CICLUL FOSFORULUI

Principalele rezerve de fosfor sunt reprezentate prin roci de tipul apatitelor şi

depozitelor de guano, de animale fosilizate. În concentraţii diferite sunt dispersate pe
toată suprafaţa uscatului (fig.4)

Fig.4.Ciclul biogeochimic al fosforului.

Spre deosebire de oxigen, hidrogen şi azot, al c ă ror fond de rezervă se află în

atmosferă sau în hidrosferă , în cazul fosforului, fondul de rezervă se află în litosferă .P r i n
descompunere şi spă lare de că tre ape, rocile cedează fosfor biocenozelor
d i n ecosistemele terestre. Absorbit de că tre plante, fosforul intră în alcă tuirea
compuşilor m a c r o e n e r g e t i c i ( A T P - a d e n o z i n t r i f o s f a t ) ş i a a c i z i l o r
n u c l e i c i , c o n d i ţ i o n â n d desfă şurarea transferurilor de energie şi informaţie în sistemele
vii.P r i n i n t e r m e d i u l l a n ţ u r i l o r t r o f i c e , c o m p u ş i i f o s f o r u l u i s u n t t r a n s f e r a ţ i
a n i m a l e l o r   consumatoare şi descompună torilor.Comparaţia dintre masa biosferei (0.1%)
şi masa fosforului (0.15%) din scoarţa terestră sugerează dependenţa directă a biosferei de
cantitatea disponibilă de fosfor pe Pă mâ nt. În virtutea legii minimului, fosforul apare ca
factor limitativ al biosferei, biomasa acesteia nu poate depă şi proporţia de fosfor
disponibilă la nivel global.Fosforul ajuns în oceane alimentează fitoplanctonul de pe
platformele continentale şil a n ţ u r i l e t r o f i c e p e c a r e l e s u s ţ i n e a c e s t a . P r i n
intermediul pă să rilor marine (guano)fos forul revine parţial.
Acţiunea omului, prin favorizarea proceselor de eroziune,
restrâ ngerea vegetaţiei naturale, utilizarea unor cantit ă ţi mari de îngră şă minte
fosfatice,folosirea detergenţilor conduce la scurgerea fosforului spre oceane. Se
estimează că 3.5m i l i o a n e t o n e d e f o s f o r ( d u p ă H u t c h i n s o n , ( 1 9 7 8 ) , c h i a r 2 0
m i l i o a n e t o n e ) i a u a n n u a l drumul oceanelor, în timp ce numai 10 000 tone se
reîntorc pe continente sub formă de guano şi 60 000 tone ca urmare a pescuitului, ceea ce nu
compensează pierderile.
Rezervele exploatate de fosfor, estimate la 1010 tone de roc ă fosforică (cu 4%
H2O5),localizate cu precă dere în Africa de Nord şi centrală , Australia, Brazilia, India,
Rusia,China, Vietnam şi Mongolia dau siguranţa că epuizarea nu va avea loc imediat.
 Omul intervine în circuitul fosforului, în sensul cresterii ratei de scurgere a
fosforuluispre oceane, prin accelerarea proceselor de eroziune datorate restr â ngerii
vegetatieinaturale, prin utilizarea pe scara larga a fertilizantilor fosfatici în
agricultura si în urma extinderii detergentilor. Circa 5-6 milioane de fosfor mineral
sunt introduse în circuit, prin îngrasamintele minerale obtinute din exploatarea rocilor
fosfatice.

Ciclul fosforului este, de

asemenea, de mare
importanţă biologică,
datorită prezenţei acestui
element în structura acizilor
nucleici, dar şi în cea a
elementelor generatoare de
energie în organisme
(adenozin fosfaţii). Datorită
formei solide sub care se
găsesc, de obicei, compuşii
acestui element, atmosfera
nu participă la acest ciclu .
Fosforul este preluat de
producătorii primari din sol
sau apă, de obicei sub
formă de ioni (ortofosfatul
fiind cel mai frecvent), este
încorporat în materia organică, urmează lanţurile trofice, pentru a fi eliberat de acţiunea
descompunătorilor, şi a reajunge în sol sau apă.