Edentatia partiala

 Biblio:
 1.Liana Lascu, C-tin Mititeanu ,,Proteze
fixe unidentare “ Ed. Medic. Univ. ,,I.
Haţieganu “ Cluj- Napoca “, 2002.
 2.Protetica dentara",vol. I si II -Sever
Popa ,Ed. Medicala ,2001
 Edentatia partiala
 Def: stare patologica a ADM, caracterizata
prin diferite forme clinice produse de lipsa
dintilor, incepand cu un singur dinte pana la
absenta mai multor dinti sau prezenta unui
singur dinte pe arcada.
 Edentatia partiala
Are ca forme clinice:
 Redusa 1-3 dinti lipsa
 Extinsa 4-9 dinti lipsa
 Intinsa (subtotala) 1-3 dinti prezenti
 Edentatia partiala
Se asociaza cu tulburari ale functiilor dentare:
 Masticatorie
 Fizionomica
 Fonetica
 Autoprotectiva (autointretinere)
 Edentatia partiala
Clasificarea in functie de diferite criterii:
 topografia edentatiei,
 Nr dintilor absenti
 Rapoartele dintilor restanti cu antagonistii

Nici o clasificare nu e perfecta.

Cele mai utilizate: Kennedy si Costa
 Kennedy
1923 pe baza criteriului reprezentat de
localizarea la nivelul unei arcade dentare a
spatiului edentat in raport cu dintii restanti
pe arcada.
Cuprinde 4 clase.
 Kennedy
Clasa I
Cuprinde edentatiile biterminale in care
arcada dentara este scurtata bilateral
Spatiul edentat situat posterior dintilor restanti
 Kennedy
Clasa II
Cuprinde edentatia uniterminala , cu arcada
dentara scurtata unilateral

Clasa III
Edentatii intercalate laterale
 Kennedy
Clasa IV
Edentatii intercalate frontale, de o parte si
alta a liniei mediene
Clasele mari de edentatie pot avea mai multe
brese suplimentare,numite subclase sau
modificari
Exceptie:clasa IV, care nu are subclase
 Kennedy-Applegate
1960 adauga 2 clase, modificarea realizandu-se in
clasa III, in functie de starea dintilor adiacenti
spatiului edentat
Daca tratament -proteza Clasa III K-A
- punte Clasa VI K-A
Clasa I
Clasa II
Clasa III dintii adiacenti inapti-proteza adjuncta
 Kennedy-Applegate
Clasa IV
Clasa V –edentatia laterala cu absenta
caninului, dintii meziali inapti-trat prin
proteza adjuncta
Clasa VI-intercalata –vechea III K –trat prin
punte
 Costa
1974 Bucuresti
Clasificare topografica-foloseste terminologie
descriptiva
 Anterior- zona anterioara
 Lateral-zona laterala
 Terminal – zona distala dintilor restanti
 Costa
Se enunta spatiile edentate pornind de la dr-
sg pacientului indiferent de arcada
Cand se trece de linia mediana se anunta
prin M sau / si se continua enumerarea
spatiilor edentate
Absenta M3 nu e edentatie, daca e prezent
se ia in considerare
Obligatoriu specificarea maxilarului (Mx-Mb)
Etiologia edentatiei
partiale
 Etiologia edentatiei partiale
 Cu exceptia neoplasmelor si a traumatis-
melor, deteriorarea tesuturilor dento-
parodontale este influentata :
- Factori cauzali
- Factori favorizanti
 Etiologia edentatiei partiale
Factori cauzali:
o Microorganismele
o Placa dentara
o Stres ocluzal
o Stres emotional
 Etiologia edentatiei partiale
Factori favorizanti:
 Conditii igienice buco – dentare
 Rezistenta tisulara individuala
 Calitatile ereditare ale tesuturilor dento-
parodontale
 Evolutia edentatiei partiale
 Modificari ADM si complicatii
 Gravitatea complicatiilor depinde de:
-factori de rezistenta individuala
-vechimea edentatiei
-varsta la care s-a produs edentatia
-sanatatea parodontala
-factori de risc disfunctionali supraadaugati:extractii multiple,
tratamente incorecte, radioterapie
-boli generale:metabolice (diabet), sistemice (leucemie),
avitaminoze (scorbut)
 Complicatiile
edentatiei partiale
neprotezate
Complicatii locale, loco-regionale,
generale
Complicatiile locale

 1. Migrari dentare
 2. Atrofii creste edentate
 3. Abrazie patologica la dintii restanti
 4. traumatizare parodontala la dintii restanti
1. Migrarile dentare
 Arcada integra =
 contacte intre dintii vecini care se sprijina reciproc
fata de actiunea fortelor exercitate de-a lungul
arcadei.
 contacte stabile in IM intre dinti antagonistii
 Echilibrul functional se rupe la pierderea unui
singur dinte: intreruperea transmiterii undei de
soc mecanic la intreaga arcada duce la
solicitarea excesiva a unor dinti.
Migrarile dentare
 Orizontal( dinti limitanti ai spatiului edentat):
basculare( inclinarea axului longitudinal dentar),
translatie( mentinerea axelui longitudinal dentar
in pozitia corecta, paralel) care mareste sau
micsoreaza spatiul edentat( aparitia tremelor,
probleme estetice la dt frontali micsorare spatiu)

 Vertical( dinti antagonisti spatiului edentat):

extruzie( adult), egresiune( tanar)
Denivelarea planului ocluzal
 Migrari verticale: accentuarea curbei SPEE
 Migrarile dentare
 Factori care influenteaza migrarea dentara:
 varsta
 Nr radacinilor: monoradiculari migreaza mai usor
 Nr dinti absenti ( directa proportionalitate)
 Ocluzia: cap/cap permisiva, angrenaj adanc se opune mai
eficient deplasarilor.
 Starea de sanatate generala(diabet=parodontopatie, etc)
si locala a parodontiului
 Migrarile dentare
 Tendinte de migrare:
 M mandibulari se mezializeaza
 M maxilari se mezializeaza si se rotesc spre
vestibular( in jurul radacinii palatine)
 PM mand: translatie spre spatiu edentat
 Migrarile dentare
 Consecinte patologice: denivelarea planului de
ocluzie cu aparitia obstacolelor in calea traiectoriei
mandibulare( interferente). Cicluri masticatorii
aberante cu devierea pozitiei mandibulare
 Plan de ocluzie = plan ondulat care reprezinta
contactul dintre cele 2 arcade. Prezinta curbe:
sagitale( Spee), transversale( Wilson), frontale
( curba incizala)
 Supraeruptia dt fara antagonist continua pana la
intalnirea unui obstacol;( eliminarea dt din alveola
in absenta protezarii antagoniste )
 Migrarile dentare
 Mandibula adopta o pozitie excentrica cu
consecinte traumatogene asupra parodontiului de
sustinere:
 Repartitia neuniforma a presiunilor masticatorii
 Transmitere para-axiala, disfunctionala, a fortelor
masticatorii.
 Migrarile dentare
 Pastrarea stopurilor ocluzale stabile=
urmarile disfunctiei ocluzale sunt minime
 Obligatorie depistarea si inlaturarea
interferentelor prin slefuire selectiva in
cadrul tratamentelor preprotetice
2. Abrazia patologica
 Manifesta la dt restanti suprasolicitati care
preiau toata forta actului masticator
 Gradul 1 = smalt
 Gradul 2 = insule dentina
 Gradul 3 = suprafete dentina
 Gradul 4 = deschiderea camerei pulpare
3. Atrofii ale crestelor edentate

 Crestele edentate = formatiuni osoase acoperite de mucoasa

rezultate din procesul alveolar dupa pierderea dintilor.

 Expuse traumei masticatorii directe.

 Inaltimea crestelor se reduce progresiv( uneori negativa mand)

 Atrofie lenta/rapida cu modificari reduse/masive in functie de

reactivitatea organismului( factor osos= capacitatea de reactie os
alv fata de factori iritanti locali si solicitari exagerate, Glickman)
Etiologia edentatiei determina aspectul
crestei:
 complicatii ale cariei: creste rotunjite bine
reprezentate,
 parodontopatie: h redusa,
 proteze incorecte vechi: creste exagerat
atrofiate,
 resorbtii mari de inactivitate( lipsa stimuli osos)
ale crestelor la neprotezati
Olivier BOULLE J-F. Lasserre
Atrofii ale crestelor edentate
 Consecinte :
 asupra sprijinului protezelor dentare;
 imposibilitatea restaurarii fixe estetice a lipsei
mari de subst osoasa( interventii de
augmentare a crestelor)
 instabilitate protetica in protezarea
mobilizabila,
 sensibilitate dureroasa a muchiilor
crestelor edentate
 4. Traumatizare parodontala la dintii
restanti
 Retractie gingivala
 Inflamatii gingivale: pungi parodontale
 Necroza dentara
 Hiperostoza dentara Rx
 Mobilitate dentara
Complicatii loco-regionale
 1. Modificari ale DVO: ed termino-lat extinse
 Pierderea dt cuspidati+ pierderea ctc stabile ale
marginii incizale incisivi mandib cu fete palatine
incisivi max = pierderea h de ocluzie a etajului
inf al fetei
 Consecinte: incisivii mand oclud pe gingie
( inapoia incisivi max), traumatizarea parod
marg inc max, abrazii exagerate ale frontalilor
superiori, predispozitie la aparitia disfunctiei
ATM( pozitie distalizata a condililor)
Complicatii loco-regionale
 2. disfunctii ATM( sindrom algo-disfunctional
SADAM):
 Cracmente,
 Limitari ale deschiderii gurii
 Devieri ale traiectoriei de deschidere/inchidere a gurii( in
baioneta)
 Dureri articulare
 Dureri musculare
3. tulburari auditive prin compresiuni asupra os
timpanal si afectarea nerv auriculo-temporal
Complicatii loco-regionale
 Modificari musculare: hipertrofii
musculare asimetrice
(ex: m.maseter) datorita masticatiei
unilaterale
 Dureri musculare( pterigoidian ext,
maseter, temporal), spasme, trismus
asociate sindromului de disfunctie
mandibulara
Complicatii generale
 Digestive: aparitia sau agravarea unor
maladii existente prin masticatie ineficienta(
triturarea + insalivarea bolului alimentar
insuficienta):
 gastrite cr hiperplazice, enterocolite, ulcer
gastric, hipotonii gastrice
 la varstnici: malnutritia, scaderea imunitatii
Complicatii generale
 Psihice: psihoza de edentatie( depresie,
izolare, nervozitate).Estetica si fonatia
brusc afectate de ed frontala
traumatica.Apare rar la varstnici
Colaborare dificila in tratamentul protetic
La revedere!