Studiu individual ghidat

la Boli Infecțioase:

Febra hemoragică: Ebola

Realizat: Lozanu Inga grupa:49
Profesor: Moșanu Vera
Cuprins:

Diagnosticul Diagnosticul
Noțiune
pozitiv diferențial

Etiologie Tabloul clinic Tratamenul

Epidemiologi
Patogenie Profilaxie
e
 Noțiune

Febra Ebola reprezintă o boală infecțioasă virală severă, adesea

fatală, provocată de virusul Ebola (Ebolavirus), care se manifestă prin
afecțiuni hemoragice severe la oameni, primate și antilopele duiker,
survenind în focare epidemice în Africa Centrală și Africa de Vest.

Se presupune că liliecii frugivori din familia Pteropodidae sunt

gazdele naturale ale virusului Ebola.

Virusul Ebola a fost identificat pentru prima dată în 1976, în două

focare simultane: în Sudan și Republica Democrată Congo. Yambuku
este situat în apropiere de râul Ebola, de unde vine numele bolii.
Liliacul cu cap de ciocan
(Hypsignathus monstrosus)
rezervor natural al virusului Ebola
 Etiologie

Genul ebolavirus este subdivizat în

cinci specii diferite, din care patru
Virusurile Ebola se numără astăzi
circulă în mod specific în Africa
printre cei mai virulenți agenții
subsahariană, în timp ce
patogeni pentru specia umană.
ebolavirusul Reston circulă în
Filipine și China

Ebolavirusul Bundibugyo (BDBV, BEBOV)

Ebolavirusul Zair, denumit în prezent

virusul Ebola (EBOV, ZEBOV)

Ebolavirusul Reston (RESTV, REBOV)

Ebolavirusul Sudan (SUDV, SEBOV)

Ebolavirusul pădurii Taï (TAFV) sau

Ebolavirusul Coastei de Fildeș (CIEBOV)
 Etiologie
Virionii virusurilor Ebola și Marburg la microscopia electronică au o formă unică în lumea
virusurilor, cea a unui filament. Cu toate acestea, numeroase configurații, cum ar fi
forme în "6", forme circulare, forme în "U" .

Virusul Ebola are aproximativ 80 nm (nanometri) în diametru și o lungime variind de la

600 nm până la 1000-1500 nm.

Examenul la microscopul electronic arată că virionii:

• la exterior au un înveliș lipidic extern, provenit din membrana

celulei gazdă infectată, pe care se află niște proeminențe numite
peplomere (spiculi), de aspect globular cu diametrul de 7 nm,
dispuse la intervale de 10 nm, care sunt în totalitate formate din
proteine glicozilate - glicoproteine (GP), regrupate în
macromolecule trimerice responsabile de aspectul granulat vizibil
la microscopia electronică.
• în interior este situată nucleocapsida (ribonucleocapsida sau
ribonucleoparticula, RNP) de simetrie helicoidală.
Epidemiologie

Rezervorul natural al virusului Ebola

Infecția cu virusul Ebola este o
zoonoză (boală infecțioasă
transmisibilă de la animale la om și
invers).
nu este încă clar identificat. În
Africa, se crede că liliecii frugivori,
sunt posibile gazde naturale (rezervor
natural) ale virusului Ebola. Prin
urmare, distribuția geografică a
virusului Ebola se poate suprapune cu
cea a liliecilor.
Virusul a fost detectat în carcasele de
gorile, cimpanzei și antilope de
pădure (subfamilia Cephalophinae) în
timpul epidemiilor din 2001 și 2003,
care mai târziu au devenit sursă de
infecții umane.

Liliacul cu epoleți al lui Franquet (Epomops franqueti)

rezervor natural al virusului Ebola
Epidemiologie
Epidemiologie
 Patogenie
Infecția pe cale subcutanată a
maimuțelor (Cercopithecus
aethiops) și babuinilor (Papio
hamadryas) a arătat că
principala țintă a virusului
Ebola după intrarea în
organism sunt celulele
Viremia se observă la maimuță
prezentatoare de antigen,
la 24 h după inoculare, iar la
celulele dendritice,
bolnavi după 4-5 zile,
macrofagele și monocitele.
replicarea virală fiind
Aceste celule, prezente în
prezentă în toate organele
număr mare la nivelul pielii și
într-un interval de 6-8 zile, cu
mucoaselor, sunt infectate
producere masivă de virus
precoce și apoi diseminează
infectant și liză celulară.
virusul în interval de 3-4 zile
în întregul organism prin
circulația sanguină și
limfatică, virusul fiind
detectat în parenchimul și
spațiile interstițiale ale
viscerelor.
 Tabloul clinic
Stadiul bolii Zile de la debutul bolii Manifestări clinice
Febră mare (de până la 40 °C), frison, stare de rău, fatigabilitate, dureri
Stadiul febril precoce 0–3 zile
musculare
• Simptome și semne gastrointestinale: dureri epigastrice, greață, vome,
diaree profuză (în volum de peste 5 litri pe zi), intoleranța alimentației
orale
• Simptome și semne asociate: febră persistentă, astenie, cefalee,
hiperemie conjunctivală, dureri toracice, dureri abdominale, artralgii,
Stadiul gastrointestinal 3–10 zile
mialgii, sughițuri.
• Simptomele respiratorii, cum ar fi tusea, sunt rare.
• Simptomele neurologice observate în mod obișnuit includ delirul,
confuzia, diminuarea conștiinței sau agitația, mai rar, convulsii. În
absența rehidratării adecvate apare o letargie severă.
Șoc (în 60%): diminuarea conștiinței sau comă, puls rapid filiform, oligurie,
anurie, tahipnee. Extremitățile distale sunt reci în ciuda temperaturii
ridicate ambiante. Hemoragii gastrointestinale semnificative clinic (melenă,
Șoc 7–12 zile hematemeză) apar la mai puțin de 5% din pacienți înainte de moarte.
Moartea subită survine la un procent mic din pacienții care sunt în faza de
recuperare din boală, posibil ca urmare al aritmiilor fatale. Cele mai multe
decese au loc între zilele 7-12 de la debutul bolii.
Convalescență (în 40%) la circa 10 zile de la debut: dispariția simptomelor
Convalescență 7–12 zile gastrointestinale, creșterea apetitului, toleranța alimentației orale,
dispariția fatigabilității.
Hemoragii gastrointestinale, infecții secundare, meningoencefalită, anomalii
Complicații tardive ≥10 zile neurocognitive persistente. Ulcere a cavității bucale și candidoză orală sau
esofagiană, asociate cu dureri în gât și disfagie.
 Diagnodticul pozitiv
Diagnosticul de infecție cu virus Ebola trebuie luat în
considerare la pacienții care prezintă o afecțiune acută febrilă
și care au călătorit în regiuni rurale epidemice cunoscute sau
regiuni endemice suspectate din Africa subsahariană, mai ales
dacă sunt prezente manifestări hemoragice.

Diagnosticul de laborator
Se vor recolta următoarele produse patologice:

• În stadiul acut febril se recoltează ser, plasmă heparinizată, sânge, spălături

nazo-faringiene, urină, efuziuni lichidiene acumulate în țesuturi moi, sufuziuni
sangvine din țesuturile moi, biopsii cutanate. În cazul febrei hemoragică Ebola
produsul patologic optim pentru diagnostic este sângele recoltat în timpul
puseelor de febră.
• În convalescență se recoltează lichid seminal, secreții oculare, lichid din
camera anterioară a ochiului (conjunctivita apare frecvent în a 2-a săptămână
de boală).
• Postmortem se recoltează pentru izolarea virusului fragmente de organe pentru
biopsie din splină, ganglioni limfatici, ficat, rinichi.
 Diagnosticul pozitiv
Testul Ținta
A. Teste primare
PCR (polymeraze chain reaction), reacția în lanț a polimerazei Acidul nucleic viral
ELISA (Antigen enzyme-linked immunosorbent assay, testul cu enzime legate de imunosorbenți) Antigenul viral
ELISA (captarea de IgM, IgG) Anticorpii antivirali
B. Teste de confirmare
IFA (Indirect immunofluorescence assay, metodă de imunofluorescență indirectă) Anticorpii antivirali
Western blot Anticorpii antivirali
Imunofluorescența Antigenul viral
Examinare directă la microscopul electronic Particulele virale
Izolarea virusului Particulele virale
Produsul prelevat Observații
Rapid și sensibil; necesită
Sânge, ser, țesuturi
echipament special
Rapid și sensibil; necesită
Sânge, ser, țesuturi echipament special, dar are un
randament mare
Rapid, specific și sensibil; mai
Ser lent decât IFA la testarea unui
număr mic de eșantioane
Rapid și simplu de efectuat,
pot apărea reacții fals
Ser
pozitive, interpretare
subiectivă
Protein-specific; interpretarea
Ser
este uneori dificilă
Rapid și simplu, dar
Țesuturi (de ex., ficat)
interpretarea este subiectivă
Morfologie virală unică (cu o
posibilă imunocolorare);
Sânge, țesuturi
insensibil și necesită
echipament costisitor
Lent; izolatele virale sunt
Sânge, țesuturi
folosite în cercetări științifice
 Diagnosticul diferențial

Cauzele alternative includ afecțiuni

bacteriene, cum ar fi septicemia
meningococică (meningita meningococică),
Cele mai frecvente cauze de infecții evoluând infecția cu Yersinia pestis (pesta), holera,
ca o afecțiune febrilă acută, severă, sunt shigeloza, leptospiroza, antraxul, febra
malaria și febra tifoidă. recurentă, rickettsiozele, cum ar fi tifosul
exantematic și tifosul murin, și afecțiuni
virale, febra galbenă, febra Văii de Rift, febra
hemoragică de Crimeea-Congo.
Tratamentul
Nu există tratament antiviral
specific împotriva acestei boli.
Ribavirin nu are efect asupra
filovirusurilor, iar administrarea
IFN (interferonul uman) nu a dat
rezultate consistente nici în boala
experimentală a maimuțelor, nici
la pacienți
Diaree, deshidratare
Conform Organizației Mondiale a
Sănătății se va efectua următorul
tratament simptomatic:
Dureri sau febră
Dureri epigastrice
Roșeața ochilor (congestie conjunctivală), secreție
oculară
Agitație, confuzie
Simptom Medicament Doza
•Soluție pentru rehidratare orală (formula recomandata de
OMS). Cantitățile respective se consumă în decurs de 4 ore. În
fazele inițiale ale tratamentului, când pacienții sunt încă
deshidratați, adulții pot consuma până la 750 de ml pe oră, iar
copiii pot consuma până la 20 ml pe kg greutate corporală și pe
Soluție pentru rehidratare orală și zinc oră.Copii sub 4 luni (sub 5 kg): 200–400 ml
•Copii peste 15 ani și adulții (30 kg sau mai mult): 2200–4000
ml
În plus, se administrează sulfat de zinc, în special copiilor:
•Copii sub 6 luni: 10 mg pe zi timp de 10-14 zile.
•Copii peste 6 luni: 20 mg pe zi timp de 10-14 zile.
•Doza se stabilește în funcție de vârsta și greutatea
pacientului. Doza recomandată pentru o dată este de 15 mg
paracetamol/kg.Copii 6 luni-2 ani: 100 mg la fiecare 4-6 ore
Paracetamol •Copii 3-5 ani: 200 mg la fiecare 4-6 ore
•Copii 6-9 ani: 300 mg la fiecare 4-6 ore
•Copii 10-15 ani: 500 mg la fiecare 4-6 ore
•Adulți: 1000 mg la fiecare 4-6 ore
•O dată pe zi înainte de masă Copii 6 luni - 2 ani: 10 mg
Omeprazol •Copii 2-12 ani: 10 mg
•Adulți: 20 mg
Tetraciclină Unguent ocular pentru aplicare topică
Diazepam 2 – 5 mg per doză, până la 3 doze pe zi
 Profilaxie

Prevenirea febrei hemoragice Ebola întâmpină multiple provocări. Pentru că este încă necunoscut
cu exactitate modul în care persoanele ajung să fie infectate cu Ebola, există puţine măsuri
stabilite de prevenire primară. Fiind o boală epidemică, una din cele mai eficiente măsuri de
prevenţie este evitarea zolelor epidemice şi a persoanelor care călătoresc de la sau prin ţările
Africii infectate.

Tehnici pentru prevenţie a personalului medical includ:

• purtarea de îmbrăcăminte de protecţie (cum ar fi măşti, mănuşi, halate şi ochelari de protecţie)

• utilizarea măsurilor de control a infecţiei (cum ar fi sterilizarea întregului echipament şi
utilizarea de rutină a dezinfectantului)
• izolarea pacienţilor infectaţi de contactul cu persoane neprotejate

Scopul tuturor acestor tehnici este de a evita contactul cu sângele sau secreţiile pacienţilor
infectaţi.
Bibliografie

https://www.romedic.ro/febra-hemoragica-ebola

https://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_viral%C4%83_Ebola#Etiologie_-_Vi
rusurile_Ebola