Monumente ale

naturii din Republica

Moldova
 Clasificare
 Monument al naturii este o arie naturală protejată  ce corespunde categoriei a III-
a IUCN, a că rei valoare deosebit de însemnată sau unică , este supusă unui regim strict de
protecție și conservare, cu scopul de a asigura pă strarea tră să turilor naturale specifice.
 În prezent pe teritoriul Moldovei sînt descrise destul de amă nunţit mai mult de 500 de
obiecte ale naturii, care sînt rezervaţii şi care sînt protejate de Stat. Multe dintre ele sînt
absolut unice şi nu mai există nică ieri în lume. Ele se împart în patru grupuri.
Monumente ale naturii:
            1. Geologice şi paleontologice
       2. Hidrologice
       3. Botanice
       4. Arbori seculari
Primul grup este legat de procese pur geologice, dar şi de ră mă şiţele de plante şi animale.
Cel de-al doilea se datorează influenţei mă rilor şi rîurilor asupra suprafeţei terestre.
Cel de-al treilea de ră mă şiţele de plante din timpurile străvechi, existente şi astă zi în
natura Moldovei.
Un grup separat, strîns legat de compartimentul botanic este alcă tuit din arborii seculari
şi multiseculari, care sînt nu numai monumente ale istoriei, ci şi un fenomen istorico-
cultural.
 Exemple de monumente geologico-
paleontologice din R.M

 Peștera „Emil Racoviță” este cea mai mare peșteră din Republica

Moldova, a 13-a ca lungime în Europa și a 25-a în lume (a 2-a sau 3-a
printre peșterile de gips din lume).
 Caverna este situată în apropierea
localității Criva, raionul Briceni, în
nord-vestul Republicii Moldova. A
fost descoperită în anul 1959 în
urma unei explozii în cariera de 
gips, atunci fiind denumită în rusă 
Золушка adică Cenușăreasa.
Cercetările științifice au început
abia în 1977.
 Peștera, numită în cinstea cunoscutului savant, explorator și speolog
româ n/moldovean Emil Racoviță , este cercetată și cartografiată pe o lungime de
cca. 91 km de galerii și labirinturi, care sunt etajate în 3-4 nivele, ce se lă rgesc pe
alocuri, formâ nd să li mari. Remarcabile sunt „Sala celor o sută de metri”, „Sala
așteptă rii” și „Soborul”, care ating lungimi de cca. 60 m, lă țimi de cca. 30 m și
înă lțimi de pâ nă la 11 m. Plafoanele se sprijină pe coloane impresionante.
 În golurile carstice ale peșterii se află peste 20 de lacuri, dintre care cele mai mari
sunt: „Lacul Dacilor”, „Lacul Verde”, „O gură de apă”, „Lacul Albastru”, „Lacul
Dinozaurilor”, „Lacul Nautilus”, denumite după cultura, imaginația și pasiunile
speologilor. Apa lacurilor, după cum au ară tat analizele hidro-chimice, are un
conținut bogat de să ruri minerale, care au un efect curativ asupra organismului
uman. Încă o curiozitate încă incomplet explicată a peșterii este și faptul ca
fiecare sală și galerie subterană este captușită cu argile fine de diverse nuanțe de
culori, datorate mineraliză rii aleatorii : verde, albastru, roșu, negru, alb...
Speologii amatori au plă mă dit pe anumite trasee subterane, stranii figurine din
argilă , care folosesc drept indicatoare ingenioase spre diferite să li
și labirinturi interesante pentru vizite.
 Câ nd bate vâ ntul afară , circulația aerului din peșteră  este accelerată , iar câ nd
acesta încetează , particulele fine se depun și aerul devine atunci mai curat în
peșteră decâ t afară . Această calitate, însoțită de frumusețea și specificul spațiului
carstic, constituie un avantaj pentru valoarea potențialului turistic al peșterii.
 Peștera Emil Racoviță este protejată prin „Legea Nr. 1538-13”
din 25 iunie 1998 privind fondul ariilor protejate de stat. Este
categorizată ca monument al naturii de tip geologic sau
paleontologic și se află în administrarea Carierei de ghips din
satul Criva. Este cea mai vestică arie protejată de acest tip din
țară. În
imediata
apropiere a
peșterii își
desfășoară
activitatea
extractivă
compania
germană Knauf.
 Carsturile de la Rașcov
 Carsturile de la Rașcov este un exponent al fenomenelor carstice din împrejurimile
satului Rașcov, raionul Camenca, Transnistria, Republica Moldova. Reprezintă
un monument al naturii de tip geologic sau paleontologic. Include partea de vest a
Dealului Roșu (ocolul silvic Rașcov, Dealul Roșu, parcelele 20, 21) cu o suprafață de 123 ha.
Obiectul este administrat de Gospodăria Silvică de Stat Rîbnița.
 Din cauza golurilor carstice, ce impregnează că un burete spongios acest zid natural, sunt
frecvente alunecările de teren masive, rupturile și rostogolirile de blocuri uriașe,
prăbușirile. Cea mai mare faleză este de aproape 50 m înălțime, ce s-a format în urma
unor ploi abundente. Ploile și vântul au dizolvat și șlefuit calcarul moale,
dând stâncilor forme bizare: sfincși, capete de cămile și elefanți, ciuperci uriașe, poduri
suspendate etc.
 Pentru speologi un interes deosebit îl reprezintă o fisură carstică de 5 m lățime și 50 m
adâncime cu o lungime de peste 500 m. Cu greu pătrunzând razele solare în adâncul ei,
zăpadă și gheața persistând aici în unii ani până la începutul verii. Aceasta alimentează cu
apa rece „Izvorul Domniței” din centrul satului, numit astfel în amintirea lacrimilor de
văduvă ale domniței Ruxandra Lupu, fiica domnitorului Vasile Lupu. În fosta cetate
Rașcov, ce a existat acum câteva secole pe locul satului, această domniță și-a trăit scurta
și nefericita căsnicie cu Timuș Hmelnițki, fiul hatmanului cazacilor, Bogdan Hmelnițki.
Exemple de monumente hidrologice
din R.M

Monumentele naturii de origine hidrologic

includ o serie de izvoare repartizate pe tot
teritoriul republicii din care fac parte și
izvoare cu apă minerală cu proprietă ți
curative. Astfel de izvoare se întâ lnesc în com.
Hâ rjauca (sectorul Că lă rași), com. Onițcani
(sectorul Criuleni), com. Bahmut (sectorul
Ungheni), în orașul Cahul si in alte locuri.
 Apele minerale din satul Hîrjauca 
 Apele minerale din satul Hîrjauca sunt un monument al naturii de tip hidrologic
în raionul Călărași, Republica Moldova. Obiectivul este amplasat în partea de jos a
vâlcelei Hîrtop din satul Hîrjauca și cuprinde Izvorul Tinereții de pe teritoriul Mănăstirii
Hîrjauca. Ocupă o suprafață de 1,5 ha. Obiectul este administrat de Sanatoriul Codru.
 Un izvor cu proprietăți tămăduitoare a fost atestat pentru prima dată în anul 1740,
când în preajma acestuia s-a fondat un schit de călugări. Complexul mănăstiresc s-a
extins pe parcursul următoarelor două secole, dar activitățile religioase au fost
sistate acolo de către
sovietici pe parcursul perioadei
1953-1993. În schimb acesta a fost
transformat în 1958 într-un sanatoriu
cu denumirea „Moldova Sovietică”, în
prezent Stațiunea balneoclimaterică
„Codru” care folosește în continuare
apele minerale în scopuri terapeutice
 Izvoarele minerale din satul Onițcani sunt un monument al
naturii de tip hidrologic în raionul Criuleni, Republica Moldova.
Două izvoare sunt amplasate în satul Onițcani, iar altele două în
valea râului Rădi. Ocupă o suprafață de 1,5 ha. Obiectul este
administrat de Întreprinderea Agricolă „Onițcani”. Pe lângă
aceste patru izvoare protejate satul Onițcani mai dispune de
aproximativ 50 de alte izvoare,
fiind supranumit
odinioară „valea cu
o sută de izvoare”.
Izvoarele din valea
râului Rădi
aprovizionează
satul cu apă potabilă.
 Izvorul din satul Plop (cunoscut și sub denumirea de „Izvoarele
satului Plop”) este un monument al naturii de tip
hidrologic în raionul Dondușeni, Republica Moldova. Este amplasat
în satul Plop. Ocupă o suprafață de 2 ha. Obiectul este administrat
de Întreprinderea Agricolă „Patria”.
 Monumentul cuprinde mai multe izvoare situate la poalele unei
pante abrupte calcaroase de origine sarmatică, ale căror ape se
varsă în râul Cubolta.
Mai multe din aceste
izvoare au fost
curățate și reabilitate
în anii 2010, iar în
spațiul adiacent s-au
ridicat pavilioane de
piatră cu acoperișuri
din țiglă roșie.
Exemple de monumente botanice
din R.M

Monumentele naturii de origine botanică

cuprind sectoare prețioase de vegetație
forestieră amplasate în diferite regiuni ale
republicii. Cele mai reprezentative dintre ele
sunt amplasate în prejma com. Caracușeni
(sectorul Briceni), com. Cuhurești (sectorul
Camenca), com. Hâ rjauca și Sipoteni (sectorul
Că lă rași), com. Haraba (din preajma or.
Râ bnița).
 Hîrjauca-Sipoteni este un sector
reprezentativ cu vegetație
silvică în raionul
Călărași, Republica Moldova. Este
amplasat în ocolul silvic Hîrjauca,
Hîrjauca-Sipoteni, parcela 36,
subparcelele 8, 10, 31. Are o
suprafață de 5,4 ha. Obiectul este
administrat de Gospodăria Silvică
de Stat Călărași.

Pădurea de plop din raionul
Criuleni este un sector
reprezentativ cu vegetație
silvică situat în preajma
satului Dubăsarii Vechi
din Republica Moldova. Are o
suprafață de 0,3 ha. Obiectul
este administrat de Societatea
pe Acțiuni „Dubăsarii Vechi”.
Caracușeni este un sector
reprezentativ cu vegetație
silvică în raionul Briceni, Republica
Moldova. Este amplasat în ocolul
silvic Briceni, Caracușeni, parcela
47, subparcelele 21, 23. Are o
suprafață de 4,2 ha. Obiectul este
administrat de Gospodăria Silvică
de Stat Edineț.

Pogoreloe este un sector
reprezentativ cu vegetație
silvică în raionul Grigoriopol din
regiunea Transnistria , Republica
Moldova. Este amplasat lângă
satul Dubăsarii Vechi din raionul
Criuleni, în ocolul silvic Grigoriopol,
Pogoreloe, parcela 27, subparcela 6.
Are o suprafață de 5,6 ha. Obiectul
este administrat de Gospodăria
Silvică de Stat Bender.
 Arborii seculari
Din monumentele naturii fac parte și arborii seculari. Sub protecție de stat se
află 433 arbori seculari. Cei mai reprezentativi sunt: Stejarul lui Ș tefan cel Mare din
com. Cobâ lnea (sectorul Ș oldă nești), care are vâ rsta de cca 600 de ani, si un alt
stejar al lui Stefan cel Mare din ocolul silvic Că priana (sectorul Stră șeni). Stejari cu
astfel de vâ rstă se mai întâ lnesc pe teritoriul rezervației științifice „Pă durea
Domnească” și în alte regiuni.
Sub protecție de stat în afară de stejari se află și alte specii: frasin, fag, platan,
plop, alun, pă r pă dureț, castan si alții.
Statut de monument al naturii îl au și speciile de plante și animale care sunt
protejate de stat. Din speciile de plante care au statut de protecție fac parte: specii
de arbori, arbuști, semiarbuști, plante multianuale, plante bianuale si anuale, plante
inferioare. În total sub protecție se află 269 specii de plante.
Din speciile de animale aflate sub protecție de stat fac parte urmă toarele:
mamifere – 46 specii, păsă ri – 89 specii, reptile – 9 specii, amfibieni – 4 specii, pești
–15 specii, insecte-36 specii. În total – 203 specii.
 Primele descrieri ale arborilor seculari din Moldova au fost făcute într-un
studiu din anul 1976, unde au fost documentate 132 de amplasamente. De
atunci, pe parcursul a 40 de ani, 77 de arbori s-au uscat, au fost doborâți de
vânt sau afectați de incendii, iar 53 au fost substanțial afectați.
Pentru a studia arborii seculari, de obicei se duce evidența următoarelor
proprietăți: înălțimea (metri), diametrul tulpinii și circumferința tulpinii
(centimetri, ambele măsurate la înălțimea de 1,3 m – înălțimea pieptului unui
om matur de statură medie), diametrul coroanei și înălțimea acesteia
(metri), suprafața proiecției coroanei (metri pătrați), numărul de ramuri
primare, numărul de ramuri uscate, starea de sănătate și vârsta (ani). De
asemenea, sunt documentate impacturile naturale și antropice care
afectează viața arborilor.
Stejarul lui Ștefan cel Mare din Cobâlea

Stejarul lui Ștefan cel Mare din Cobîlea, raionul Șoldănești este un arbore

secular, monument al naturii de tip botanic,luat sub protecția statului la 8 ianuarie 1975.A fost
menționat pentru prima dată în cronicile anului 1456, cu un an înainte de începutul domniei
lui Ștefan cel Mare(1457), al cărui nume îl poartă. Copacul aparține speciei stejar
pedunculat (Quercus robur) și este situat în zona Stepei Sorocii din nord-estul Republicii Moldova.
Arborele este cel mai longeviv din Republica Moldova, vârsta fiindu-i estimată la circa 700 de
ani.Are o înălțime de 17 m, diametrul coroanei este de 31 m, suprafața proiecției coroanei
754,4 m², trunchiul are, la înălțimea pieptului (1,3 m), o circumferință de 766 cm și un diametru de
244 cm. Copacul are 9 ramuri primare. Tulpina are 4 bolfe, 3 cioturi și 2 scorburi (una de
380×220 cm, a doua de 480×80 cm). După starea de sănătate, stejarul este atribuit la categoria de
arbori cu tulpina afectată.
Copacul prezintă interes ca sursă de material genetic și constituie o valoare de nivel
european pentru educație, cercetări științifice, turism și recreație. Este clasat la categoria
arborilor longevivi și ornamentali cu valoare de conservare foarte mare.
Lângă acest arbore multisecular se află o biserică construită, o răstignire și bustul lui Ștefan
cel Mare. Comunitatea locală execută regulat lucrări de întreținere a tulpinii și de îngrijire a
spațiului adiacent. Totuși, copacul este afectat de impactul negativ al vizitatorilor asupra solului
din preajmă și de pavajul de sub coroană.