Etică şi

deontologie
profesională
Tatiana Ambroci
Membru al Comisiei ABRM “ Formare profesională continuă.
Etică şi deontologie “
Biblioteca Colegiului de Construcţii din Chişinău
 Motto:
„ Etica profesiilor, legată de păstrarea,
diseminarea şi progresul cunoaşterii,
este, poate, câmpul celor mai înalte,
mai profunde şi mai altruiste
responsabilităţi „.
Ion Stoica
 Semnificaţia conceptelor
Etică ( grec.ethos- lăcaş, locuinţă, morav, obicei, caracter ) este:
• ştiinţă a comportamentului, moravurilor,
• studiu teoretic al principiilor morale care guvernează problemele
practice,
• ansamblu de reguli de conduită morală urmate de o persoană sau
un grup, fundamentate de distincţia între bine şi rău.
Morala ( lat. mores - obicei, datină, obişnuinţă ), sinonim al eticii,
• prevede totalitatea mijloacelor , normelor de conveţuire, de
comportare a oamenilor în raporturile dintre ei şi faţă de societate,
• prevede ansamblul prescripţiilor concrete, a normelor adoptate de
către agenţi individuali sau colectivi, a principiilor de dimensiune
universal-normativă, bazate pe distincţia dintre bine şi rău.
Spre deosebire de drept, care asigura respectarea normelor juridice,
înscrise în legi, prin forta de constrângere a statului, morala asigura
respectarea normelor convietuirii umane, de obicei nescrise, prin
forta educatiei, a traditiilor, a opiniei publice
 Semnificaţia conceptelor
Etica profesională este ştiinţa ce reglementează, printr-o
serie de norme etice, comportamentul reprezentanţilor
unor grupuri sociale specifice, ce aparţin profesiei
respective.
Etica profesională presupune totalitatea îndatoriilor strict
legate de activitatea profesională desfăşurată în
societate.
• Etica profesională s-a constituit ca ştiinţă în rezultatul
conştientizării şi stabilirii unor relaţii reciproce între
profesioniştii dintr-o sferă de activitate şi societate în
genere, rezultatul fiind Codul Etic, ce constituie un fel
de contract sau înţelegere între comunitate şi grupul
profesional
 Semnificaţia conceptelor
Deontologia ( deontos- nevoie, necesitate, ceea ce se cuvine,
obligaţie şi logos- ştiinţă, studiu; deontologie- ştiinţa despre
obligaţii, datorii)
• este o parte a eticii, care se ocupă cu studiul normelor şi
obligaţiilor specifice fiecărui domeniu de activitate, unei
anumite profesiuni,
• care studiază problemele fişei de post
• reprezintă ansamblul regulilor după care se ghidează o
organizaţie, instituţie, profesie sau o parte a acesteia, în
raporturile din cadrul acesteia, în raporturile cu clienţii sau cu
publicul, prin intermediul organizaţiilor profesionale, care devin
instanţa de elaborare, aplicare şi supraveghere.
Deontologia supraveghează respectarea normelor etice
profesionale prin Comitete de Etică cu sancţiuni
corespunzătoare pentru nerespectare până la excluderea din
profesie.
 Categoriile eticii sunt:
• binele (dragostea, cultura, bunăvoinţa)
• răul (ura, agresiune, brutalitatea, violenţa)
• datoria
• conştiinţa
• onestitatea
• demnitatea
 Etica se construieşte pe baza
unor principii:
• Principiul egalităţii în faţa normelor. În faţa
principiilor şi normelor morale, ca şi în faţa
legii, toţi sunt egali, la fel ca şi în faţa lui
Dumnezeu, dacă ne referim la aspectul
religios.
• Principiul clarităţii şi clarificării ( conceptelor
sau poziţiilor ). Într-o societate deschisă,
pluralistă, oamenii pot să-şi enunţe clar
poziţia faţă de o problemă morală şi să
acţioneze în consecinţă.
 Ce implică etica pentru viaţa
profesională?
Factorii care îi fac pe oameni să îşi pună
probleme etice la nivelul vieţii profesionale sunt:
• Rezistenţa individuală
• Conflictele de roluri
• Alegerea între moduri de viaţă
• Schimbările sociale
• Schimbările din societate
• Responsabilitatea pentru standarde
Îndatoriile eticii. Condiţii
Libertatea.
esenţiale
• avem tot timpul libertatea de a alege
• cine nu are libertatea alegerii nu este responsabil pentru
consecinţele alegerii care s-a făcut.
Sensibilitatea
•fiinţa umană trebuie să fie sensibilă la distincţia între bine şi rău,
între corect şi greşit
•fără sensibilitate etica nu este cu putinţă
•datorită acestei sensibilităţi fiecare individ poate judeca acţiunile şi
comportamentele proprii sau ale celorlalţi în termeni de bine şi rău.
Reflecţia
•etica presupune abilitatea de a reflecta, de a gândi despre ceea ce
este corect sau nu
•raţionalitatea nu este o condiţie suficientă pentru comportamentul
etic
•originile eticii constau în deschiderea raţională şi emoţională către
tot ceea ce stimulează fiinţa umană pentru a duce o viaţă bună în
fiecare zi
•una dintre cele mai importante sarcini ale educatorului este de
a-i îndruma pe beneficiari în regăsirea acestei deschideri.
 Motivaţiile

• motivaţiile eticii pot fi externe şi interne

• motivaţia externă se găseşte în afara
noastră- facem bine sau rău sub
presiunea şefului, a familiei, a societăţii,
din frică de Dumnezeu etc. Motivaţia
internă a acţiunilor noastre se află în noi şi
este doar capriciul nostru al fiecăruia.
 Etica drepturilor
• Drepturile sunt esenţiale pentru orice discurs
etic şi pentru construirea oricărui cod etic
democratic.
• Atunci când drepturile sunt stabilite la nivelul
unei profesii, subiecţii drepturilor pot fi
profesioniştii, clienţii, beneficiarii, utilizatorii,
consumatorii, acţionarii, proprietarii, contribualii
etc.
• Drepturile sunt uneori conflictuale între ele. De
exemplu, dreptul la libera exprimare se
ciocneşte de respectul pentru convingerile
religioase sau de dreptul la o bună imagine a
persoanei sau a instituţiei.
 Profesii şi profesionalism
• M. Devis a dat definiţia profesiei, ca fiind „ o
ocupaţie pe care o au mai multe persoane
organizate voluntar să îşi câştige existenţa prin
slujirea directă a unui anumit ideal într-un mod
moral permisibil, dincolo de ceea ce le cere
nemijlocit legea, piaţa şi morala comună „.
• Profesiilor le sunt necesare coduri etice.
• Pentru ca aceste coduri să aibă autoritate
morală, ele trebuie să aibă consimţământul tacit
sau explicit al fiecărui membru, acesta fiind cerut
la intrarea in profesie, astfel încălcarea
principiilor cadru poate duce la excluderea
persoanei din profesie.
 Caracteristicile ideale ale
profesiilor
• Profesia presupune o cunoaştere a teoriilor domeniului, o
pregătire profesională consistentă şi îndelungată
• Standardele de iniţiere, menţinere şi avansare în competenţă
profesională sunt stabilite de către profesioniştii domeniului
• Cea mai dură măsură de pedepsire pentru delicte profesionale
este eliminarea din comunitatea profesională
• Rolul profesiilor este să satisfacă unele nevoi sociale, deci
practica profesională este legitimată de către comunitatea care
beneficiază de rezultatele ei
• Membrii unui grup profesional sunt legaţi printr-un cod etic
• Membrii unei profesii trebuie să aibă relaţii colegiale, iar
comportamentul fiecărui membru este monitorizat colegial
• În cazul de haos şi catastrofă, cutremure, membrii unei profesiuni
trebuie să fie pregătiţi să se sacrifice, inclusiv , să îşi rişte viaţa.
 Profesionalismul este
caracterizat prin:
• Experiză în exercitarea unei profesii
• Credinţa în autonomia deciziilor profesionale şi a exercitării
profesiei ( protejarea de amatorism şi diletantism )
• Identificarea cu profesia şi cu cei din acelaşi domeniu
( profesia devine element al identităţii personale )
• Dedicaţia pentru o lungă parte a vieţii faţă de profesia
aleasă ( recunoaşterea şi prestigiul se dobândesc în timp)
• Obligaţia morală de a lucra în serviciul clientului, evitând
implicarea emoţională excesivă, arbitrarul şi tratamentul
preferenţial nejustificat prin politicile domeniului
• Credinţa în capacitatea de autoreglare şi menţinerea
colegială a standardelor profesionale.
 Insubordonare cerinţelor
profesionale
• Profesioniştii sunt educaţi în loialitate faţă de
cerinţele domeniului lor şi ale comunităţii, dar
adesea pot să facă parte din instituţii, în care
cele două loialităţi intră în conflict, astfel apare
un refuz al loialităţii şi fenomenul de
insubordonare.
• Valorile democratice ar trebui să fie în centrul
oricărui cod etic al celor care lucrează pentru
public, pentru clienţi, în deosebi, dacă clienţii
sunt copii.
• Insubordonarea este acceptată ca legitimă în
cazul în care conflictul derivă din motive de
încălcare a principiilor de bază ale
democraţiei.
 Valorile profesionale ale
profesiei de bibliotecar
Orice profesie, în deosebi, ce ţine de domeniul educaţiei şi
culturii, se bazează pe trei mari categorii de valori:
• Valori etern-umane: adevărul, dragostea, toleranţa, mila,
compătimirea, puritatea, desăvârşirea etc.
• Valorile comunităţii naţionale sau general-umane:
patriotismul, devotamentul, prietenia, munca, libertatea,
bunul simţ, bunăvoinţa, omenia etc.
• Valorile epocii- relevă preferinţele omului ce aspiră spre
viitor: egalitatea, fraternitatea, pacea, democraţia,
interculturalitatea.
• Valorile profesionale fundamentale ale profesiei de
bibliotecar sunt: libertatea exprimării, libertatea
intelectuală şi accesul liber la informaţie.
 Codul etic
• Etica profesională precizează practicile, drepturile şi
datoriile membrilor unui grup profesional, critică şi
sancţionează malpracticile profesionale.
• Etică profesională presupune existenţa unui Cod
etic
• Prin aprobarea Codului etic profesioniştii îşi asumă
conduite profesionale în conformitate cu standardele
internaţionale în scopul asigurării calităţii serviciilor
oferite clienţilor, consolidării imaginii şi prestigiului
profesiei.
• Normele legale acţionează după ce s-a produs
încălcarea.
• Normele etice previn încălcările de ordin etic.
 Funcţiile Codului Etic:

 A impune membrii comunităţii info-bibliotecare să

respecte normele şi principiile etice în profesie
 A ghida profesioniştii în direcţia respectării legislaţiei
naţionale şi internaţionale, ce ţine de exercitarea
profesiei, concomitent, sistând orice acţiuni de
deteriorare a imaginii şi prestigiului acesteia
 A stimula specialiştii din domeniul informării şi
comunicării să servească utilizatorii la cel mai înalt nivel,
asigurând accesul nelimitat şi deschis la informaţie,
respectând toate drepturile şi eliminând orice formă de
discriminare a acestora
 A obliga profesioniştii să respecte legile privind dreptul
de autor, principiile de confidenţialitate şi de eliminare a
cenzurii sub orice formă
 Codul etic al bibliotecarului din Republica
Moldova conţine 20 articole şi poartă un
caracter declarativ, după modelul codurilor
etice ALA, al Rusiei, Ucrainei etc.
• în primele 4 articole este specificată relaţia
bibliotecar-profesionist, bibliotecar-cetăţean
• Articolul 5 ţine de relaţia bibliotecar-asociaţii
profesionale
• Articolul 6 şi 7 prevede relaţia bibliotecar-
bibliotecar
• Articolele 8, 9, 10 reflectă relaţia bibliotecar-
bibliotecă
• articolele care urmează reflectând relaţia
bibliotecar-utilizator
 Codul etic al bibliotecarului din
Republica Moldova
Articolul 1
• La baza elaborării Codului Etic al bibliotecarului din
Republica Moldova ( CEBRM ) au stat valorile
universale, etern-umane şi general umane.
• Bibliotecarul îşi modelează personalitatea şi îşi
ghidează comportamentul individual şi de grup în
funcţie de valorile universal acceptate, aşa cum
este stipulat în articolul 1 din CEBRM.
• Profesia de bibliotecar, prin menirea sa, prin esenţa
sa, este o profesie etică, astfel toate valorile etice
general-umane, universal acceptate sunt şi valori
profesionale.
 CEBRM. Articolul 2
• Comportamentul de cetăţean şi de specialist în
domeniu bibliotecarul şi-l construieşte în
conformitate cu legislaţia în vigoare, cum prevede
articolul 2 din CEBRM.
• Legea supremă a Republicii Moldova- Constituţia,
în art.1 (3), art. 4, art. 15, art. 16, art. 32, 34, sunt
enumerate valorile supreme etice, ce ţin de
drepturile omului garantate de stat: demnitatea
omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare
a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul
politic, universalitatea, egalitatea, libertatea opiniei
şi a exprimării, dreptul la informaţie.
Legea cu privire la biblioteci
• aspectele etice se reflectă în Articolul 3
privind funcţionarea bibliotecii în baza
principiilor de accesibilitate, neangajare
politică, autonomie profesională.
• Aceste principii sunt reflectate şi în
CEBRM, astfel aceste stipulări au şi o
acoperire legală. Articolul 28 din aceeaşi
lege reflectă dreptul utilizatorului, garantat
de stat, privind accesul la toate
documentele bibliotecii.
 Articolul 3 al CEBRM
Documente internaţionale
• Bibliotecarul în activitatea sa profesională
se ghidează de documentele
internaţionale ce promovează politicile de
acces la informaţie şi libertatea de
expresie, aşa cum prevede articolul 3 al
Codului Etic.
• Sunt mai multe documente internaţionale,
care ar trebui să fie pe masa fiecărui
bibliotecar, inclusiv, şcolar.
 Documente internaţionale
• „ Declaraţia Universală a Drepturilor Omului „ , articolul 19, ce
prevede dreptul persoanei la opinie şi liberă exprimare, dreptul de
a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei.
• Bibliotecarii din orice tip de biblioteci trebuie să respecte acest
drept al persoanei ca fiind una din valorile esenţiale ale profesiei.
• Convenţia Europeană pentru Protejarea Drepturilor Omului şi
a Libertăţilor Fundamentale în articolul 10: prevede aceleaşi
drepturi- de liberă exprimare şi de libertate intelectuală şi acces la
informaţie.
• Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de
adunarea generală ONU la 20 noiembrie 1989 , Legea cu
privire la drepturile copilului, sunt enumerate drepturile copiilor
privind libertatea de exprimare, dreptul la protecţie împotriva
violenţei fizice şi psihice, dreptul la apărarea demnităţii şi onoarei,
dreptul la dezvoltarea capacităţilor intelectuale, dreptul la
învăţătură şi alte drepturi , pe care bibliotecarii trebuie să le
cunoască şi să le respecte în relaţiile cu acest public în cadrul
bibliotecii.
 Manifestul UNESCO pentru
biblioteci şcolare
• sunt reflectate valorile profesionale, în baza cărora biblioteca
şcolară trebuie să-şi orienteze activitatea: accesul deschis la
informaţie şi libertatea intelectuală.
• sunt redate aspectele etice privind respectarea
angajamentelor profesionale luate faţă de comunitatea
servită:
 oferirea serviciilor calitative de informare, de educaţie,
inclusiv, de educaţie a culturii informaţiei
 dezvoltarea experienţelor de informare şi comunicare la
utilizatori, a capacităţilor intelectuale şi creative
 respectarea egalităţii şi nediscriminării de rasă, sex, religie,
limbă, naţionalitate, situaţie socială
 asigurarea accesului la informaţii fără elemente de cenzură
ideologică, politică, religioasă
 colaborarea cu cadrele didactice în realizarea demersului
educaţional.
 Manifestul UNESCO pentru biblioteci
şcolare. Bibliotecarul şcolar- pedagog,
educator, psiholog
• Exigenţele etice în exercitarea obligaţiunilor
profesionale sunt aproape identice cu ale
cadrului didactic
• Preocuparea bibliotecarului şcolar- trezirea şi
dezvoltarea la copii a plăcerii lecturii şi a
învăţării, organizarea activităţilor de animaţie
culturală în scopul promovării cărţii şi lecturii,
stimulării creativităţii şi dezvoltării spirituale şi
emoţionale a copiiilor.
( În Federaţia Rusă a fost instituită o nouă funcţie
in Nomenclatorul specialităţilor-
de pedagog-bibliotecar )
Prevederi etice în regulamentele
bibliotecii
• Orice bibliotecă , prin misiunea sa, este
obligată să ofere servicii de calitate
utilizatorului, ce presupun: accesibilitate,
exhaustivitate, diversitate, comfortabilitate,
eficacitate etc.,
• toate acestea sunt stipulate în
regulamentele de organizare şi funcţionare
şi de ordine interioară, prevederile cărora
sunt obligatorii pentru toţi bibliotecarii
angajaţi.
 Aspiraţiile fiecărui bibliotecar sunt spre excelenţă
profesională, profesionalismul fiind unicul criteriu de
apreciere a muncii sale. Articolul 4 din CEBRM

Lecturarea literaturii
de specialitate Formare
profesională
continuă

Autoformare
Mass- Comunicare
media profesională

Reuniuni
Internet: Profesionale
bloguri Cursuri de Întruniri
Stagii
de specialitate, formare metodice
pagini web Vizite de
documentare
 Formare profesională continuă
 Este o datorie etică a specialistului bibliotecar de a se implica
în acţiuni de formare continuă, de a actualiza permanent
cunoştinţele, competenţele, abilităţile, vocabularul
terminologic de specialitate şi prin acţiuni de autoformare.
 Este o părere a specialiştilor în informare că bibliotecarul
care nu se preocupă permanent de formarea sa are o
atitudine neetică faţă de profesie.

 Bibliotecarul trebuie să fie pregătit de schimbare, să accepte

schimbarea, să deţină competenţe şi abilităţi de implementare
a tehnologiilor şi experienţelor avansate din domeniu.
 Bibliotecarii şcolari sunt mult mai avantajaţi în comparaţie cu
cei din colegii şi şcolile profesionale la acest compartiment,
deoarece beneficiază de cursuri de formare de lungă durată
odată la 5 ani, cum prevede legea, la Institutul de Ştiinţe,
beneficiază de asistenţă metodologică permanentă şi
sistematică din partea centrelor respective.
 Afilierea la asociaţii profesionale
Articolul 5 al CEBRM

Sunt bibliotecarii şcolari membri ai ABRM?

 Profesioniştii contribuie la creşterea imaginii
profesiei, la soluţionarea problemelor
profesionale doar prin unirea şi consolidarea
eforturilor, aderând la asociaţii profesionale,
astfel contribuind personal la dezvoltarea
domeniului profesat.
Articolul 5 din CEBRM îndeamnă bibliotecarii
să susţină importanţa afilierilor profesionale.
Devotamentul faţă de profesie
Articolele 6,7,8,9 al CEBRM
Devotament faţă
de profesie

Ajutor Corectitudine Apărarea şi protejarea

Solidaritate intereselor şi imaginii
profesional profesiei
Probitate
reciproc profesională şi instituţiei bibliotecare

Soluţionarea Loialitate instituţiei

Loialitate asociaţiei în care activează.
problemelor
prin dialog
profesionale a cărui Protejarea intereselor.
Respectarea culturii
deschis şi corect membru este organizaţionale
 CEBRM. Articolul 10

Codul Etic prevede obligaţiunea

 Louis Seguin scria: „
profesiunistului de a fi responsabil de
Mi se pare revolut integritatea bunurilor, pentru care
timpul când
bibliotecarii poartă şi responsabilitate materială,
considerau prevăzute de Codul Penal şi de cel
biblioteca, în care işi contravenţii administrative.
desfăşoară Responsabilitatea profesională a
activitatea, ca bibliotecarului de a dezvolta colecţia în
propria lor bibliotecă strictă conformitate cu misiunea
şi deci îi puteau bibliotecii, cheltuirea banului public în
dezvolta conformitate cu cerinţele comunităţii
colecţiile servite este o obligaţiune morală.
corespunzător
gusturilor lor.”
 Aspecte etice în relaţia
bibliotecar-utilizator
• În relaţia bibliotecar-utilizator sunt mai multe aspecte etice, stipulate în
CEBRM, care necesită concretizări, în special, pentru bibliotecile şcolare,
unde beneficiarii sunt copiii:
• Libertatea intelectuală
• Respectarea confidenţialităţii datelor personale şi a celor de lectură
• Eliminarea cenzurii
• În activitatea cu copii bibliotecarul acordă asistenţă şi susţinere în
selectarea, organizarea şi păstrarea informaţiei.
• Bibliotecarul şcolar crează condiţii comfortabile în bibliotecă pentru
respectarea drepturilor şi libertăţilor ce ţin de conştiinţă, acces la informaţii şi
cunoştinţe, dezvoltarea intelectuală şi culturală.
• În fondurile bibliotecii şcolare n-ar trebui să fie publicaţii cu conţinuturi
obscene, ce ar putea dăuna copiilor, dar aceste informaţii copiii le-ar putea
găsi în Internet.
• Bibliotecarii vor proteja copii de informaţii ce promovează violenţa,
pornografia etc. O soluţie ar fi de instalat filtre la calculatoarele
bibliotecii, dar aceasta ar leza dreptul de acces liber la informaţie
• Altă soluţie ar fi supravegherea permanentă a copiilor în procesul de
informare şi documentare, ce ar duce la întimidarea şi lipsirea de dreptul
la intimitate.
 Accesul la informaţie
• Sunt mai multe articole în Codul etic care prevăd respectarea dreptului de
acces la informaţie.
• Apar dileme etice când vine vorba de copii ca clienţi ai bibliotecii
• Bibliotecarul are dreptul moral să decidă oferirea sau refuzul unei
informaţii.
• Dacă documentul conţine informaţii care ar putea dăuna clientului, el poate
refuza înprumutul cărţii.
• Bibliotecarul, de rând cu cadrele didactice, poartă responsabilitate morală
pentru educarea şi dezvoltarea intelectuală şi psihică a copilului
• Protejarea copilului de informaţii toxice, ce promovează violenţa,
pornografia etc., este o datorie profesională şi civică a bibliotecarului.
• Codul etic î-l eliberează pe bibliotecar de responsabilitatea morală privind
utilizarea informaţiei de către utilizator, dacă dânsul a preîntâmpinat
clientul despre consecinţe şi neutilizarea acesteia în scopuri dăunătoare
pentru societate.
• În cazul servirii clienţilor-copii bibliotecarul acţionează cu fermitate, în
limitele moralei personale doar spre binele copiilor.
• Pentru a lua o decizie corectă bibliotecarul ar putea să se întrebe: ar
dori ca copilul său să aibă acces la aşa informaţie?
 Cenzura
 Cenzura este inadmisibilă în biblioteci.
 Refuzul la informaţie utilizatorului ţine şi de elementul de cenzură.
 Cenzura poate fi în biblioteci în scopul respectării altor valori democratice, ce se referă la
drepturile copiilor.
 Bibliotecarul va ţine cont şi de normele etice privind dezvoltarea colecţiilor şi nu va permite
să cheltue banii publici pe documente cu conţinuturi îndoielnice.
 Cenzura din procesul de selectare poate fi negativă, dacă bibliotecarul nu este suficient de
competent pentru a face o selecţie riguroasă şi calitativă.
 Orice refuz la informaţie din motivul lipsei acesteia în bibliotecă este cenzură.
 Lipsa tehnologiilor informaţionale în bibliotecă, lipsa accesului la Internet- este cenzură,
deoarece limitează clienţii la acces liber la informaţie
 Lipsa documentelor electronice în bibliotecă este cenzură, deoarece utilizatorul nu are
acces la informaţie şi în acest format.
 Confidenţialitatea
 “ Bibliotecarul asigură respectarea dreptului fiecărui beneficiar
la confidenţialitate asupra informaţiei solicitate şi utilizate şi a
datelor personale “, aşa este scris în cod.
 Bibliotecarii şcolari nu pot respecta acest articol din Codul etic,
deoarece sunt obligaţi să monitorizeze, să consulte cu părinţii
şi cu profesorii lecturile copiilor, să le ghideze spre binele
copiilor.
 Datele personale ale copiilor, evident, că nu vor fi divulgate
străinilor.
 Toate aceste dileme etice provoacă intenţia de a elabora
Codul etic al bibliotecarului şcolar, după exemplul Rusiei, care
ar da explicaţii mult mai precise asupra unor situaţii de ordin
etic, în scopul ajutorării bibliotecarului să i-a decizii corecte.
 Non-discriminarea-
valoare profesională etică

În relaţiile cu publicul bibliotecarul exclude orice manifestare

discriminatorie privind:
• apartenenţa etnică,
• religioasă,
• rasială,
• de vârstă,
• condiţia fizică a beneficiarului.
• Bibliotecarul este în drept să ceară un tratament analogic
din partea beneficiarilor.
• În bibliotecă nu există beneficiari privelegiaţi
• Toţi utilizatorii sunt trataţi egal.
 Comunicarea în bibliotecă
Bibliotecarul se bazează pe principiile etice în comunicarea
cu clienţii, care sunt:
• Adevărul, onestitatea, sinceritatea în fapte şi atitudini
• Bunăvoinţa-dorinţa de a face oamenilor bine
• Respectul, politeţea, sensibilitatea
• Tacticitatea şi simţul măsurii
• Comunicabilitatea, corectitudinea etc.
Comunicarea în bibliotecă poate fi:
• comunicarea verbală
• comunicarea nonverbală ( limbajul trupului )
• comunicarea scrisă
• Comunicare prin imagini
• metacomunicarea sau mixtă.
 Comunicarea în bibliotecă
• Ce poate fi mai simplu decât să comunici?
• Ce poate fi mai greu decât să asculţi fără a judeca?
• Decât să mustrezi fără a agresa?
• Decât să-ţi exprimi senin emoţiile?
• Decât să-ţi împărtăşeşti liniştit sentimentele?
Normele etice care ar trebui să guverneze în comunicare sunt:
• Adevărul- primul principiu moral în comunicare. Acest principiu este
obligatoriu de respectat în deosebi, în comunicarea cu copii, care
sunt foarte sinceri şi foarte sensibili la neadevăr sau minciună. Nu
suntem chemaţi să spunem tot ce ştim, dar se cere să nu minţim, să
fim veridici, inocenţi, demni de încredere, oneşti în comunicare.
• Demnitatea persoanei. Persoanele sunt subiecţi, nu obiecte ale
comunicării, astfel şi trebuie trataţi în procesul de comunicare. Nu
se permit manipulări pe credibilitatea sau temerile copiilor etc.
• Responsabilitatea de a promova binele
 Arta de a asculta
Etica ascultării
• Filosoful grec Zenon a remarcat: “ Dumnezeu ne-a dat 2 urechi şi
o limbă pentru a asculta mai mult şi a vorbi mai puţin “.
• A asculta e mai mult decât a auzi
• Ascultarea pasivă este binevenită în cazuri de conflict, când
utilizatorul este agresiv, emoţionant, nervos. Se intervine doar cu
replici scurte şi neutre. Ascultarea pasivă poate fi când cititorul
povesteşte impresiile despre lectură.
• Ascultarea activă răspunsuri verbale sau nonverbale: clarificări,
concretizări ( ex.- nu e clar formulată cerinţa informaţională ),
parafrazări ( bibliotecarul repetă fraze, propoziţii), reflectarea
emoţiilor ( “ ascultă ce spun oamenii, dar şi încearcă să înţelegi-
ce simt”- proverb oriental), rezumarea.
• Pentru o comunicare mai eficientă bibliotecarul trebuie să aibă
competenţe psihologice pentru a înţelege mai bine persoana,
pentru a simţi de la distanţă starea emoţională a persoanei , să
poată alege cu grijă tonalitatea vocii, să se comporte politicos şi
adecvat situaţiei.
• Cărţile lui Dale Carnegie ar fi foarte utile pentru bibliotecari în
dezvoltarea capacităţilor de comunicare.
 Calităţile comunicaţionale ale
bibliotecarului
• Să posede o cultură a comunicării
• Să posede o cultură a informaţiei, a lecturii
• Să fie erudit
• Să fie politicos
• Să fie receptiv
• Să fie profesionist
• Să iubească oamenii
• Posedarea aptitudinilor de comunicare de către
bibliotecari, dar şi de utilizatori, contribuie la evitarea
situaţiilor de conflict şi de stres, atât de des întâlnite în
ultimul timp, din motivul nivelului scăzut de comunicare
civilizată în general
 Eticheta bibliotecarului
• Regulile de etichetă există pentru a face lumea mai
suportabilă, mai plăcută, mai puţin violentă.
• Este important să completăm competenţa profesională cu
valoarea adăugată a artei manierelor elegante.
• Este imperativ al timpului să ne îmbunătăţim calitatea
prestaţiei sociale, creându-ne o imagine care să transmită
profesionalism, siguranţă, stil, experienţă, toleranţă,
credibilitate.
• A şti să ne prezentăm, să negociem cu tact, să utilizăm
tehnologia comunicării cu eficienţă şi eleganţă, să ne
prezentăm organizaţia- sunt atuuri, care ne vor conduce cu
siguranţă spre succes.
• Competiţia înseamnă comparaţie. Trebuie să alegem să
fim cei mai buni.
 Forme ale etichetei
• Salutul şi prezentările profesionale
• Vestimentaţia şi accesoriile
• Postura şi ţinuta profesională
• Comunicarea verbală şi nonverbală
• Comunicarea la telefon
• Corespondenţa
• Amenajarea şi designul bibliotecii
 Principiul motivaţional în
profesia de bibliotecar
Duglas MakGregor a afirmat că “ oamenii prin natura lor nu sunt pasivi,
dezinteresaţi, iresponsabili, dar devin aşa activând în organizaţiile
care le crează aceste stereotipuri.”
Pentru a fi motivaţi să muncească productiv şi eficient în bibliotecă
bibliotecarul are nevoie nu doar de salariu, ci şi de:
• un climat psihologic comfortabil la serviciu, unde ar putea să-şi
realizeze capacităţile şi talentele profesionale
• apreciere din partea superiorilor pentru rezultate performante
• un mediu comunicativ deschis şi corect
• sentimentul de satisfacţie profesională pentru munca făcută
• certitudinea că munca sa este foarte importantă şi utilă pentru
societate
 Etica utilizării Internetului
• Toţi utilizatorii sunt obligaţi să utilizeze Internetul într-o
manieră informată şi coerentă în scopuri morale
• Bibliotecarii ghidează şi supraveghează copiii în
utilizarea Internetului
• Bibliotecarii şcolari asigură formarea în vederea unei
utilizări cu discernământ a Internetului ca parte a educaţiei
culturii informaţiei
• Cenzura prealabilă ( filtrul ) ar trebui evitată, dar ar putea fi
folosită în cazul copiilor sub 12 ani şi in cazuri
excepţionale, ca soluţie extremă
• Bibliotecarii protejează copiii de informaţii din Internet ce
incită la ură, defaimare, fraudă, pornografie infantilă,
pornografie în general sau oricare alte ofense
• Bibliotecarii atenţionează copii despre responsabilitatea
pentru ceea ce publică ei online
 Etica utilizării Internetului
• Bibliotecarii şcolari susţin libertatea de expresie a copiilor pe
Internet, recomandînd utilizarea unui limbaj coerent în limitele
decenţei, mesaje clare şi comunicare civilizată
• Bibliotecarii şcolari avertizează copii despre pericolul site-urilor
de socializare, chat-urilor, forumurilor şi atenţionează despre
riscurile asociate dezvăluirii de informaţii, a datelor de contact,
postării de poze etc.
• Bibliotecarii şcolari avertizează utilizatorii despre interzicerea
difuzării în Internet a documentelor electronice ale bibliotecii,
a informaţiilor pe suport CD, DVD sau transmiterea acestora altor
persoane din afara instituţiei.
• Bibliotecarii şcolari încurajează copii să discute cu părinţii,
bibliotecarii, profesorii sau cu alte persoane de încredere despre
experienţele negative în utilizarea Internetului.
 Deontologie didactică
Bibliotecarul, ca intermediar informaţional între copil şi carte, conştientizează caracterul
pedagogic al profesiei , ghidându-se în activitatea sa de sloganul
“ Să nu faci rău copilului!”.
 Principala datorie a pedagogului- de a informa, dezvolta şi educa
personalitatea copilului
 Întâi învaţă, apoi cere
 Nu cere copiilor ceea ce tu însuţi nu faci
 Fii corect, indulgent, răbdător. Nu ofensa, nu ignora copii. Regula de aur:
poartă-te cu elevii cum ai vrea să se poarte şi ei cu tine
 Fii mărinimos şi indulgent cu cel ce a greşit. Judecă-te întâi pe tine, apoi pe
alţii.
 Protejează copilul, apără-l de nedreptate, respectându-l şi insuflându-i
încredere
 Fii exemplu pentru elev în muncă, în purtare, în vestimentaţie
 Învaţă de la colegi, dar şi de la copii
 Nu judeca elevul în public
 Nu contrapune elevii: aceasta provoacă invidie, furie, apatie
 Cere-ţi scuze de la copii, dacă ai greşit
 Scoate în evidenţă calităţile bune ale celui mai neascultător elev
 Respectă-ţi promisiunile. Nu nedreptăţi elevii. etc.
 Particularităţile aplicării eticii
profesionale în bibliotecile şcolare
• Bibliotecarii şcolari poartă o responsabilitate etică dublă în
comparaţie cu colegii de breaslă din alte tipuri de biblioteci
• Copii sunt după caracterul specific vârstei şi dezvoltării
psihice foarte nerăbdători şi doresc să fie serviţi şi să
primească informaţia imediat după principiul « aici şi acum »
• Bibliotecarul şcolar trebuie să creeze un mediu informaţional,
cultural, psihologic, emoţional, favorabil dezvoltării
personalităţii copilului, preocupându-se de cunoaşterea
particularităţilor de dezvoltare intelectuală a copilului, de
descoperirea şi dezvoltarea creativităţii şi talentelor copilului,
de necesităţile informaţionale specifice fiecărei vârste, de
formarea colecţiei în corespundere cu aceste necesităţi.
• Bibliotecarul şcolar trebuie să creieze condiţii favorabile
pentru dezvoltarea armonioasa, creşterea spirituală şi
perfecţionarea personalităţii copiilor
Principiile etice pe care trebuie să se bazeze
bibliotecarul şcolar în activitatea sa sunt :
• respectarea drepturilor copilului,
• stimularea deprinderilor de lectură,
• formarea culturii informaţiei,
• protejarea copiilor de acţiuni de violenţă, agresiune,
presiune,
• oferirea asistenţei consultative la necesitate în
parteneriat cu şcoala, familia, alte instituţii şi grupuri
neformale în soluţionarea problemelor copiilor,
• asigurarea condiţiilor de acces la informaţie egale pentru
toţi.
Prioritară pentru activitatea bibliotecarului şcolar trebuie să
fie integrarea copiilor în mediul informaţional şi
infodocumentar prin lectură, oferirea accesului deschis la
informaţie, prin modernizarea serviciilor informaţionale.
 Concluzii
• Să contribuim împreunăi la îmbunătăţirea imaginii
profesiei de bibliotecar:
• Să respectăm Codul etic al bibliotecarului din
Republica Moldova
• Să ne ghidăm în comportamentele noastre
profesionale de valorile etice universale
• Să practicăm în permanenţă antrenarea, exersarea,
folosirea corecta a normelor etice în practica
profesională şi a vieţii
• Să nu fim indiferenţi şi să reacţionăm la fiecare
încălcare a normelor etice profesionale
• Să ne actualizăm permanent cunoştinţele etice
• Să respectăm şi normele de etichetă
• Să abordăm în discuţii cu colegii problemele etice
 Concluzii
• În cadrul şedinţelor metodice, meselor rotunde să abordăm
problemele etice cu disutarea unor situaţii mai specifice şi
concrete ce ţin de etica profesională
• De discutat necesitatea elaborării de către secţiunea ABRM
„ Biblioteci şcolare „ a unui Cod etic al bibliotecarului şcolar în
corespundere cu specificul activităţii de servire şi a publicului
servit.
• Preocuparea bibliotecarului şcolar pentru formarea colecţiei
în corespundere cu cerinţele informaţionale ale copiilor şi
dotarea cu tehnologii moderne şi documente electronice
pentru asigurarea dreptului copilului la acces liber la
informaţie.
• Actualizarea şi modernizarea sistemului de formare continuă
a bibliotecarilor şcolari prin întroducerea în programe a unor
cursuri privind relaţia copilului cu calculatorul, lectura şi
tehnologiile noi, formarea culturii informaţiei privind utilizarea
tehnologiilor moderne, utilizarea site-urilor de socializare etc.
 Referinţe:
• Anghel, P. Stiluri şi metode de comunicare. Bucureşti:
Aramis, 2003. 208 p. ISBN 973-8473-18-7.
• Carnegie, Dale. Secretele succesului. Cum să vă faceţi
prieteni şi să deveniţi influent. Bucureşti: Curtea veche,
2000. 245 p. ISBN 973-97817-4-8 .
• Miroiu, M.; Blebea Nicolae, G. Întroducere în etica
profesională. Bucureşti: Editura Trei, 2001. 151 p.
ISBN: 973-9419-85-2.
• Mândâcanu, V. Etica pedagogică. Ch.: Liceum, 2001.
243 p. ISBN 9975-9635-0-1.
• http://www.unesco.kz/ip/countries/russia_conception_o
f_lib_service_rus.htm
• http://lib.1september.ru/2004/17/14.htm
 Mulţumesc pentru atenţie!
Tatiana Ambroci
Informaţii contact:
ambrocitatiana7@gmail.ru
Tel.: 73.92.00