Managementul integrat al deșeurilor

urbane - Seminar

Seminar 1_2
Anul IV I.V.D.
Sem. I – 2021-2022
 Managementul deşeurilor la nivel național

 Managementul deșeurilor la nivel național se realizează,

în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, pe baza a
două mari componente:
 Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
 Planul Național de Gestionare a Deșeurilor
 Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
2014-2020

 A fost elaborată de Ministerul Mediului și Schimbărilor

Climatice și aprobată prin H.G 870 din 06/11/2013.
 propune cadrul de măsuri care să asigure trecerea de la
modelul actual de dezvoltare bazat pe producție și
consum la un model bazat pe prevenirea generării
deșeurilor și utilizarea materiilor prime din industria de
valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor
naturale naționale, creând premizele reconcilierii
imperativelor economice și ale mediului
 Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
2014-2020

 Scopul Strategiei Naționale de Gestionare a

Deșeurilor este atingerea statutului de societate a
reciclării stabilind obiectivele și politicile de acțiune
care trebuie atinse de România pentru a se atinge acest
deziderat.
 sunt prevăzute o serie de acțiuni și politici:
 gestionarea deșeurilor trebuie să aibă ca prioritate
ierarhia deșeurilor;
 colectarea separată a deșeurilor;
 introducerea celor mai noi tehnologii din domeniul
gestiunii deșeurilor;
 reutilizarea materialelor fie și prin folosirea potențialului
energetic al deșeurilor ș.a.
 evitarea depozitării.
 1. Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
2014-2020

 Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor se

aplică pentru toate tipurile de deșeuri ce se încadrează
în categoria:
 deșeurilor municipale și asimilabile din comerț,
instituții, industrie și fracții colectate separat;
 fluxuri specifice de deșeuri:
• deșeuri din construcții și demolări,
• deșeuri de ambalaje,
• vehicule scoase din uz,
• deșeuri de echipamente electronice și electronice,
• baterii și acumulatori uzați,
• uleiuri uzate,
• anvelope uzate,
• deșeuri cu conținut de PCB/PCT (compuși bifenili
policlorurați/trifenili policlorurați),
• deșeuri medicale.
 1. Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
2014-2020
 1.1. Principiile și opțiunile de gestionare a deșeurilor
cuprinse de Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
sunt specificate pentru fiecare tip de deșeuri în parte, cu
respectarea însă a următoarelor principii generale, care stau
la baza activităților de gestionare a deșeurilor:
 Principiul protecției resurselor primare - este formulat în
contextul mai larg al conceptului de dezvoltare durabilă
și stabilește necesitatea de minimizare și eficientizare
în utilizarea resurselor primare, în special a celor
neregenerabile, punând accentul pe utilizarea
deșeurilor ca materii prime secundare;
 Principiul măsurilor preliminare - se referă la aplicarea
stadiului existent de dezvoltare tehnologică, în corelație
cu cerințele pentru protecția mediului și cu măsuri
fezabile din punct de vedere economic;
1. Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
2014-2020

 Principiul prevenirii – stabilește o ierarhie în activitățile

de gestionare a deșeurilor, ierarhie care situează pe
primul loc evitarea generării deșeurilor, minimizarea
cantităților generate, urmată de tratarea în vederea
valorificării și, în ultimul rând, tratarea în condiții de
siguranță pentru mediu și sănătatea populației;
 Principiul “poluatorul plătește” corelat cu principiul
responsabilității producătorului și al responsabilității
utilizatorului stabilește necesitatea creării unui cadru
legislativ și economic adecvat în așa fel încât să fie
acoperite costurile de gestionare a deșeurilor;
 Principiul substituției - subliniază nevoia de a înlocui
materiile prime periculoase cu materii prime
nepericuloase, pentru a evita generarea deșeurilor
periculoase;
1. Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
2014-2020

 Principiul proximității, corelat cu principiul autonomiei

stabilește că deșeurile trebuie tratate sau eliminate cât
mai aproape de locul unde au fost generate;
 Principiul subsidiarității - stabilește că responsabilitățile
să fie alocate celui scăzut nivel administrativ față de
sursa de generare, dar pe baza criterii uniforme la nivel
regional și național;
 Principiul interpretării - stabilește că activitățile de
gestionare a deșeurilor fac parte integrantă din
activitățile sociale – economice care le generează.

Aceste principii trebuie urmărite în mai multe tipuri de

domenii de activitate reprezentând baza optimizării
societății românești pentru ”o societate a reciclării”.
 1. Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
2014-2020

 1.2. Obiectivele principale cuprinse de Strategia

Națională de Gestionare a Deșeurilor au fost stabilite în
concordanță cu procesele și investițiile demarate prin
Strategia Națională 2014-2020.
 Obiective strategice:
 îmbunătățirea calității mediului și protecția
sănătății populației;
 sprijinirea activităților de cercetare/dezvoltare în
domeniul gestionării deșeurilor;
 încurajarea investițiilor verzi;
 creșterea eficientizării utilizării resurselor.
 1. Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
2014-2020

 Obiective strategice:
 gestionarea durabilă a deșeurilor;
 corelarea prevederilor politicilor de gestionare a
deșeurilor cu cele privind schimbările climatice;
 dezvoltarea comportamentului responsabil privind
prevenirea generării și gestionării deșeurilor;
 întărirea capacității instituționale.
 Aceste obiective:
 sunt corelate cu mijloacele prin care pot fi atinse și
totodată este stabilită și modalitatea de monitorizare a
îndeplinirii lor.
 au o importanță deosebită constituind țintele strategice
ce trebuie atinse de România în domeniul protecției
mediului respectiv a gestionării deșeurilor
 1. Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
2014-2020

 Un alt element component al Strategiei Naționale de

Gestionare a Deșeurilor îl reprezintă descrierea
situației actuale a rezultatelor obținute și totodată se
dorește implementarea unor măsuri prin care să fie
atinse obiectivele Strategiei (dar și cele cerute de UE).
 Astfel, sunt cuprinse obiective strategice:
 specifice anumitor fluxuri de deșeuri nepericuloase,
 generale pentru gestionarea deșeurilor periculoase
 pentru fluxurile de deșeuri periculoase .
 Obiectivele strategice și principiile care sunt
cuprinse în Strategie reprezintă elementele cheie
care stau la baza gestionării deșeurilor.
 2. Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

 Planul Național de Gestiune a Deșeurilor a fost

elaborat în conformitate cu:
 prevederile europene în domeniul deșeurilor și
 a obiectivelor cuprinse în Strategia Națională de
Gestionare a Deșeurilor.
 PNGD se aprobă prin hotărâre de guvern odată la cinci
ani și stabilește
 obiectivele,
 acțiunile și măsurile concrete,
ce trebuie îndeplinite la nivel național pe o perioadă scurtă
de timp.
 Scop: - crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea și
implementarea unui sistem integrat de gestionare a
deșeurilor eficient din punct de vedere ecologic și economic
 2. Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

 Elaborarea Planului Național de Gestionare a

Deșeurilor:
 are ca scop crearea cadrului necesar pentru
dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat
de gestionare a deșeurilor eficient din punct de
vedere ecologic și economic.
 se realizează ținând cont de datele referitoare la
deșeuri precum și cerințele din planurile regionale
și județene privind deșeurile, cuprinzând ținte,
termene și responsabilități de implementare.
 stabilește concret detaliile referitoare la acțiunile
care trebuie realizate în vederea atingerii
obiectivelor Strategiei Naționale
 2. Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

 Gestionarea deșeurilor poate fi abordată în două

modalități, fiecare modalitate prezentând avantaje și
dezavantaje:
 tradițională
 integrată.
 În România s-a decis abordarea gestionării
deșeurilor în mod integrat, aceasta fiind de altfel
tendința și la nivelul celorlalte state europene.
 2. Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

 Planul Național de Gestionare a Deșeurilor se aplică

pentru toate tipurile de deșeuri solide și lichide, după
cum urmează:
 deșeuri municipale (menajere și asimilabile din
comerț, industrii și servicii)
 nămolul de la stațiile de epurare a apelor uzate
orășenești
 deșeuri din construcții și demolări
 deșeuri de producție nepericuloase și periculoase.
 2. Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

 Sunt excluse din prevederile PNGD:

 deșeuri radioactive
 roci și soluri, precum și depozite de resurse minerale,
rezultate de la foraje, din prospecțiuni geologice și
operațiuni de exploatare subterană a bogățiilor
subsolului (inclusiv carierele de suprafață)
 carcasele de animale și dejecțiile animaliere
 efluenții gazoși emiși în atmosferă
 apele uzate
 deșeurile de explozibili uzați
 Abordarea gestionării deșeurilor în România are la bază
ierarhia deșeurilor și principiile care sunt enumerate prin
Strategia Națională și legislația europeană ce vizează
protecția și conservarea naturii și utilizarea durabilă a
resurselor naturale.
 2. Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

 Obiective și ținte privind gestionarea deșeurilor

 România și-a intensificat eforturile în ultimul deceniu
pentru a implementa un cadru legislativ compatibil cu
politicile și prevederile legislative din UE, pentru a se crea
un sistem de gestionare a deșeurilor eficient.
 Obiectivele generale vizează:
 Modificarea și actualizarea permanentă în acord cu
cerințele europene a legislației privind gestionarea
deșeurilor și monitorizarea aplicării acesteia la
diverse nivele;
 Crearea cadrului instituțional care să corespundă
structurilor europene și pregătirea profesională a
lucrătorilor din aceste instituții, existența unei dotări
materiale, ridicate care să asigure buna funcționare;
 2. Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

 Obiectivele generale vizează:

 Găsirea de resurse financiare prin care să se
rezolve problema gestiunii deșeurilor pornind de la
principiul european “poluatorul plătește”;
 Crearea unui sistem de colectare și reciclare a
deșeurilor și de finanțare privind gestionarea
fluxurilor de deșeuri speciale.
 Valorificarea deșeurilor prin exploatarea
potențialului util al acestora sau folosirea
deșeurilor ca resursă energetică. Se recomandă
evitarea depozitării și pe cât posibil a eliminării.
 2. Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

 Obiectivele generale vizează:

 Colectarea și transportul deșeurilor – se propune
creșterea numărului de utilizatori ai sistemului de
colectare, în special în mediul rural și în orașele
mici; Colectarea a cel puțin 84% din deșeurile
municipale generate; Colectarea selectivă a
deșeurilor, în special realizarea acestei acțiuni de
la sursă sau prin construirea de stații de selectare.
 Eliminarea deșeurilor - să se asigure prin
respectarea normelor europene; se propune
construirea de depozite conforme și închiderea
tuturor depozitelor neconforme cu normele și
cerințele Uniunii Europene.
 2. Planul Național de Gestionare a Deșeurilor

 În afara obiectivelor generale sunt elaborate:

 obiective și ținte specifice anumitor fluxuri de deșeuri –
deșeuri din agricultură, creșterea animalelor, industria
alimentară, industria energiei termice și electrice, deșeuri din
construcții și demolări, deșeuri biodegradabile de ambalaje;
 obiective și ținte generale privind gestionarea deșeurilor
periculoase - cadrul legislativ și politica în domeniu,
aspectele instituționale, resurse umane, prevenirea și
minimizarea generării de deșeuri periculoase, modalitate de
colectare și transport tratarea și eliminarea, finanțarea,
obiective privind terenurile contaminate;
 obiective și ținte pentru gestionarea anumitor fluxuri de
deșeuri periculoase, deșeuri cu conținut de PCB/PCT,
pesticide expirate, solvenți organici clorurați, uleiuri uzate,
deșeuri reziduale, deșeuri rezultate din activități medicale,
baterii și acumulatori.
 3. Gestionarea deșeurilor municipale

 Gestionarea deșeurilor municipale asimilabile (din

industrie și instituții de comerț, nămolul orășenesc rezultat
de la epurarea apelor uzate și deșeurilor din construcții și
demolări) vizează modalitățile prin care pot fi:
 prevenite,
 micșorate cantitățile de deșeuri produse,
 refolosirea-reciclarea deșeurilor,
 colectarea,
 transportul,
 eliminarea
 depozitarea
 3. Gestionarea deșeurilor municipale

 Un aspect important îl reprezintă creșterea procentului

populației ce beneficiază de servicii de salubritate:
 în mediul urban, acest procent depășește 90% din
populație
 în mediul rural acest procent este în continuare mic (sub
50%),
Se propune adoptarea de măsuri prin care să crească
procentul populației rurale deservită de servicii de
salubritate.
 Potrivit prognozelor realizate în cadrul PNGD, cantitatea
de deșeuri municipale și asimilabile este în continuă
creștere în pofida faptului că populația României este în
scădere,
 Cantitatea de deșeuri este mult sub media europeană
datorită nivelului de dezvoltare economică și implicit a
nivelului de trai al populației.
 3. Gestionarea deșeurilor municipale

 Structura deșeurilor municipale și asimilabile este

predominant formată din deșeuri biodegradabile (peste
50%), provenite din gospodării și unități de alimentație
publică, din piețe, din deșeurile stradale, din parcuri, ș.a.
 Alte tipuri de deșeuri sunt cele din: sticlă, hârtie și carton,
textile, metale ș.a.
 În gestionarea eficientă a deșeurilor municipale este
necesară educarea populației în vederea conștientizării
importanței pe care o are protejarea mediului înconjurător,
inclusiv acceptarea de investiții în domeniul gestionării
deșeurilor din bugetele publice.
 3. Gestionarea deșeurilor municipale

 Totodată pentru diminuarea efectului negativ pe care îl au

deșeurile asupra mediului este necesar să se introducă
tehnici și tehnologii noi folosite în statele avansate din vestul
Europei.
 Abordarea integrată a gestionării deșeurilor trebuie să aibă în
vedere următoarele aspecte:
 Prevenirea generării de deșeuri sau minimizarea trebuie
realizată prin corelarea tuturor instrumentelor pe care
societatea le are la îndemână: informarea populației, a
comercianților, a consumatorilor și mai ales prin acțiuni
realizate la nivelul producătorilor.
 Producătorii pot avea un impact foarte mare asupra
minimizării producerii de deșeuri prin adoptarea unor
tehnologii noi care folosesc materiale ce pot fi
reciclate/refolosite sau prin micșorarea cantităților de
materiale ce nu pot fi ulterior reciclate.
 3. Gestionarea deșeurilor municipale

 Prevenirea producerii deșeurilor se impune a fi legată de

dezvoltarea economică iar colectarea eficientă a deșeurilor
municipale trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte:
 colectarea selectivă a deșeurilor – ambalaje pe mai
multe tipuri în funcție de materialul de realizare (sticlă,
plastic, metal, lemn, aluminiu), a deșeurilor
biodegradabile și restul deșeurilor menajere.
Selectarea deșeurilor ar trebui să se facă de la sursă,
acest lucru implică însă existența mai multor tipuri de
containere amplasate în locuri accesibile atât pentru
populație cât și pentru firmele de salubritate
 asigurarea serviciului de colectare în mod regulat
 sporirea accesului la aceste servicii în special în mediul
rural
 3. Gestionarea deșeurilor municipale

 transportul trebuie să se dezvolte în corelație cu

crearea stațiilor de sortare, procesare, transfer și a
depozitărilor finale. Se urmărește minimizarea
distanțelor de transport, folosirea unor autovehicule cu
emisii reduse de noxe și cu consum mic.
 reciclarea și valorificarea – reciclarea vizează două
aspecte importante: eficiența folosirii resurselor și
impactul pe care îl au asupra mediului. Deșeurile sunt
considerate o sursă importantă de resurse secundare
ce implică înlocuirea resurselor prime cu resurse din
deșeuri. Este necesar în afara colectării și a existenței
stațiilor de sortare de dezvoltarea unor programe
economice prin care producătorii să fie stimulați să
folosească astfel de materiale.
 3. Gestionarea deșeurilor municipale

 Deșeurile din construcții și demolări cuprind: materiale de

construcții, materiale provenite din demolări și solul excavat
pentru realizarea de fundații, beciuri, ș.a. În prezent sunt
colectate în mică măsură, o parte a acestora fiind reciclate
direct la sursă. Pe viitor, cantitatea de deșeuri ce provin din
această sursă va crește considerabil, fiind necesare măsuri
care vizează reducerea impactului pe care îl au asupra
mediului prin refolosirea lor ca materiale de construcție sau
de umplutură.
 Gestionarea deșeurilor ce provin din fluxuri speciale pune
mare bază pe colectarea separată a acestora și trimiterea
deșeurilor către industria generatoare care are obligația să
recicleze și să recupereze materialele rezultate.
 Fluxul de deșeuri speciale are în vedere:
 Deșeuri de echipamente electrice și electronice
 Vehicule scoase din uz
 Anvelope uzate, ș.a.
 3. Gestionarea deșeurilor municipale

 Tratarea – are drept scop minimizarea conținutului de

materie organică. PNGD 2014-2020 prevedea ca până
în 2016 România să reducă cantitatea de deșeuri
biodegradabile cu până la 65%. Pentru realizarea
acestui obiectiv s-a folosit preponderent tratarea
mecano-biologică, fiind necesară construirea de stații
de compostare. O altă tehnică de tratare a deșeurilor o
reprezintă incinerarea. Tratarea termică este admisă
atunci când sunt deșeuri amestecate. Ceea ce rezultă
în urma incinerării este depozitat.
 Depozitarea – Se dorește construirea de depozite noi
la standarde europene, cât mai aproape de sursa de
generare pentru a se minimiza costul transportului.
 4. Gestionarea deșeurilor de producție

 Deșeurile de producție reprezintă totalitatea deșeurilor

generate din activitățile industriale.
 Acestea pot fi deșeuri de producție:
 nepericuloase
 periculoase.
 Din rândul acestui tip de deșeuri fac parte:
 deșeurile provenite din industria pielăriei,
 de la rafinarea petrolului,
 din industria chimică,
 din industria lemnului,
 din metalurgie,
 deșeuri de solvenți organici,
 de la producerea mobilei, ș.a.
 4. Gestionarea deșeurilor de producție

 Pentru gestionarea deșeurilor de producție

nepericuloase se impun o serie de măsuri:
 crearea unei legislații clare în domeniu;
 verificarea depozitelor/ locurilor de stocare a
deșeurilor și aplicarea de amenzi în cazul în care
se constată abateri;
 folosirea unor tehnologii moderne prin care să se
urmărească minimizarea cantității de deșeuri;
 îmbunătățirea sistemelor de raportare.
 4. Gestionarea deșeurilor de producție

 Un alt aspect vizat îl reprezintă problemele generate de

managementul zonelor cu sol contaminat, principalele
obiective în acest caz fiind constituite de necesitatea
evitării creării unor zone cu sol contaminat și gestionarea
zonelor contaminate în vederea reducerii impactului pe
care îl au asupra mediului și a sănătății oamenilor.
 Se impune identificarea siturilor istorice și includerea lor în
planurile de gestionare a deșeurilor, fiind stabilite măsurile
care se impun.
 Un rol important în realizarea gestiunii zonelor
contaminate îl are monitorizarea și restricționarea folosirii
terenurilor din aceste zone precum și crearea sistemului
de finanțare pentru remedierea și curățarea zonelor
afectate.
 5. Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor

 Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor are drept

scop prezentarea fluxurilor de deșeuri și a opțiunilor de
gestionare a acestora.
 Elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a
Deșeurilor s-a realizat în deplină concordanță cu:
 Legislația europeană în domeniu,
 Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor
 Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și
 pe baza datelor raportate la nivelul județelor.
 5. Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor

 Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor are un rol

important în realizarea unei gestionări durabile a deșeurilor
reprezentând cadrul de planificare pentru o serie de aspecte:
 asigura implementarea politicilor din domeniul
deșeurilor și atingerea țintelor stabilite,
 stabilește care sunt fluxurile de deșeuri și modul lor de
colectare,
 asigură măsuri pentru minimizarea și eliminarea
anumitor tipuri de deșeuri ș.a.

Ierarhizarea priorităților în strategiilor de

gestionare a deșeurilor
 5. Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor

 Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor - Regiunea

Vest cuprinde următoarele județe:
 Hunedoara,
 Timiș,
 Arad,
 Caraș Severin.

 Managementul deșeurilor la nivel regional Regiunea Vest are

ca obiectiv general respectarea cerințelor stabilite de
Uniunea Europeană privind protecția mediului înconjurător și
protejarea sănătății Publice precum și abordarea integrată a
gestiunii deșeurilor.
 5. Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor

 Deșeurile care fac obiectul Planului Regional sunt:

 deșeurile municipale și asimilabile provenite din
instituții, comerț, industrie, servicii, administrație
ș.a.
 deșeurile cu fluxuri speciale sau colectate separat:
hârtie, caton, metale, sticlă, plastic, textile, deșeuri
din construcții și demolări, nămoluri provenite de la
stațiile de tratare.
 Deșeurile excluse de Planul Regional sunt:
 deșeurile radioactive
 deșeurile miniere
 deșeurile explozive
 deșeurile medicale și industriale periculoase ș.a.
 5. Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor

 Obiective și ținte la nivel regional:

 desființarea vechilor depozite de deșeuri și înființarea
altora noi, realizate în conformitate cu cerințele Uniunii
Europene
 promovarea unui sistem de informare, conștientizare și
motivare pentru toate părțile interesate
 maximizarea prevenirii apariției deșeurilor
 dezvoltarea activităților de valorificare materială și
energetică
 asigurarea celor mai bune opțiuni pentru colectarea și
transportul deșeurilor, în vederea unei cât mai eficiente
valorificări și eliminări a acestora
 încurajarea și susținerea cercetării românești în
domeniul gestionării deșeurilor
 5. Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor

 Pentru îndeplinirea acestor obiective sunt necesare o serie

de măsuri și acțiuni care trebuie întreprinse la nivelul regiunii
și al localităților, pornindu-se de la situația existentă și pe
baza prognozelor efectuate.
 Din analiza prognozei realizate în Planul Regional rezultă că
pe viitor rata de generare a deșeurilor va crește datorită
dezvoltării economice.
 În Regiunea de Vest există interes în vederea implementării
unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, realizându-se
proiecte în fiecare județ al regiunii:
 Sistemul de management integrat presupune colectarea
separată a deșeurilor menajere atât din mediul urban, cât și
rural, existența unor stații de transfer, stații de sortare,
instalații mecano-biologice, depozite ecologice și bineînțeles
desființarea depozitelor neconforme.
 5. Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor

 Din analiza asupra compoziției deșeurilor menajere

colectate separat, reiese faptul că predomină deșeurile
biodegradabile, urmate de plastic, hârtie și carton,
altele/inerte, sticlă, textile/lemn, metal, ș.a.
 Unul dintre obiectivele referitoare la deșeurile
biodegradabile pune accent pe reducerea cantității de
deșeuri trimisă spre depozitare.
 Acest lucru se poate realiza prin două metode:
compostarea și valorificarea ulterioară ca îngrășământ
și digestia anaerobă – valorificarea ulterioară a gazului
metan prin producerea de energie electrică sau un alt
tip de valorificare.
 5. Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor

 Problemele care trebuie depășite pentru realizarea

acestui obiectiv sunt legate de:
 necesitatea colectării separate a materiilor
biodegradabile – regiunea având foarte puțin
dezvoltată această procedură a colectării separate
 crearea de instalații de compostare și de
producere a biogazului, amenajarea acestora
urmând să se facă cât mai aproape de locul de
colectare pentru a se evita costurile suplimentare
 piață de desfacere pentru compost, ș.a.
 Celelalte tipuri de deșeuri ar trebui colectate selectiv
pentru a fi valorificate fie prin reutilizare – reciclare, fie
ca material energetic.
 5. Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor

 https://www.radioresita.ro/47175/sistem-de-managemen
t-integrat-al-deseurilor-in-judetul-hunedoara
 5. Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor

 https://www.accentmedia.ro/2020/noi-masuri-in-judetul-hunedoara-
cu-privire-la-gestionarea-deseurilor/
 Teme de dezatere

Teme de dezbatere:

1. Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (2018-2025)

2. http://adideseurihd.ro/new/ - Noi măsuri în judeţul Hunedoara cu

privire la gestionarea deşeurilor!