Cauzele și dinamica morbidită ții cu covid 19 în

Republica Moldova si tendintele raspindirii

Elaborat : Ț înțari Filadelfia

gr M1721
Conferențial universitar : Morosanu Mihail
 Generalită ti
• COVID-19 este un virus ce face parte din grupul
coronavirusurilor, un grup extins de virusuri care
infectează atâ t animalele, câ t și oamenii. Cu o
mare specificitate de tesutul alveolar.

• Ce este SARS-CoV-2 sau COVID-19?

Este un coronavirus nou, identificat pentru prima
oară în decembrie 2019 într-un focar de pneumonie
din China (Orasul Wuhan, provincia Hubei). Acest
virus nu a fost identificat anterior la om. Face parte
din familia Coronaviridae, din aceeaşi familie fiind şi
virusurile care determină Sindromul Respirator Acut
Sever (SARS) – identificat în China în 2003 și
Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS) –
identificat în Arabia Saudită în 2012, iar
caracteristicile epidemiologice sunt similare
acestora.
Care sunt persoanele cu risc crescut?
Vâ rstnici
Pacienți cronici diagnosticați cu boli cardiovasculare,
diabet, boli de plă mâ ni.
 Cum se ră spâ ndește COVID-19?
• De la om la om, dacă persoanele se află la o distanță mai mică de 2m, prin pică turile lui Flü gge. Se presupune că
transmiterea este similară cu cea a MERS-CoV şi SARS, pe cale respiratorie, prin pică turi de secreţie produse câ nd o
persoană infectată tuşeşte sau stră nută .
• Transmiterea este posibilă şi prin contactul direct cu fluide (sâ nge, materii fecale, urină , salivă , spermă ) de la o persoană
infectată .
• Transmiterea de la animale la om, prin contactul cu animale bolnave sau cu produse de la acestea. Se recomandă evitarea
contactului cu animale bolnave şi pregă tirea corespunză toare a alimentelor înainte de a fi consumate.
• Atingerea suprafețelor obiectelor contaminate de virus – nu se cunoaște rezistența virusului pe suprafețele obiectelor și
acest tip de transmitere nu reprezintă o cauză principală de infectare. Este posibil ca o persoană să contacteze virusul
COVID-19 prin atingerea unor suprafețe contaminate și apoi prin atingerea propriei guri, a nasului sau a ochilor să se
infecteze. În aceste condiții se recomandă mă suri de precauție și dezinfectarea cu alcool.
 Dinamica morbidită tii la începutul pandemii
Primul caz de COVID-19 în Republica Moldova a fost confirmat la data de 7 martie 2020 la o persoană care a revenit în țară , din Italia.
În urmă toarea să ptă mâ nă sau înregistrat zilnic cazuri unice de infecție, iar ulterior procesul epidemic a avut o evoluție trenantă ,
caracterizâ ndu-se prin majorarea constantă , dar lentă , a numă rului de cazuri. Valorile zilnice a numă rului de cazuri au variat, de la
zeci de cazuri la 100 de cazuri, cele mai multe (252 cazuri) fiind înregistrate pe 13.05.2020 . În contextul declară rii Urgenței de
Să nă tate Publică la nivel internațional prin infecția COVID-19 au fost elaborate 3 scenarii ce includ: caz de import, transmitere locală
și transmitere comunitară . Conform scenariilor calculate în februarie 2020 au fost modelate diferite pronosticuri de evoluție a
procesului epidemic, în dependență de rata de contagiozitate (R0=2.6 și R0=1.5) și perioada de incubație (6 zile și 14 zile).
Evoluția numă rului de cazuri înregistrate să ptă mâ nal au avut o tendință de creștere constantă , sporind de la 23 cazuri de infecție
COVID-19 în prima să ptă mâ nă a lunii martie 2020 (spt. 10), pâ nă la 1133 cazuri de infecție în perioada 11-17 mai 2020 (spt. 20).
Analiza dianmicii să ptă mâ nale a numă rului cazurilor de infecție a scos în evidență faptul că acesta a variat, înregistrâ nd o creștere
pâ nă la 936 cazuri în să ptă mâ na 20-26 aprillie, apoi o descreștere pâ nă la 713 cazuri în să ptă mâ na ulterioară 27.04.- 03.05.20.
Ulterior, s-a înregistrat o ascensiune a numă rului de cazuri atingâ nd valoarea de 1133 cazuri în 11-17.05.20, fiind probabil
determinată de nerespectarea mă surilor de să nă tate publică determinată de autorită ți în perioada zilelor de odihnă .
În perioada de referință (8.03.17.05.2020), în Republica Moldova, incidența prin COVID-19 a constituit 1744 cazuri la 1 mln
populație, iar mortalitatea - 60 decese la 1 mln de populație (fig.5). Din totalul de 6.060 de cazuri înregistrate pe teritoriul
ță rii, 152 cazuri au fost de import ( 2,5 %). Cele mai multe cazuri de import cu infecția COVID-19 au fost identificate la persoanele
care au revenit din Marea Britanie (43 cazuri), Federația Rusă (33 cazuri), Italia (15 cazuri), Franța (13 cazuri), Româ nia (7
cazuri).
Morbiditatea prin covid 19 in teritoriile administrative
ale RM
Tendinta de raspâ ndirea a Covin-19
 Influența virusului asupra populatiei in virstă
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbă ri și efecte semnificative asupra
populației, în special asupra persoanelor în vâ rstă . Chiar dacă virusul se ră spâ ndește în
râ ndul persoanelor de toate vâ rstele, riscul de infectare și de deces din cauza COVID-19
este mult mai mare în râ ndul persoanelor în vâ rstă . Riscul sporit de infectare în formă
gravă , a determinat autorită țile să impună mă suri de izolare, în special pentru persoanele
în vâ rstă . Astfel, pe lâ ngă riscurile directe pentru să nă tatea vâ rstnicilor, pandemia riscă să
inducă efecte negative mult mai pronunțate legate de izolarea socială a acestora,
bună starea materială și mentală , poziția pe piața muncii, abuz și neglijență , accesul la
servicii de să nă tate
 RISCUL DE INFECTARE Ș I DECES

Persoanele vâ rstnice sunt mai susceptibile la o formă de infecție acută cu COVID-19. O formă
acută de infecție se caracterizează prin prezența simptomelor caracteristice de infecție cu COVID-
19. Acest lucru se explică în special prin faptul că funcția imună scade odată cu vâ rsta. O analiză
recentă constată că riscul de infecție la persoanele sub 20 de ani este mai mică cu jumă tate,
comparativ cu adulții cu vâ rsta peste 20 de ani și că simptomele clinice se manifestă în 21% din
cazurile de infecție pentru grupul de vâ rstă de 10-19 ani, în timp ce cazurile simptomatice cresc
la 69% pentru persoanele cu vâ rsta peste 70 de ani. Astfel spus, probabilitatea infectă rii cu
prezența simptomelor clinice ale COVID-19 este mult mai mare în râ ndul persoanelor vâ rstnice
comparativ cu persoanele tinere. Dacă o persoană prezintă mai multe simptome clinice de
infecție, aceasta va fi testată iar cazul de infecție va fi confirmat. Figura de mai jos, care arată
prevalența cazurilor confirmate de COVID-19 pe grupuri de vâ rstă , ilustrează această realitate, și
anume faptul că prevalența cazurilor confirmate (calculată la 100 mii persoane) crește odată cu
vâ rsta, pâ nă la grupul
de vâ rstă 50-59 de ani.
 Ratele de deces în funcție de prezența
comorbidităților:
 boli cardiovasculare 10,5%
 diabet 7,3%
 boli bronhopulmonare cronice 6,3%
 hipertensiune arterială 6%
 cancer 5,6%.

Ratele de deces în funcție de vârstă sunt următoarele:

 sub 0,01% la copiii de 0-9 ani
 0,02% la copiii de 10-19 ani
 0,09% la adulții de 20-29 ani
 0,18% la adulții de 30-39 ani;
 0,4% la persoanele cu vâ rsta de 40-49 ani
 1,3% la pacienții de 50-59 ani
 4,6% la cei cu vâ rsta 60-69 ani
 9,8% la vâ rstnicii de 70-79 ani
 mai mult de 18% la pacienții mai mari de 80 ani.
 Efectele pandemii asupra pietii muncii
• Efectele pandemiei Covid-19 asupra pieței muncii au apă rut la
finele trimestrului I 2020, odată cu instituirea în țară a stă rii de
urgență (începâ nd cu 17 martie 2020). Pandemia de Covid-19 a
continuat să afecteze piața muncii și în urmă toarele trimestre. Cele
mai mari efecte au fost înregistrate în trimestrul II al anului 2020,
câ nd fiecare a patra persoană ocupată a declarat că pandemia i-a
afectat relația cu piața muncii. Totodată , în urmă toarele trimestre
ale anului, efectele crizei provocate de Covid-19 au scă zut din
intensitate și au fost mult mai slab resimțite.
• În anul 2020 numă rul populației
ocupate a fost în descreștere cu 4,4% în
comparație cu 2019. Scă deri ale
ocupă rii au avut loc în toate trimestrele
anului trecut în comparație cu 2019.
Totodată , cele mai mari diminuă ri au
fost înregistrate în trimestrele în care
efectele pandemiei au fost cel mai mult
resimțite pe piața muncii, respectiv, în
trimestrul II (-8,8% sau cu 80 mii
persoane mai puțin) și în trimestrul III
(-5,1% sau cu 46 mii mai puțin). În
trimestrele I și IV reducerea numă rului
celor ocupați a fost relativ mai mică - cu
2,7% în trimestrul I și, respectiv, cu
0,5% în trimestrul IV față de perioada
respectivă a anului precedent (Figura
1).
• Distribuția în funcție de sexe relevă scă deri mai pronunțate în ocuparea femeilor în 2020 față de 2019 în comparație cu cea a bă rbaților, și
nu neapă rat în aceleași trimestre. Astfel, în trimestru II 2020, numă rul femeilor ocupate a scă zut cu 10% și în trimestrul III – cu 8,2% față
de trimestrele respective ale anului 2019, în timp ce numă rul bă rbaților ocupați a scă zut cu 3,6% în trimestrul I 2020 și cu 7,6% în
trimestrul II (Figura 2).
• Analiza ocupă rii pe trimestre după mediile de reședință denotă că , în mediul urban au fost înregistrate diminuă ri mult mai pronunțate
față de mediul rural mai cu seamă în trimestrele II (cu 13,6% mai puțin în urban și cu 4,7% în rural) și III (cu 8,0% mai puțin în urban și
cu 2,7% în rural) ale anului 2020 față de trimestrele respective ale anului 2019
 Bibliografie
• https://
statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7006&p
arent=0
• https://
medicinasociala.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Pr
otocol%20provizoriu.pdf
• http://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/06/rapo
rt_msmps_privind_masurile_de_raspuns_la_infectia_covid-1
9_.
pdf