Evaluarea in scoala - perspectiva

indicatorilor calitatii. Aplicatii la o

disciplina/ arie curriculara/ nivel de
scolaritate.
STUDENT: DINESCU MARIA – ALEXANDRA
NECA – DANIELA VALENTINA
EVALUAREA:
Termenul de „evaluare” provine din axiologie, studiul filozofic al valorilor,
având rolul de a antrena numeroase elemente atât psihologice, cât și
sociologice, dar mai ales psihosociale și psihomorale. Sensul acestui termen
oferă diferite conotații, în funcție de realitățile educaționale de care încearcă să
dea seamă, precum : evaluarea sistemului, evaluarea programelor, evaluarea
instituției de învățământ, a profesorilor, a elevilor etc.

● Ion T. Radu: “acţiunea de evaluare face parte din ansamblul teoriei educaţiei,
sau mai exact teoria evaluării - ca sistem de concepţii, principii şi tehnici
referitoare la măsurarea şi aprecierea rezultatelor şcolare şi a procesului
didactic.”

● Ioan Cerghit: “A evalua înseamnă a enunţa o judecată de valoare, după criterii

precis stabilite, cu privire la o entitate determinată, în scopul adoptării unei
decizii referitoare la ameliorarea sau viitorul acestei entităţi.”
 Evaluarea educaţională de tip naţional (examene, testări), reprezintă
unul din mijloacele cele mai importante în monitorizarea, asigurarea şi
creşterea calităţii educaţiei naţionale. Această evaluare pe scară
naţională, realizată în mod profesional, identifică din punct de vedere
teoretic, succesele şi fragilităţile sistemului şi oferă informaţii critice
factorilor decizionali.
Ca ţară membră a UE, România este interesată să-şi dezvolte un
sistem de evaluare compatibil cu standardele şi practicile bune din ţările
occidentale dezvoltate.
Participarea ţării noastre la unele testări internaţionale precum: PISA,
TIMSS, PIRLS, reflectă schimbări benefice în politica evaluării
educaţionale.
 1. PISA – cea mai ampla evaluare
internationala in domeniul educatiei
Este un exemplu concret de evaluare centrata pe competente;
Reprezinta o evaluare standardizata la scara internationala, ale
carei instrumente sunt dezvoltate impreuna/ de comun acord cu
tarile implicate;
Evalueaza elevi cu varste de 15 ani;
Evalueaza nivelul de pregatire a elevilor pentru viata adulta;
Masoara performantele elevilor in domeniile: Citire/ Lectura,
Matematica si Stiinte;
2. PIRLS – Cat, cum si de ce citim?

Evaluare internationala in domeniul invatarii citirii;

PIRLS vizeaza in special eficienta strategiilor de citire/ lectura
utilizate de catre cititori in confruntarea cu o varietate de texte.
Evalueaza performantele elevilor de clasa a IV-a (in varsta de
9 si 10 ani);
Prevazut sa se desfasoare o data la 5 ani;
 3. TIMSS – performante la matematica si stiinte sau tendinte in
predarea/ invatarea matematicii si a stiintelor exacte

Vizeaza tendintele in predarea/ invatarea matematicii si

stiintelor;
Studiaza performantele elevilor de clasa a VIII-a la disciplinele
matematica, fizica, chimie, biologie si geografie;
Are ca elemente de referinta curriculum din fiecare tara
participanta;
Romania a participat pentru prima data in anul 1991.
 Note definitorii ale evaluarilor comparative
internationale
● Au la baza intentia de a modela, de a oferi modele de
evaluare la nivel national si international.
● Permit si solicita flexibilizarea sistemelor nationale de
evaluare .
● Reprezinta un proces complex , care are o anumita
dinamica ; se modifica din mers si cantitativ si calitativ,
in functie de intentiile si caracteristicile evaluarii
promovate in spatiul european.
● Rezultatele obtinute de elevi la evaluarile nationale si
internationale au impact asupra politicilor si practicilor
educative la nivel de macrosistem.
● Evaluarile comparative internationale cat si
cele nationale se manifesta ca o forta de
schimbare/ reglare a sistemelor educative;
● Atat evaluarile comparative internationale cat
si cele nationale se raporteaza la referentiale
bine stabilite;
● Studiile comparative internationale contribuie
la generarea, aplicarea si promovarea de
« standarde » care permit comparatii.
 Științific
Activitatea științifică și metodică a cadrelor didactice

- Participarea cadrelor didactice la activitatea de cercetare ştiinţifică și activitățile

metodice desfăşurată la nivelul unităţii şcolare, la nivel local, naţional sau
internaţional;
- Cadrele didactice valorifică în activitatea educaţională rezultatele cercetării.
 Tehnologic
Constituirea si actualizarea bazei de date a unitatii de invatamant

- Actualizarea periodica a bazei de date a unitatii scolare privind nivelul de

realizare a standardelor;
- Demonstrarea progresului prin informaţii legate de îmbunătăţirea calităţii
educaţiei;
- Oferta educaţională este promovată la nivelul comunităţii, utilizându-se metode
specifice de marketing.
 Economic

Activitatea financiară

- Procesul de proiectare bugetară este transparent, iar rapoartele financiare sunt

publice;
- Directorul asigură implicarea partenerilor comunitari şi a beneficiarilor în
proiectarea bugetară.
 Legislativ
Functionalitatea structurilor de asigurare a calitatii

Evaluarea sistemului şi procesului de învăţământ are o componentă internă şi o

componentă externă:
1. Inspectoratele şcolare pentru evaluarea procesului de învăţământ în
învăţământul preuniversitar;
2. Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii Învăţământului Preuniversitar
(ARACIP) pentru evaluarea instituţională a unităţilor de învăţământ
preuniversitar;
3. Ministerul Educaţiei pentru evaluarea întregului sistem de învăţământ.
 Evaluarea internă
Este realizată de Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității (CEAC), stabilită la nivelul fiecărei instituții
de învățământ, pe baza standardelor naționale de calitate și a altor prevederi din legislația calității.
Cuprinde:
- reprezentanți ai personalului instituției de învățământ;
- un reprezentant al sindicatului;
- un reprezentant al elevilor;
- al părinților (pentru educația timpurie, învățământul primar și cel secundar);
- reprezentanții altor actori esențiali, în funcție de nivelul de învățământ (reprezentanți ai autorităților locale,
ai minorităților naționale, ai angajatorilor).
Stabilește:
- strategia și procedurile pentru îmbunătățirea calității;
- publică un raport anual de evaluare a calității educației în instituția de învățământ ;
- propune conducerii școlii programe și măsuri pentru îmbunătățirea calității educației și cooperează cu toate
părțile interesate în acest proces (profesori, elevi, părinți, personal didactic, consiliu local etc.).  
Evaluarea externă
- ARACIP
- ARACIS
Există trei tipuri principale de evaluare externă:
1. Pentru autorizarea de funcționare provizorie – înainte ca unitatea de învățământ să
înceapă să funcționeze. Cerințele evaluate pentru autorizarea provizorie, reprezintă un
sub-set din cele utilizate la acreditare, care pot fi evaluate înainte ca unitatea de
învățământ să funcționeze;
2. Pentru acreditare- conferă unității de învățământ evaluate toate drepturile stabilite de
lege. Cerințele prevăzute în standarde reprezintă condițiile minime de funcționare
stabilite prin lege care, de aceea sunt, toate, obligatorii și reprezintă nivelul minim la care
poate funcționa o instituție de învățământ;
3. Evaluare periodică  permite verificarea nivelului de calitate oferit de instituțiile de
învățământ.
 Strategii și proceduri pentru asigurarea calității

1. Autoevaluarea
- Cadrul didactic utilizează proceduri de autoevaluare proprii;
- Procedurile de autoevaluare sunt realizate cu participarea beneficiarilor
pentru unitatea şcolară;
- Rezultatele autoevaluării şi ale evaluărilor externe sunt folosite în
revizuirea activităţilor şi procedurilor de asigurare şi de îmbunătăţire a
actului didactic;
- Cadrul didactic menține un progres, privind nivelul de satisfacţie a
personalului şi a beneficiarilor faţă de activitatea şcolii.
2. Îmbunătățirea evaluării
- Cadrul didactic revizuiește procedurile de evaluare a rezultatelor învăţării pe baza
analizei progresului şi a feedback-ului obţinut;
- Cadrul didactic utilizează metode diferite de evaluare şi de înregistrare a rezultatelor
evaluării;;
- Utilizează proceduri speciale de evaluare şi de orientare pentru educabilii capabili de
performanţă.

3. Dezvoltarea profesionala
- Evaluarea activităţii profesionale a personalului utilizează criterii, metode şi
instrumente diversificate;
- Observarea activităţii curente şi feedback-ul primit de la beneficiari şi de la
personalul şcolii sunt utilizate pentru revizuirea strategiilor şi a planurilor
privind dezvoltarea profesională;
- Participarea activă la programele de formare continuă şi de dezvoltare
profesională.
BIBLIOGRAFIE:
 Cristea, S. (2019). Evaluarea instruirii în cadrul procesului de
învățământ. București: Didactica Publishing House;
 Manolescu, M. (2015). Referentialul in evaluarea scolara. Bucuresti:
Editura ALL;
 Jinga, I. (2006). Manual de pedagogie. București: Editura ALL;
 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/100023;
 https://
eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/quality-assura
nce-early-childhood-and-school-education-56_ro?fbclid=IwAR1vSlus
ep_vtwfcKb3oxEReWHucGQ74vrcbREQi8QeMWIVYHyQ1WU8popY
.