RAPORTUL

DINTRE
CULTURĂ ȘI
SUBCULTURI 
BARBU CONSTANTIN CRISTIAN
PĂUN EUGEN FLORIN
 Cultura - definiție și paradigme
• Cultura - provine de la cuvântul latin colere, ce se traduce prin „a cultiva”/„a onora”. 
• Se referă în general la o activitate umană. 
• Definiția dată de UNESCO consideră cultura ca „o serie de caracteristici distincte a unei societăți sau grupă socială în
termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emoționali”.
• Cultura reprezintă o moștenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicație specifice cum sunt gesturile ori
cuvintele, scrisul și artele, mass media , media interactivă.
•  În același fel se transmit gesturile, ritualurile, cunoștințele teoretice, normele abstracte, religia.
• Cultura poate fi însușita prin diverse forme ale memoriei subiective (reflexe, cuvinte, imagini) dar și prin intermediul
memoriei obiective (obiecte, peisaje,cărți, reguli).
• Uzul popular al cuvântului cultură în multe societăți poate reflecta chiar caracterul stratificat al acelor societăți. Mulți
folosesc acest cuvânt pentru a desemna bunuri de consum ale elitelor și activități cum ar fi
gastronomia, arta sau muzica.
 DEX
•CULTÚRĂ, culturi, s. f. 
•Totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. 
• Faptul de a poseda cunoștințe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoștințe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva. 
•Om de cultură = persoană cu un nivel intelectual ridicat, care posedă cunoștințe universale temeinice. 
• (Arheol.) Totalitatea vestigiilor vieții materiale și spirituale prin intermediul cărora se reconstituie imaginea unei comunități omenești din trecut. 
• Ansamblu de activități și modele de comportament proprii unui grup social dat, transmisibile prin educație.entru a adăuga text
 Subcultură - teorie vs. realitate

•În sociologie, antropologie și studii culturale, o
subcultură este un grup de oameni cu o cultură (distinctă,
sau obscură) care îi deosebește față de cultura mai mare,
dominantă, denumită și mainstream, de care aparțin. 
•Dacă o anumită subcultură este caracterizată de o
opoziție sistematică față de cultura dominantă, ea poate
fi descrisă ca fiind o contracultură.
• „Adepții unei contraculturi resping unele sau
majoritatea standardelor și modelelor comportamentale
ale societății înglobante, dar nu resping toate normele și
valorile culturii dominante” (I. Mihăilescu, 1993).
•O subcultură propune un ansamblu de simboluri, norme,
valori și moduri de viață neidentice cu cele ale culturii
dominante într-o societate, dar nici în contradicție față de
acestea, ci adiționate lor 
DEX

•SUBCULTÚRĂ, subculturi, s. F.
• 1. Tendință de manifestare
subiacentă a unei culturi elementare. 
•2. Cultură a grupurilor și
subgrupurilor sociale dintr-o
comunitate etnică. 
• Din engl. Subculture... fr. sous-
culture.
Subcultura este o cultură specifică unui grup social și pentru că acest grup este considerat ca fiind un sub-grup al
grupului mare, adică a societății, rezultă că subcultura este cultura proprie unui sub-grup al societății.

•Subculturile sunt sociale, prin convențiile lor comune, prin valori și ritualuri. Subculturile pot părea "afundate" sau preocupate
cu propriile lor interese - o altă proprietate ce le deosebește de o contracultură. El identifică 6 metode de bază prin care o
subcultură poate fi înțeleasă:
•1. prin relațiile lor, în general, negative față de muncă (lipsiți de activitate, paraziți, etc.);
•2. prin relațiile lor negative sau ambivalente la clasa socială (subculturile nu sunt conștiente de clasă și nu se conformează
definițiilor tradiționale a clasei sociale);
•3. prin asocierea cu teritorii ("strada", "ghetoul", "clubul", etc.), în loc de proprietăți;
•4. prin schimbarea formei de apartenență de la casă, la una nedomestică, și anume, teritoriul. (De exemplu, grupuri sociale, în
loc de familie);
•5. prin legăturile stilistice față de exces și exagerare (cu unele excepții);
•6. prin refuzarea banalităților vietii obișnuite și masificare.
•În mass media, în dezbateri publice şi, mai ales în
mediul virtual, întâlnim destul de des aprecieri
asupra nivelului scăzut de cultură exprimat prin
termenul de subcultură.
•Altfel spus, subcultura ar fi incultură, lipsă de
educaţie, negarea unor valori autentice, kitsch.
Subcultura este vinovată pentru ignoranţă, degradare
morală,  analfabetism şi alte asemenea situaţii
regăsite în societatea românească. 
•Orice individ se află într-o situaţie culturală
complexă: pe de o parte, el aparţine unui sistem
cultural al societăţii şi acceptă valorile acestuia, pe
de altă parte, cunoaşte, ca membru al diverselor
grupuri, stiluri de viaţă, norme, tradiţii diferite de
cele de la nivelul culturii globale a societăţii. 
•Există o varietate foarte mare de subculturi:
subcultura adolescenţilor, subcultura violenţei,
subcultura de penitenciar, subcultura muncitorească,
subcultura mahalalei, subcultura tineretului, etc.
Cultură vs Subcultură
•Deși cei doi termeni au multe asemănări, există o
diferență clară între cultură și subcultură. În
fiecare societate, există o cultură și multiple
subculturi. 
•Cultura poate fi definită ca moduri de viață ale
oamenilor într-o anumită societate. Prin cultură
oamenii învață despre codurile de comportament
acceptate și așteptate. De exemplu, atunci când se
naște un copil, el nu numai că este dependent, dar
nu știe cum să se comporte. Cultura este cea care
îl învață pe copil să se comporte într-un mod
acceptat. 
•Pe de altă parte, subcultura se referă la modurile
de viață care există în cultura principală. Acestea
sunt unice pentru anumite grupuri de oameni.
Aceasta este diferența cheie între cultură și
subcultură, deoarece cultura principală este
împărtășită de toți membrii, dar subcultura nu.
Subcultura este împărtășită doar de segmente din
societate. 
De la curent și revoltă la subcultură

•Subcultura hip hop a început în cartierul Bronx din New York, printre populația neagră și latină, la începutul
anilor 1970 și de atunci s-a răspândit pe tot globul. 
•Cele patru elemente principale ale subculturii hip hop sunt MCing (rap), DJing, graffiti și breakdance. Unii
consideră beatboxing-ul ca al cincilea element de hip hop. 
•În massmedia, hip-hop se referă de obicei numai la muzica produsă de cultura hip hop.
Hip - hop

•Muzica hip-hop se poate recunoaște prin

accentul pus pe ritm și includerea frecventă a
rap-ului. 
•Aceasta a rezultat din melanjul dintre muzica
jamaincană și cea americană, de către
imigrantul DJ Koo Herc, la petrecerile sale care
au început în anul 1970. 
•Herc avea să difuzeze discurile funk cerute de
public, dar a inventat beat-ul de hip-hop prin
izolarea break-urilor (partea cântecului numai cu
tobe) de restul melodiei. 
•În timp ce din această muzică s-a dezvoltat o
întreagă subcultură, muzica în sine a cunoscut
o epocă de aur, în perioada 1986-1993.
Rap

•Cel mai vizibil rol din subcultura hip-hop de azi

este cel al MC-ului (Master Ceremony—Maestru de
Ceremonii ). MC-ul întreține publicul prin rap (rime
puse pe ritm). 
•Cu originile în toasting, din Jamaica, rapul s-a
dezvoltal drastic de la introducerea sa în subcultura
hip-hop de către Kool Herc și DJ Hollywood în anii
'70. 
•Primul MC autentic a fost Coke La Rock. Rapul a
evoluat în timp datorită multor pionieri cum ar
fi: Melle Mel, Kool Moe Dee, Schooly D, Run
DMC ș.a.
DJing

• Deși hip-hop-ul nu a inventat noțiunea de DJ, i-a extins limitele și i-a diversificat tehnicile. 
•Primul DJ de hip-hop a fost DJ Kool Herc, care a creat muzica hip-hop prin izolarea break-urilor (partea melodiilor care se
concentrau doar pe ritm).
•Pe lângă îmbunătățirea tehnicilor lui Herc, DJ ca Grandmaster Flash, Grandmaster Theodore și Grandmaster Caz au făcut inovații
mai departe prin introducerea scratch-ului.
 Beatboxing

• Beatboxing-ul, inventat de Doug E. Fresh,

considerat de mulți al cincilea element hip-
hop, este o percuție vocală a culturii hip-
hop. Este legat de arta creării ritmurilor și
melodiilor, folosind gura și corzile vocale
umane.
• Această artă s-a bucurat de popularitate în
anii '80, prin artiști ca Fat Boys și Biz
Markie care își etalau talentul la
beatboxing.
• La sfârșitul aceluiași deceniu a decăzut
odată cu breakdance-ul și aproape că a
dispărut și din underground. 
• Beatboxing-ul a cunoscut o revitalizare la
sfârșitul anilor '90, marcată prin lansarea
albumului Make the Music 2000 de
către Rahzel de la The Roots (cunoscut
pentru performanța de a cânta în timp ce
face beatbox).
Breakdance
•Breakdance-ul este un stil de dans foarte complex care conține de la cele mai dificile elemente de acrobatie la sol pana la cele mai fine miscari de
balet.Termenul de breakdancer provine de la dansatorii de la petrecerile lui DJ Kool Herc, care își păstrau cele mai bune mișcări pentru break-urile din
melodii. 
•Breakdance-ul este un element important al culturii hip-hop, fiind asociat adesea cu diferite stiluri de funk, care au evoluat independent în New York la
sfârșitul secolului XX. Era ceva obișnuit în anii 1980 să vezi un grup de oameni cu un radio pe un teren de joacă sau de baschet, sau pe trotuar, executând
un spectacol de breakdance pentru un public numeros.
•În timp ce breakdance-ul în forma sa actuală a început în Bronx-ul de Sud odată cu celelalte elemente hip-hop, este asemănător cu (și este posibil să
provină din) Capoeira, un stil de dans/arte marțiale, care a fost dezvoltată de sclavi în Brazilia.
Graffiti

• Graffiti, o ocupație de când lumea,

are o semnificație specială pentru
hip-hop ca unul dintre elemente. 
• A început ca un mod
de tagging pentru găști. În timp,
graffiti a evoluat artistic și a început
să definească estetica zonelor
urbane. 
• Multe trupe de hip-hop s-au făcut
renumite prin graffiti-ul lor, cum ar
fi Black Spades.
Concluzii

•De obicei, constatăm utilizarea conceptului

de subcultură pentru a desemna anumite
fenomene sociale, iar prin studierea
subculturilor facilităm descifrarea
proceselor de schimbare care au loc în
componentele unei societăţi. 
• În orice societate subcultura răspunde
unor funcţii clare: integrarea, comunicarea,
adaptarea, socializarea, inovarea,
conservarea, crearea de noi valori şi norme. 
•Pe scurt, subcultura este cultura unui grup
(social, de vârstă, cultural, etnic) în cadrul
culturii globale a societăţii. Subcultura
 apare ca urmare a diversităţii de valori,
atitudini şi comportamente în contexte
sociale diferite.
Bibliografie

• Clement, Jerome, Ce este cultura ? În dialog
cu fiica mea, București,  Nemira, 2005 
• Mihu, Achim, Antropologia Culturală, Cluj
– Napoca, Dacia, 2002
• UNESCO, Tylor, E. B., apud Pierre
Bonnte şi Michel Izard, Dicţionar de etnologie şi 
antropologie, trad. de SmarandaVultur şi Radu Ră
utu, Editura Polirom, Iaşi, 1999,
• Dick Hebdige,  "Subcultura și sensul stilului",
Londra, 1979
• DEX, Academia Romana, Univers Enciclopedic,
Bucuresti, 2016