REFERAT

TEMA: „ÎNTREPRINDERI MICI ȘI

MIJLOCII ÎN REPUBLICA MOLDOVA”

A elaborat: studenta gr. TP31Z

Tudosan Victoria
 CUPRINS:

 INTRODUCERE
 I. ROLUL ŞI IMPORTANŢA ÎNTREPRINDERILOR
MICI ŞI MIJLOCII
 II. DEFINIREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI
MIJLOCII
 III. SECTORUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI
MIJLOCII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
 CONCLUZII

 BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE
În prezent nu există ţară cu economie de piaţă în
care n-ar exista întreprinderi mici şi mijlocii (ÎMM).
Sectorul ÎMM, supranumit şi „coloană vertebrală a
economiei”, deţine un rol important în dezvoltarea unei
economii naţionale, contribuind nemijlocit la formarea
Produsului Intern Brut şi crearea noilor locuri de muncă,
stimularea concurenţei, creşterea exporturilor,
favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. În comparaţie cu
întreprinderile mari, ÎMM sunt mai flexibile,
reacţionează mai operativ la schimbările mediului de
afaceri şi la cerinţele pieţei. [1]
 I. ROLUL ŞI IMPORTANŢA ÎNTREPRINDERILOR
MICI ŞI MIJLOCII
Întreprinderile mici și mijlocii au un rol deosebit de
important în cadrul economiei naționale, deoarece.
 contribuie semnificativ la reducerea ratei șomajului, la
creșterea economiei și la îmbunătățirea condițiilor de trai;
 permit recuperarea mai rapidă a investițiilor în comparație
cu întreprinderile mari;
 se adaptează mai rapid la cerințele clienților și la
schimbările ce pot apărea pe parcursul dezvoltării afacerii;
 sunt mai ușor de administrat și de controlat;

 asigură consumatorii cu produsele și serviciile de care

aceștia au nevoie;
 contribuie la dezvoltarea concurenței și la înlăturarea
situațiilor de monopol; [1]
 DEZAVANTAJELE ÎMM-URILOR
 Existența unor cazuri de investiții nerentabile;
 Impozite și cerințe prea mari;

 Cerere prea mică pe piață pentru produsele sau serviciile

oferite de unele întreprinderi mici sau mijlocii;
 Legislația, politica țării în care activează întreprinderea
și situațiile de monopol, pot influența negativ asupra
dezvoltării acesteia;
 Pot apărea dificultăți la obținerea creditelor sau la
convingerea investitorilor pentru a primi resursele
financiare necesare dezvoltării afacerii. [4]
 II. DEFINIREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI
MIJLOCII
În Republica Moldova, criteriul de bază la definirea unei
întreprinderi mici sau mijlocii îl constituie numărul angajaților.
Astfel, Legea privind susținerea sectorului întreprinderilor mici și
mijlocii definește micul business ca pe o activitate antreprenorială.
Este considerată întreprindere micro, agentul economic care
corespunde următoarelor criterii: număr mediu anual de salariați nu
mai mult de 9 persoane, sumă anuală a veniturilor obținute din
vânzări să fie cel mult 3 milioane de lei, iar valoare totală anuală de
bilanț a activelor să nu depășească 3 milioane de lei. O întreprindere
este considerată mică, atunci când are cel mult 49 de angajați,
veniturile anuale din vânzări constituie cel mult 25 milioane de lei și
valoare totală anuală de bilanț a activelor nu depășește 25 milioane
de lei. Întreprinderile mijlocii, sunt cele care au cel mult 249 de
angajați, veniturile din vânzări nu depășesc 50 milioane de lei, iar
valoare totală anuală de bilanț a activelor nu este mai mare de 50
milioane de lei.[4]
 III. SECTORUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI
MIJLOCII ÎN REPUBLICA MOLDOVA
În Republica Moldova, sectorul ÎMM a apărut ca
urmare a reformelor structurale efectuate în procesul
trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă, pe la
sfârşitul anilor '80. Primele semne de viaţă ale sectorului
au apărut odată cu fondarea primelor cooperative.
Acestea din urmă au dispărut cu timpul, în locul lor
apărând societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe
acţiuni, întreprinderi individuale. După demararea
privatizării pământurilor au apărut şi gospodăriile de
fermieri, asociaţii, etc. Pe parcursul anilor, sectorul ÎMM
din Moldova a atins un nivel de dezvoltare, chiar dacă în
acelaş timp se confruntă cu numeroase probleme de
ordin financiar, al instabilităţii legislaţiei, birocraţiei
excesive şi altele.
 În anul 2019 numărul întreprinderilor mici şi mijlocii
(ÎMM) a constituit 55,9 mii întreprinderi și reprezintă circa
98,6% din numărul total de întreprinderi. Numărul
persoanelor care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii
în perioada de referință a constituit 335,8 mii, deținând
61,6% din numărul total de personal al întreprinderilor.
Veniturile din vânzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în
această perioadă au însumat 157 335,6 mil. lei sau 39,5% din
venituri din vânzări în total pe economie.
Analiza evoluţiei ÎMM ne indică creșterea veniturilor din
vânzări în medie pe o întreprindere în anul 2019, care au
constituit 2 813,7 mii lei sau cu 225,8 mii lei mai mult față de
anul 2018. Veniturile din vânzări ale ÎMM în medie pe o
persoană la fel au crescut comparativ cu anul precedent cu
29,1 mii lei și au constituit 468,6 mii lei în mediu pe o
persoană. Numărul de personal în medie pe o întreprindere în
anul 2019 a constituit 6 persoane, la fel ca și în anul 2018.
PONDEREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ÎN TOTALUL ÎNTREPRINDERILOR ÎN ANUL 2019 PE PRINCIPALII INDICATORI
  În anul 2019 partea preponderentă a ÎMM și-au
desfășurat activitatea în domeniul comerțului,
constituind 20,3 mii întreprinderi, sau 36,3% din totalul
întreprinderilor mici și mijlocii. În industria
prelucrătoare au activat 4,7 mii de ÎMM sau 8,4% din
totalul ÎMM. În domeniul activităților profesionale,
științifice și tehnice au activat 4,9 mii de ÎMM sau 8,7%
din totalul ÎMM.
 Suma profitului/pierderilor până la impozitare obținut de
întreprinderile mici și mijlocii în anul 2019 a constituit
12 386 mil, lei, sau cu 1 166,6 mil. lei mai mult față de
anul 2018.[5]
 Evoluția în dinamică a numărului ÎMM pe principale
genuri de activitate-prezentată în următorul tabel
 Activități economice 2019 în % față de 2018

ultura, silvicultura și pescuit 105,4

ria prelucrătoare 100,8

cția și furnizarea de energie electrică și termică,

apă caldă și aer condiționat 101,1

buția  apei; salubritate, gestionarea deșeurilor,

ăți de decontaminare 106,6
rucții 103,5

rț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și

rea autovehiculelor și a motocicletelor 97,2
port și depozitare 102,1

tăți de cazare și alimentație publică 101,7

mații și comunicații 104,4
 CONCLUZII
Prezenţa unui sector ÎMM bine dezvoltat în cadrul
economiei este deosebit de important în condiţiile reformării
structurale a economiei şi creşterii şomajului, fenomene ce
însoţesc acest proces. Sectorul ÎMM este considerat promotor al
dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă, el
demonstrează o dezvoltare accelerată mai ales în domeniul
serviciilor şi a producerii mărfurilor de larg consum. ÎMM sunt
mai flexibile şi reacţionează mai rapid la schimbările mediului de
afaceri şi la cerinţele pieţei. Din acest considerent investiţiile în
ÎMM aduc venituri mai mari decât investiţiile în întreprinderi
mari. ÎMM sunt orientate spre satisfacerea necesităţilor pieţei
locale şi utilizează resursele şi forţa de muncă locală, având o
contribuţie substanţială în soluţionarea problemelor sociale. Deși
venitul din vânzări este mai mic decât la întreprinderile mari.
 BIBLIOGRAFIE

 Ciloci R., Chişlari E., Coban M., Gorobievschi S.

Organizarea şi gestionarea businessului propriu, Editura
„Tehnica-Info”, Chişinău, 2004.
 Gorobievschi S. Antreprenoriatul aspecte fundamentale
manageriale, Editura „TehnicaInfo”, Chişinău, 2009.
 Solcan A. Managementul micului business Editura ASEM,
Chişinău, 2001.
 Legea cu privire la întreprinderile mici și mijlocii nr 179 din
21.07.2016.
 Date statistice privind activitatea întreprinderilor mici şi
mijlocii în R. Moldova
https://statistica.gov.md/newsview.php?
l=ro&idc=168&id=6408