FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ MEDICALĂ  

NURSING

CURS
PROTECŢIA MUNCII ÎN MEDIUL
SPITALICESC
 
CURSUL 4

1. Noxele profesionale ale activităţii medico-sanitare

2. Îmbrăcămintea de protecţie şi ţinuta asistentei la locul de
muncă
3. Profilaxia îmbolnăvirilor profesionale şi protecţia muncii în
unităţile medico-sanitare
 1. Noxele profesionale ale activităţii medico-sanitare
Cauze generale
Cauzele generale producătore de accidente şi boli profesionale
în munca medico-sanitară sunt: umezeala; curentul electric; explozia
gazelor sub presiune; efortul fizic incorect dozat; acţiunea substanţelor
toxice, caustice, corozive şi inflamabile.
Umezeala
Umezeala apare ca o noxă profesională, în special, în serviciile
de balneologie şi hidroterapie, precum şi în unele ramuri de
fizioterapie, dar în condiţii neadecvate de muncă pot apărea în orice
serviciu medico-sanitar, acţionând asupra personalului care se ocupă
cu igiena, îmbăierea bolnavilor şi întreţinerea curentă a spaţiului de
spitalizare. Umezeala apare ca o noxă profesională în toate unităţile
spitaliceşti la spălătorii, chiar dacă acestea sunt mecanizate.
Umezeala provoacă macerarea tegumentelor mâinii, ceea ce
favorizează formarea eczemelor şi a infecţiilor locale.
Dacă umezelii i se suprapune şi o temperatură mai joasă,
aceasta va favoriza îmbolnăvirea aparatului locomotor.
Noxele profesionale ale activităţii medico-sanitare
Curentul electric
Curentul electric prezintă pericolul electrocutării.
Energia electrică se utilizează în serviciile de: radiodiagnostic şi
radioterapie; explorări funcţionale; electroterapie; electrocauterele;
fierbătoarele şi sterilizatoarele electrice; întreţinerea curentă a spaţiilor
de spitalizare şi a anexelor (aspiratoare de praf, maşini de spălat, maşini
de uscat şi călcat lenjeria, frigidere etc.).
Utilizarea incorectă sau în stare defectă poate provoca accidente
grave şi chiar fatale prin electrocutare.
Explozia gazelor sub presiune
Pericolul este foarte mare în: serviciile de anestezie, reanimare,
fizioterapie unde se lucrează cu oxigen, bioxid de carbon şi aer
comprimat în butelii, sau cu diferite substanţe anestezice generale (eter,
ciclopropan, protoxid de azot) care sunt inflamabile; oficiile de alimente
pentru reîncălzirea hranei bolnavilor (gaz lichefiat în butelii metalice);
staţiile centrale de sterilizare; autoclavele de la blocurile operatorii şi din
laboratoarele de microbiologie.
Noxele profesionale ale activităţii medico-sanitare
Substanţele toxice, caustice, corozive, inflamabile
Substanţele toxice, caustice, corozive, inflamabile prin
depozitare, etichetare, mânuire, transport, spălarea recipientelor
incomplet folosite reprezintă surse posibile de accidente şi îmbolnăviri
profesionale.
Substanţele pot pătrunde în organism atât pe cale digestivă, cât
şi prin inhalare sau prin piele.
Efortul fizic incorect dozat
Organizarea incorectă a serviciilor medicale, amplasarea lor
dispersată, circuitele prea complicate, sistemele de semnalizare
învechite, lipsa ascensoarelor fac ca personalul să parcurgă în cursul
turei de serviciu triplul distanţei acceptabile (4 km).
Ridicarea sau schimbarea de poziţie a bolnavilor imobilizaţi la
pat, transportul cu targa sau căruciorul necesită o tehnică corectă,
pentru a nu produce vătămări ale sistemului locomotor a personalului
(febră musculară, discopatii, întinderi de ligamente etc.).
Noxele profesionale ale activităţii medico-sanitare
Cauze specifice
Cauzele specifice producătoare de accidente şi boli profesionale sunt:
iradiaţiile ionizante, razele ultraviolete, infecţiile de spital, sensibilizarea faţă de
medicamente, dezinfectante sau alte substanţe chimice, munca cu bolnavii
iresponsabili moral şi penal, infecţiile intraspitaliceşti.
Iradiaţia ionizantă
Iradiaţia ionizantă este posibilă în serviciile de radiodiagnostic,
radioterapie, precum şi în cursul examinărilor şi al tratamentelor cu izotopi
radioactivi. Razele ionizante se cumulează în organism şi adesea se manifestă
numai după o perioadă de activitate sub acţiunea acestora.Doza tolerantă este
cantitatea maximă de raze ionizante pe care organismul o poate tolera zilnic,
timp îndelungat, fără să afecteze sănătatea. Aceasta se controlează cu ajutorul
dozimetrelor.
Provoacă afecţiuni ale organelor hematopoietice, glandelor sexuale,
pielii.
Razele ultraviolete
Razele ultraviolete sunt utilizate în serviciile de fizioterapie, precum şi
pentru dezinfecţie. Provoacă afecţiuni ale ochilor şi tegumentelor.
Noxele profesionale ale activităţii medico-sanitare
Sensibilizarea faţă de medicamente, dezinfectante sau alte
substanţe chimice
Sensibilizarea faţă de medicamente, dezinfectante sau alte
substanţe chimice este foarte frecventă.
Poate fi locală (tegumentele venite în contact cu substanţa) sau
generale (erupţii generalizate, febră, stări de şoc).
Munca cu bolnavii iresponsabili moral şi penal
Munca cu bolnavii iresponsabili moral şi penal impune angajarea
asistenţilor medicali cu o condiţie fizică, robustă, specializaţi pentru
această muncă.
Infecţiile intraspitaliceşti
Infecţiile intraspitaliceşti reprezintă forma cea mai tipică a
riscului profesional în munca cu bolnavii. Pericolul este deosebit de
mare în spitalele de boli infecto-contagioase. Posibilitatea infecţiilor
intraspitaliceşti există însă în orice secţie deoarece bolnavii pot fi
purtători de germeni. Infecţiile intraspitaliceşti se transmit pe cale
aerogenă, digestivă, prin contact direct etc.
2. Îmbrăcămintea de protecţie şi ţinuta asistentei la locul de muncă

Echipamentul de protecţie al asistentei medicale este obligatoriu

şi trebuie să fie menţinut totdeauna în stare impecabilă, de curăţenie
perfectă (halat, şorţ, bonetă, încălţăminte adecvată etc.).
Peste echipament asistenta medicală va purta o manta groasă
(circulaţia între pavilioane, în curtea spitalului).
În spitalele de boli infecţioase cu cazuri deosebit de contagioase
se utilizează echipamente speciale de protecţie (salopetă, ochelari,
mască, mănuşi, cizme de cauciuc).
În serviciile de radiologie se utilizează şorţ de cauciuc îmbibat cu
săruri de plumb.
În orice activitate cu potenţial infecţios, unde mâna sau
mucoasele asistentei medicale pot veni în contact direct cu sângele sau
alte produse biologice sau patologice ale bolnavului va purta mănuşi de
cauciuc de unică folosinţă.
Îmbrăcămintea de protecţie şi ţinuta asistentei la locul de muncă

Halatele, măştile şi mănuşile utilizate în timpul intervenţiilor

chirurgicale, nu fac parte din echipamentul de protecţie.
Echipamentul de protecţie în timpul liber, precum şi hainele de
stradă în timpul serviciului, se păstrează în dulapuri strict individuale,
aşezate în filtrul de personal.
Filtrul de personal este format din două garnituri de dulapuri
aşezate în încăperi separate, despărţite prin camera de baie.
La intrarea în serviciu, personalul va dezbrăca hainele de stradă în
prima încăpere aşezându-le în dulap, va trece prin camera de baie, iar de
aici într-o altă încăpere, unde va îmbrăca echipamentul de protecţie pe
care îl scoate dintr-un dulap.
La părăsirea spitalului sensul este invers.
Echipamentul de protecţie are o durată maximă de purtare de trei
zile, însă se schimbă ori de câte ori se murdăreşte sau se mototoleşte,
rupe, etc.
3. Profilaxia îmbolnăvirilor profesionale şi protecţia muncii în
unităţile medico-sanitare
Cauzele care pot genera accidente şi îmbolnăviri profesionale în
munca de îngrijire a bolnavilor sunt multiple, însă pot fi evitate dacă se
respectă normele generale şi speciale de protecţie a muncii ale activităţii
medico-sanitare.
Măsurile cele mai importante de protecţie a muncii sunt: modul
igienic de viaţă; călirea organismului; purtarea corectă a echipamentului
de protecţie.
Acestea se completează cu măsuri prevăzute în legislaţia noastră
pentru fiecare persoană care lucrează în cadrul unităţilor medico-
sanitare.
La întreruperea mai lungă de 30 de zile la locul de muncă sau a
celor transferaţi li se va face un instructaj introductiv care se repetă la
perioade de 1-6 luni, instructaj numit periodic.
Acest instructaj cuprinde metodele de utilizare a aparatelor,
mânuirea şi transportul substanţelor toxice, caustice etc.
Profilaxia îmbolnăvirilor profesionale şi protecţia muncii în
unităţile medico-sanitare
Se va evita munca în condiţii umede şi friguroase.
Aparatele care funcţionează cu curent electric trebuie să fie în
perfectă stare de funcţionare, verificate preventiv la intervale fixe de
către un tehnician de specialitate, iar zilnic de către personalul care le
utilizează. Pentru fiecare aparat se întocmeşte o fişă tehnică.
În cursul tratamentelor de electroterapie, cât timp bolnavul este în
contact cu electrozii, este interzisă, atât asistentei cât şi bolnavului,
atingerea obiectelor metalice puse pe duşumea sau a acelora care au
contact cu pământul. Orice manoperă cu aparatele electrice se execută cu
mâinile absolut uscate.
Se dotează locurile de muncă cu pericol de incendii, cu
extinctoare a căror conţinut trebuie reîmprospătat la termen.
Gazele comprimate în butelii se utilizează numai cu reductoare
de presiune, a căror stare de funcţionare se verifică lunar.
Amplasarea buteliilor se face la o ditanţă cât mai mare de sursele
de căldură.
Profilaxia îmbolnăvirilor profesionale şi protecţia muncii în
unităţile medico-sanitare
Oxigenul se înmagazinează în rezervoare tubulare de oţel, cu
pereţi groşi şi rezistenţi, în care este comprimat până la o presiune de
120 atm.
Autoclavele vor fi utilizate numai de către personalul specializat,
respectând presiunea şi temperatura pentru care sunt fabricate.
Aparatele de măsurat presiunea trebuie periodic verificate.
Pentru prevenirea intoxicaţiilor, orice substanţă chimică sau
medicamentoasă va fi ţinută în ambalaje etichetate.
Transvazarea unei substanţe oarecare, indiferent de natura ei,
într-un recipient care poartă altă inscripţie se pedepseşte prin lege.
Manipularea substanţelor corosive se va face numai cu mănuşi,
şorţuri şi cizme de cauciuc.
Pentru evitarea efortului exagerat se utilizează ascensoarele şi
cărucioarele, iar schimbările de poziţie ale bolnavului se va face de către
2-3 persoane.
Profilaxia îmbolnăvirilor profesionale şi protecţia muncii în
unităţile medico-sanitare
La serviciile de radiodiagnostic şi radioterapie, se vor purta şorţuri şi
mănuşi din cauciuc, impregnat cu săruri de plumb. În timpul radiografiilor, în
timpul expunerii filmelor, personalul va ieşi din cameră, expunerea făcându-se
prin telecomandă. Asistenta medicală din acest serviciu va purta obligatoriu
dozimetru prevăzut cu filtre de metal.
Pentru evitarea efectelor razelor ultraviolete în timpul funcţionării
lămpilor de cuarţ, asistenta medicală va purta ochelari de protecţie de culoare
fumurie. Asistenta medicală va folosi tehnicile aseptice în orice manevră cu
bolnavul.
Pentru prevenirea infecţiilor transmise prin vectori, bolnavii internaţi
vor fi controlaţi şi la nevoie deparazitaţi înainte de a fi duşi în salon. Periodic
sau la nevoie se va face dezinsecţia sau deratizarea, distrugându-se factorii
transmiţători ai multor boli contagioase.
În vederea protejării oraşului de materialul infecţios provenit din
spitale, sistemul de canalizare al spitalului este prevăzut cu un tanc septic, în
care se distrug toţi germenii infecţioşi proveniţi de la bolnavi, săli de operaţii,
laboratoare etc.