economie naţională la un moment dat în
vederea funcţionării ei

Forme de bază ale masei monetare:


• disponibilităţi băneşti (bani cash)
• instrumente bănesti (cu lichiditate rapidă:
cecuri, BO, carduri etc)
MASA MONETARĂ

- M1, reprezintă masa monetară restrânsă, formata din numerarul aflat în circulație
și conturile bancare operabile prin cec-uri (cec-urile de calatorie, cardurile etc.);
- M2 conține, în plus față de M1, conturile la vedere neoperabile prin cec-uri,
depozitele pe termen în monedă națională și valută, aflate la bănci și care sunt
gestionate de instituții financiare;
- M3 conține, în plus față de M2, plasamentele lichide pe termen scurt de tipul
certificatelor de trezorerie, pe termen lung de tipul bonurilor de tezaur, bonuri de
economii, depozite mari pe termen lung etc., care au un grad mai redus de
lichiditate;
PIAŢA MONETARĂ
OFERTA DE MONEDĂ
Mecanisme ale ofertei

1. Banca Centrală pune în circulaţie monedă în urmatoarele situaţii:


• acoperirea deficitului bugetar prin emiterea de bonuri de tezaur
• mărirea rezervelor valutare
• acordarea de credite băncilor comerciale
• constituirea depozitelor de compensare a împrumuturilor băncilor
comerciale.
2. Băncile comerciale crează monedă scripturală sau de cont prin
mecanismul de multiplicare al creditului.
Mecanismul de multiplicare functioneaza pe seama rezervelor
constituite din depozite.
MM = D/R = 1/r, unde MM = multiplicatorul monetar
D = depozitul la vedere
R = rezervele obligatorii
r = rata rezervelor obligatorii
Mecanismul functionează la fel in sens invers în sensul că o retragere
de numerar din contul unei bănci comerciale echivalează cu o
reducere multiplicată a posibilităţilor de creditare ale bancii.
MECANISMUL DE MULTIPLICARE AL CREDITULUI
PIAŢA MONETARĂ

CEREREA DE MONEDA
Factorii cererii
 volumul total al schimburilor MM = Q x P x nr ( volumul
de produse economice tranzacţionate x preţul x numărul
de rotaţii)
 marimea creditului de consum, raportul între creditul
acordat de bănci şi încasările în contul creditelor
scadente
 înclinatia spre lichiditate a populaţiei fundamentată de
factori
 economici (bani lichizi pentru oportunitati de afaceri)
 psihologici ( rezerve de teamă, de siguranta la neprevazut, etc)
 speculativi (randamentul superior al banilor); cu cat dobânda
este mai mare cu atat înclinaţia spre lichidităţi este mai mică
PIAŢA MONETARĂ
ECHILIBRUL PIEŢEI MONETARE
1.Piaţa monetară este o piaţă de tip oligopolist.
2.Produsul tranzacţionat, trebuie privit ca un pachet
cuprinzând: preţul (dobânda), scadenţa, gradul de risc, etc

3. Mecanismul reechilibrării pieței monetare


PIAŢA MONETARĂ

CREDITUL ŞI DOBÂNDA

Def: Creditul reprezintă un supliment


de monedă pe care o persoană
denumită creditoare îl acordă unei
alte persoane numită debitoare pe o
anumită perioadă de timp, contra
unei bonificaţii numită dobândă.
CREDITUL ŞI DOBÂNDA

Funcţiile social-economice ale creditului:


eficientizarea utilizării capitalului monetar prin
transformarea lui din capital pasiv, disponibil la
creditor, în capital activ necesar la debitor;
capitalizarea agenţilor economici performanţi
care dispun de importante active şi solvabilitate
credală, sporindu-le forţa concurenţială;
accelerator al tranzacţiilor comerciale prin
facilitarea vânzarilor pe credit;
stimulează investiţiile şi consumul.
CREDITUL ŞI DOBÂNDA

Tipuri de credit:
 după natura debitorului:
 privat (persoane fizice, societăţi private)
 public (administraţii publice, societăţi de drept public)
 după durata acordării lui:
 pe termen scurt (1 an)
 pe termen mediu (1-5 ani)
 pe termen lung (peste cinci ani)
 la vedere, care practic se scontează la prezentarea obligaţiei de
plată la banca debitoarei (CEC-ul)
 după tipul garanţiei:
 credit ipotecar
 credit amanetar
 credit lombard
 credit liber
 după scopul lui:
 credit pentru consum (consum personal)
 credit pentru investiţii
CREDITUL ŞI DOBÂNDA
Principii generale de creditare bancara pe baza prudentei bancare

 Bonitatea sau credibilitatea agenţilor economici


Indicatori
 Lichiditatea patrimonială = capacitatea de achitare a obligaţiilor pe termen
scurt.
Lp=Al/Dtsx100 ; Al= active lichide (disponibilităţi, creanţe lichide, titluri de
credit, stocuri lichide,etc); Dts= datorii pe termen scurt
Lp >1
 Solvabilitate patrimonială = gradul de acoperire a obligatiilor cu capitalul
social al societăţii
Sp= CS/ P x100; P=total pasiv
 Rata profitului net = profitul agentului economic pe unitate de capital social
angajat.
Rpn= Pn/CSx100; Pn= profitul net
 Contractul de credit
 Destinaţia creditului; banca are dreptul urmăririi utilizării creditelor
 Garantarea creditelor
 Dobânda
CREDITUL ŞI DOBÂNDA

Tipuri de dobânzi în România


• dobânda de referință; rata dobânzii de politică
monetară a BNR, utilizată în tranzacțiile cu băncile
comerciale (de creditare și depozitare)
• dobânda pe piaţa interbancară; rata dobânzii
rezultată din tranzacţiile interbancare pe termen
mediu şi lung aflată sub controlul indirect al BNR
• dobânda pe piaţa de scont; rata de scont
influenţată de rata de rescont a BNR
• dobânda pe piaţa monetara ; dobândă pe termen
scurt, expresie a raportului între cererea şi oferta
de credite a băncilor comerciale, utilizată în
tranzacțiile cu agenții economici (de creditare și
depozitare)
CREDITUL ŞI DOBÂNDA
Acţiuni speculative pe piaţa monetară

Strategia „ a la hausse” cand se asteaptă o creştere a dobânzilor


EX: Nivelul dobânzilor la data prezentă

Perioada 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni


Dobânda % 5 5,5 5,875 6,25

Nivelul dobânzilor aşteptat peste o lună

Perioada 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni


Dobânda % 5,5 6 6,25 6,5

1. Operatorul va plasa banii in depozite pe termen de 1 lună aşteptând ca


după prima lună sa creasca dobanzile pentru urmatoarele 11 luni.
2. Operatorul va atrage capital pe durate cât mai mari şi îl va plasa pe
perioade cat mai scurte.
Acţiuni speculative pe piaţa monetară

Strategia „ a la baisse ” când se asteaptă o scădere a dobânzilor


EX: Nivelul dobânzilor la data prezentă

Perioada 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni


Dobânda % 5 5,5 5,875 6,25

Nivelul dobânzilor aşteptat peste o lună

Perioada 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni


Dobânda % 4,75 5,25 5,625 6

1. Operatorul va plasa toţi banii în depozit pe termen de 1 an.


2. Operatorul va atrage capital pe durate cât mai scurte şi îl va plasa pe
perioade cât mai lungi.

S-ar putea să vă placă și

  • Limbajul de Programare C++ A. Algoritmi A1.
    Limbajul de Programare C++ A. Algoritmi A1.
    Document35 pagini
    Limbajul de Programare C++ A. Algoritmi A1.
    cod1990
    83% (12)
  • Limbajul de Programare C++ A. Algoritmi A1.
    Limbajul de Programare C++ A. Algoritmi A1.
    Document35 pagini
    Limbajul de Programare C++ A. Algoritmi A1.
    cod1990
    83% (12)
  • Centrala Termica Cu Combustibil Gazos
    Centrala Termica Cu Combustibil Gazos
    Document32 pagini
    Centrala Termica Cu Combustibil Gazos
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Iehr C2
    Iehr C2
    Document21 pagini
    Iehr C2
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Iehr C3
    Iehr C3
    Document20 pagini
    Iehr C3
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Centrala Termica Cu Combustibil Gazos
    Centrala Termica Cu Combustibil Gazos
    Document34 pagini
    Centrala Termica Cu Combustibil Gazos
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Iehr C5
    Iehr C5
    Document20 pagini
    Iehr C5
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Iehr C4
    Iehr C4
    Document16 pagini
    Iehr C4
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Iehr C1
    Iehr C1
    Document19 pagini
    Iehr C1
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Curs 1
    Curs 1
    Document18 pagini
    Curs 1
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Ilovepdf Merged
    Ilovepdf Merged
    Document347 pagini
    Ilovepdf Merged
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • BCG1 Si 2 - Merged
    BCG1 Si 2 - Merged
    Document120 pagini
    BCG1 Si 2 - Merged
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Drepturile Pasagerilor Europeni
    Drepturile Pasagerilor Europeni
    Document6 pagini
    Drepturile Pasagerilor Europeni
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • 1cum Va Functiona Primul Sistem Timeshare Romanesc
    1cum Va Functiona Primul Sistem Timeshare Romanesc
    Document62 pagini
    1cum Va Functiona Primul Sistem Timeshare Romanesc
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Ilovepdf Merged
    Ilovepdf Merged
    Document74 pagini
    Ilovepdf Merged
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Limbajul de Programare C 2
    Limbajul de Programare C 2
    Document3 pagini
    Limbajul de Programare C 2
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Scheme Logice 1
    Scheme Logice 1
    Document7 pagini
    Scheme Logice 1
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Bazele Economiei 9
    Bazele Economiei 9
    Document8 pagini
    Bazele Economiei 9
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Curs 1 PCLP - Facultate
    Curs 1 PCLP - Facultate
    Document1 pagină
    Curs 1 PCLP - Facultate
    aleks
    Încă nu există evaluări
  • Bazele Economiei 10
    Bazele Economiei 10
    Document5 pagini
    Bazele Economiei 10
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Bazele Economiei 7
    Bazele Economiei 7
    Document8 pagini
    Bazele Economiei 7
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Curs 5
    Curs 5
    Document14 pagini
    Curs 5
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Curs 1
    Curs 1
    Document10 pagini
    Curs 1
    paripapapnasi
    Încă nu există evaluări
  • Bazele Economiei 6
    Bazele Economiei 6
    Document10 pagini
    Bazele Economiei 6
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Bazele Economiei 2
    Bazele Economiei 2
    Document10 pagini
    Bazele Economiei 2
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Curs 5
    Curs 5
    Document14 pagini
    Curs 5
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3
    Curs 3
    Document11 pagini
    Curs 3
    paripapapnasi
    Încă nu există evaluări
  • Curs 4
    Curs 4
    Document13 pagini
    Curs 4
    paripapapnasi
    Încă nu există evaluări
  • CEHIA
    CEHIA
    Document6 pagini
    CEHIA
    Alexandru Mosulet
    Încă nu există evaluări