*Moștenirea.

Moștenirea
testamentară
Daniela Țurcan
danielanotar@yahoo.com
*Prevederile noului Cod Civil modifică radical materia
succesorală.
noul Cod Civil modifică în totalitatea:
*Clasele de motenitori (1-3)
*Termenul de acceaptare și renuntare a succesiunii
*Posibilitatea desemnării succesorilor testamentari
*Instituirea sarcinii în testament
*Interpretarea testamentelor
*Modalitatea de răspundere a succesorilor
 *SEDIUL MATERIEI:

Constituția
Cod Civil
Legea cu privire la procedura notariala
Codul de Procedură Civilă
Legea privind punerea în aplicare a CC

Nota informativă
În conformitate cu articolul 71(4) din Legea 100/2017 privind actele
normative, « … (4) La interpretarea actului normativ se ţine cont de nota
informativă care a însoţit proiectul actului normativ respectiv şide alte
documente care permit identificarea voinţei autorităţii publice care a
adoptat, a aprobat sau a emis actul normativ.»
Legea NOUĂ se aplică:

* Pentru cazurile de deces care a survenit la 01.03.2019 și mai

târziu
* Pentru cazurile de interpretare, modificare a testamentului

Legea VECHE se aplică:

* determinarea valabilității testamentului, inclusiv a capacității de

a întocmi testament, fiind repsectate condițiile de valabilitate a
testamentelor
* Tipurilor de testamente
*Legea nu are efect
retroactiv
 *Definiție
*Articolul 2162.CC (1) Moştenirea este transmiterea patrimoniului
(masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care
a lăsat moştenirea) către una sau mai multe persoane (moştenitori).

Art. 2163 CC
• este o transmisiune pentru cauză de moarte;
• este o transmisiune universală;
• este o transmisiune unitară;
• este o transmisiune indivizibilă
 
 *Caracterul indivizibil
*Este prezent și în situațiile în care avem
*un singur succesor

Este prezent și în situațiile în care defunctul are mai multi

succesori.
Articolul 2485.
Dacă cel care a lăsat moştenirea are mai mulţi moştenitori
(comoştenitori), masa succesorală devine proprietatea
comună a comoştenitorilor din momentul deschiderii
moştenirii (indiviziune).

Indiviziunea încetează prin partaj sau prin dobîndirea de către

aceeaşi persoană a tuturor cotelor succesorale.
devoluţiunea masei succesorale are loc de plin
drept la momentul deschiderii moştenirii

*moștenitorul răspunde pentru obligaţiile masei succesorale cu

întregul său patrimoniu

Dacă masa succesorală are o valoare pozitivă, moştenitorul pur şi simplu

va achita obligaţiile masei succesorale.
Dacă însă masa succesorală are o valoare negativă (este supraîndatorată
sau se află în incapacitate de plată), moştenitorul îşi poate limita
răspunderea doar la activul masei succesorale fie prin cererea către notar
de a se institui administrarea masei succesorale,
fie prin cererea către instanţa de judecată de la locul deschiderii
moştenirii de a se intenta procesul de insolvabilitate a masei (art. 2430-
2431).
În caz de mai mulţi moştenitori, dispunerea administrării masei
succesorale poate fi cerută de moștenitori numai unanim.
 Moştenitorul poartă răspundere
cu patrimoniul său (răspundere nelimitată)
* a) pentru toate obligaţiile masei succesorale în cazul dacă
moştenitorul nu a depus inventarul la notarul după expirarea
termenului de inventar care i-a fost stabilit de notar la cererea
unui creditor al masei succesorale) sau;
*

c) dacă moștenitorul omite intenționat să includă în

inventar o parte esenţială a bunurilor masei
succesorale sau, în scopul prejudicierii creditorilor,
admite includerea unei obligații inexistente; art.
2449.
 Caracterul unitar, universal și indivizibil

* Certificat de moștenitor
* Eu, notarul Daniela Țurcan, în temeiul art.2178, 2541 din Codul civil,
atest, că moştenitori la întregul patrimoniu succesoral rămas după decesul
CET. ___, decedat la 03.09.2019, c.p. 2006002001258, cu ultimul
domiciliul pe adresa: mun. Chișinău, str._____-, sunt: -----------------------
* FIICA _______________________, cu cota de 3/4 (trei
pătrimi);---------------------------------
* şi SOȚIA ____________ cu cota de o pătrime).----
*  Către moştenitori trec toate drepturile patrimoniale şi obligaţiile
defunctului, cu excepţia celor care, prin natura lor, sunt legate în mod
inseparabil de persoana defunctului sau care, potrivit legii, nu se pot
transmite de la o persoană la alta.---------------------------------
* Circumstanţele menţionate în prezentul certificat au fost stabilite la data
eliberării certificatului în baza datelor acumulate în procedura
succesorală.--------------------------------------
* Prin prezentul certificat se confirmă doar statutul de moştenitor şi cota
din patrimoniul succesoral. Notarul nu verifică dreptul de proprietate
asupra bunurilor şi drepturilor ce fac parte din patrimoniul
succesoral.-------------------------------------------------------------------------
* Situațiile în care unele * În patrimoniul succesoral vor
drepturi ce au fi incluse drepturile care la
aparținut defunctului data decesului defunctului nu
la data de decesului nu aparțineau :
vor fi transmise
succesorului (drepturi
intuu personae sau * Raportul donațiilor
conform institutului
* Donației cu drept de
retur convențional

*EXCEPȚII
 * NOVAȚIUNI
* Persoana obține calitatea de succesor din data decesului, sub
condiție suspensivă (acceptarea sau lipsa de renunțare)-
* la baza sistemului stă principiul dobândirii de plin drept a
moştenirii (Prinzip des Vonselbsterwerbs, în germană) şi prevede că
devoluţiunea (transmiterea) moştenirii are loc imediat, de plin
drept, la data deschiderii moştenirii în folosul tuturor
moştenitorilor (nota informativă)

Se cere ca cel care solicită un certificat de moştenitor de la

notar să declare toţi moştenitorii pe care îi cunoaşte.

moştenitorii dobândesc protecţia imediată contra faptelor

terţilor, fiindcă legea îi recunoaşte imediat ca proprietari ai
bunurilor din masa succesorală, chiar în lipsa înregistrării
certificatului în Registrele de publicitate ;
 * notarul trebuie să facă investigaţia proprie
* certificatul de moștenitor trebuie eliberat după ce notarul care
desfăşoară procedura succesorală constată cu certitudine faptele
necesare pentru justificarea cererii privind eliberarea
certificatului
* În cazul în care este comisă o eroare în certificatul de moștenitor
competentă de a efectua rectificarea este însăși notarul

Instanța de judecată este competentă: art. 2559 CC

1. EXAMINEAZĂ CONTESTAȚIILE DEPUSE ÎMPOTRIVA
ACȚIUNILOR NOTARULUI
2. RECTIFICĂ, MODIFICĂ SAU RETRAGE
CERTIFICATUL ORI ASIGURĂ RECTIFICAREA,
MODIFICAREA ORI RETRAGEREA DE CĂTRE
NOTARUL CARE L-A ELIBERAT,
3. ELIBEREAZĂ CERTIFICATUL SAU SE ASIGURĂ CĂ
NOTARUL REEXAMINEAZĂ CAZUL ȘI
* SE CREEAZĂ IMPRESIA CĂ MOȘTENIREA SE
ACCEPTĂ ÎN MOD FORȚAT

NOTA INFORMATIVĂ

moştenirea nu se prezintă ca o dobândire forţată a proprietăţii,

fiindcă moştenitorul are termen de 3 luni ca să renunţe din data
în care a aflat sau trebuia să afle despre deschiderea moştenirii.
În practică însă, notarul îl va notifica pe moştenitor, somându-l
să accepte sau renunţe la moştenire.
 *Condițiile GENERALE
* Indiferent daca este vorba despre o mostenire legala, testamentara, o
persoana poate mosteni, daca intruneste, in mod cumulativ, urmatoarele
trei conditii:

1. Dispune de capacitate succesorala, adica sa existe la

momentul deschiderii mostenirii sau cu alte cuvinte sa aiba
aptitudinea de a fi subiect al drepturilor si obligatiilor pe care
le implica calitatea de succesor;

2. dispune de vocatie la mostenire

(in temeiul legii sau in temeiul testamentului); testamentului);

3. să nu fie nedemnă de a mosteni.

 *Articolul 2167.
Capacitatea succesorală
* (1) Capacitatea succesorală este aptitudinea unei persoane de a
moşteni.
* (2) Orice persoană care are capacitate de folosinţă are şi capacitate
succesorală.
* (3) Dacă legea nu prevede altfel, pot fi moştenitori doar persoanele
fizice care sînt în viaţă la momentul deschiderii moştenirii sau
persoanele juridice care există la momentul deschiderii moştenirii.
* (4) Copilul născut viu după deschiderea moştenirii se consideră că
are capacitate succesorală la momentul deschiderii moştenirii dacă
a fost conceput înainte de momentul deschiderii moştenirii.
* 
 *Sa aiba vocatie

Moștenitorii: Regulați și neregulați

Legali/testamentari/legatari
 Care sunt cazurile în care
intervine nedemnitatea?
* Conform Articolul 2169. Temeiurile de nedemnitate
* (1) O persoană este exclusă de la moştenire în următoarele cazuri:
* a) dacă l-a omorît pe cel care a lăsat moştenirea sau a săvîrşit o tentativă de
a-l omorî;
* b) dacă intenţionat şi ilegal l-a împiedicat pe cel care a lăsat moştenirea să
întocmească sau să revoce o dispoziţie testamentară;
* c) dacă prin dol sau violenţă l-a determinat pe cel care a lăsat moştenirea să
întocmească sau să revoce o dispoziţie testamentară;
* d) dacă în mod intenţionat şi ilegal a ascuns, a alterat, a distrus sau a
falsificat o dispoziţie testamentară a celui care a lăsat moştenirea.
* (2) Părintele care a fost decăzut din drepturile părinteşti în privinţa copilului
nu poate fi moştenitor legal al acelui copil.
* EXCLUS
* părinţii (adoptatorii) şi copiii maturi (inclusiv cei adoptaţi) care s-au eschivat
cu rea-credinţă de la executarea obligaţiei de întreţinere a celui ce a lăsat
moştenirea ( fostul art. 1434 Cod civil)
* DAR copilul, rămîne să-l moștenească
 ATENȚIONĂM
* Jurisprudența CEDO: cauza Velcea și Mazăre c/ România, hotărârea
din 1 decembrie 2009 (M. Of. nr. 373/07.06.2010)

Sotul si-a ucis sotia si apoi s-a sinucis. Desi autoritatile au constatat ca
autorul crimei fusese sotul, cauza penala a fost clasata din pricina
sinuciderii acestuia. In procedura succesorala ulterioara, instantele au
refuzat sa aplice sanctiunea nedemnitatii pe motivul ca autorul crimei
nu fusese condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. In
consecinta, fratele ucigasului a venit la mostenirea victimei.
Cerinta unei hotarari de condamnare definitive slujeste principiul
securitatii juridice.
Interpretarea mecanica si aplicarea rigida de catre instantele nationale
a acestei cerinte in circumstantele speciale ale cauzei au depasit insa
simpla protectie a securitatii juridice si au incalcat viata de familie a
rudelor vicitimei.

CURTEA A CONSTAT VIOLAREA ART. 2 ȘI ART. 8 ALE CONVENTIEI

 *Cine pot depune
cereri?
* Articolul 2171.
* Are dreptul să introducă acţiunea în anulare a dobîndirii
moştenirii pentru nedemnitate orice persoană în avantajul
căreia poate servi înlăturarea moştenitorului nedemn,
chiar dacă avantajul va surveni numai după înlăturarea
altei persoane.
* 

Articolul 2172. Depunerea cererii

* (1) Prin acţiunea în anulare se cere declararea
moştenitorului ca fiind nedemn.
* (2) Consecinţele anulării survin din momentul cînd hotărîrea
judecătorească rămîne definitivă.
 * Persoană în avantajul căreia poate servi înlăturarea
moştenitorului nedemn
* a)    de comoştenitorii chemaţi la moştenire împreună cu
nedemnul, care vor beneficia de dreptul de acrescămînt în
cazul în care nedemnul este înlăturat de la moştenire;
*
b)    de moştenitorii subsecvenţi, care vor culege ei
moştenirea în locul nedemnului;
*
c)    de donatarii sau legatarii gratificaţi de defunct peste
limitele cotităţii disponibile, care au interesul de a-l
înlătura pe nedemnul care ar putea cere, prin ipoteză,
reducţiunea liberalităţilor excesive;
d)    de către cel nedemn.

Persoana avantajul căreia va surveni numai după

înlăturarea altei persoane
 Când şi cum poate fi
constatată
nedemnitatea?
* Articolul 2211. Termenul de prescripţie al acţiunii în
anulare
* (1) Termenul de prescripţie al acţiunii în anulare este de 1
an.
* (2) Termenul de prescripţie se calculează din momentul
cînd persoana îndreptăţită a aflat despre existenţa
temeiurilor de anulabilitate. Dispoziţiile legale privind
suspendarea cursului prescripţiei se aplică în mod
corespunzător.
* (3) Acţiunea în anulare nu poate fi înaintată după expirarea
termenului de 3 ani de la data deschiderii moştenirii.
 Ce efecte produce
nedemnitatea?

* Articolul 2174. Efectele declarării moştenitorului

nedemn
* (1) În cazul declarării moştenitorului nedemn, se
consideră că devoluţiunea în folosul lui nu a avut loc.
Moştenitorului nedemn i se aplică dispoziţiile legale
privind posesorul masei succesorale.
* (2) În locul moştenitorului nedemn vin la moştenire cei
care ar fi moştenit dacă moştenitorul nedemn era
decedat la data deschiderii moştenirii. Se consideră că
devoluţiunea în folosul celor care vin în loc s-a produs
la momentul deschiderii moştenirii.
 *    Efectele  nedemnităţii 
* 1.    Efectele  nedemnităţii  faţă  de  nedemn.

* nu va putea reclama partea sa de moştenire (nici măcar rezerva),

* Partea de moştenire se va cuveni, în temeiul legii, celor cu care ar fi venit
împreună sau pe care prezenţa sa i-ar fi înlăturat de la moştenire. Pot profita
comoştenitorii legali sau pentru moştenitorii legali subsecvenţi, legatarii sau
donatarii.
* Este obligat să restituie persoanelor îndreptăţite bunurile (are calitatea de
posesor –de rea credință).
- în natură
-sau despăgubiri, dacă bunul a pierit
- va fi obligat să restituie şi fructele naturale, industriale sau civile (iar dacă
restituirea în natură nu este posibilă, va restitui valoarea lor).
Nedemnului îi este păstrat dreptul de înapoiere a sumele plătite pentru achitarea
datoriilor moştenirii, precum şi cheltuielile necesare şi utile.
Ca excepţie, sunt valabile şi se menţin:
1.    actele  de  conservare,  precum  şi  actele  de  administrare,  în măsura în
care profită moştenitorilor, încheiate între nedemn şi terţi;
2.    actele de dispoziţie cu titlu oneros încheiate între nedemn şi terţii
dobînditori de bună-credinţă.
* .   2.  Efectele nedemnităţii faţă de descendenţii nedemnului.
Descendenţii nedemnului nu pot veni la moştenire datorită faptului
că nedemnitatea se răsfrînge şi asupra lor, excepţie fiind situaţia
cînd decujus îl iartă pe moştenitor, stipulînd aceasta expres în
testament. (in fostul cod)
* Acum se aplică principiul răspunderii personale
*
3.    Efectele nedemnităţii faţă de terţi.

Este posibil ca nedemnul să fi încheiat acte juridice cu terţe persoane

referitoare la bunurile moştenirii (de exemplu, a vîndut un bun, a
constituit o ipotecă asupra unui imobil etc.), în perioada dintre
deschiderea succesiunii şi constatarea nedemnităţii sale.
Întrucît  nedemnitatea  desfiinţează  titlul  de  moştenitor  al
nedemnului cu efect retroactiv, de la data deschiderii moştenirii, în
principiu şi actele subsecvente încheiate de nedemn vor fi desfiinţate
cu efect retroactiv. Înseamnă că, în principiu, nedemnitatea produce
efecte şi faţă de terţi, soluţie care se justifică în cazul terţilor de rea-
credinţă, dar nu şi în cazul terţilor de bună-credinţă, care au crezut în
valabilitatea titlului de moştenitor al nedemnului.
 *Cum se constată
nedemnitatea
* Doar în temeiul hotărîrii instanței de judecată

* În România - nedemnitate de drept sau judiciare

* a) persoana condamnată penal pentru săvârșirea unei
infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea;

* b) persoana condamnată penal pentru săvârșirea, înainte de

deschiderea moștenirii, a unei infracțiuni cu intenția de a-l
ucide pe un alt succesibil care, dacă moștenirea ar fi fost
deschisă la data săvârșirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi
restrâns vocația la moștenire a făptuitorului.
 *Pot fi înlăturate
efectele
nedemnităţii?
* Da, efectele nedemnităţii pot fi înlăturate
expres prin testament sau printr-un act autentic
notarial de către cel care lasă moştenirea. Fără
o declaraţie expresă, nu constituie înlăturare a
efectelor nedemnităţii legatul lăsat nedemnului
după săvârşirea faptei care atrage nedemnitatea.
* În schimb, reţinem că efectele nedemnităţii nu
pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului,
amnistie intervenită după condamnare, graţiere
sau prin prescripţia executării pedepsei penale.
* Articolul 2176. Decăderea din dreptul la moştenire
* (1) În sensul prezentei cărţi, un succesibil decade din dreptul la
moştenire dacă:
* a) decedează înainte de data deschiderii moştenirii;
* b) este nedemn de a moşteni;
* c) este dezmoştenit prin dispoziţie testamentară;
* d) renunţă la moştenire.
 *LOCUL DESCHIDERII MOȘTENIRII
Factorul general de legătură, în vederea stabilirii atât a notarului /
instanței competente, cât și a legii aplicabile, ar trebui să fie reședința
obișnuită a defunctului la data decesului.

Articolul 38. Domiciliul şi reşedinţa temporară

(1) Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are reşedinţa obişnuită.
Se consideră că persoana îşi păstrează domiciliul atît timp cît nu şi-a stabilit un
altul.

Art. 39 CC
Pînă la proba contrară, domiciliul sau reşedinţa temporară a persoanei fizice se
prezumă că se află la locul menţionat ca atare în buletinul de identitate sau, după
caz, în alt act de identitate prevăzut de lege.
 Pentru a stabili reședința obișnuită
(nota informativă)

notarul ar trebui să efectueze o evaluare de ansamblu a

o circumstanțelor vieții defunctului în cursul anilor anteriori
decesului său și la momentul decesului,
o va lua în considerare în special durata și regularitatea
prezenței defunctului în statul / locul vizat,
o condițiile și motivele acestei prezențe.

o Reședința obișnuită astfel stabilită ar trebui să demonstreze

o legătură apropiată și stabilă cu statul / locul în chestiune,
luând în considerare obiectivele specifice ale reglementării
(a se vedea Preambulul (23) din Regulamentul (UE) nr.
650/2012 din 4 iulie 2012).
* când defunctul a plecat din motive profesionale sau economice să
trăiască și să lucreze într-un alt stat / loc, uneori pentru o
perioadă lungă, dar a menținut o legătură strânsă și stabilă cu
statul / locul de origine
* SE va considera că defunctul își are încă reședința obișnuită în
statul / locul său de origine în care s-a aflat centrul de interes al
familiei sale și și-a desfășurat viața socială.
* defunctul a trăit alternativ în mai multe state sau a călătorit
dintr-un stat în altul fără a se fi stabilit permanent într-un
anumit stat
* În cazul în care defunctul era cetățean al unuia dintre statele
respective sau își avea toate bunurile principale în unul dintre
acele state, cetățenia sa sau locul unde sunt situate bunurile sale
ar putea constitui un factor special în evaluarea de ansamblu a
tuturor circumstanțelor de fapt (a se vedea şi Preambulul (24) din
Regulamentul (UE) nr. 650/2012 din 4 iulie 2012)
* până la proba contrară se prezumă că ultima reşedinţă
obişnuită a defunctului se afla la ultimul său domiciliu
CPC Articolul 411 . Competenţa în materie de moştenire în vigoare 14.01.2019]
*(1) În instanţa de la locul deschiderii moştenirii se înaintează următoarele
acţiuni:
*a) privind dreptul la moştenire, privind mărimea cotei succesorale, precum şi
privind acceptarea moştenirii sau renunţarea la moştenire;
*b) privind constatarea nedemnităţii;
*c) ale moştenitorului faţă de posesorul masei succesorale (petiţia de
ereditate);
*d) privind nevalabilitatea dispoziţiilor testamentare;
*e) de partaj şi privind planul de partaj, contractul de partaj sau contractul de
amînare a partajului;
*f) întemeiate pe dreptul rezultat dintr-un legat sau o sarcină testamentară;
*g) privind tragerea la răspundere a custodelui sau administratorului masei
succesorale ori a executorului testamentar sau privind încetarea atribuţiilor
acestora;
*h) de intentare a procesului de insolvabilitate a masei succesorale.
*(2) Dispoziţiile alin.(1) din prezentul articol se aplică cu prioritate faţă de
dispoziţiile art.40 alin.(1).
*(3) Acţiunile creditorilor defunctului şi ale altor creditori ai masei succesorale
se înaintează în instanţa de la locul deschiderii moştenirii. Această regulă nu
exclude competenţa altor instanţe, la alegerea reclamantului conform art.39,
şi nu înlătură competenţa excepţională conform art.40.
 * TESTAMENTUL
* TIPURI:
Se recunosc doar două forme de testament:
 olograf (scris de mână, personal de testator) şi
 autentic (autentificat de notar sau de o altă persoană împuternicită prin
lege).

Testamentele mistice nu mai sunt recunoscute ca o

categorie separată, deoarece în fond ele sunt
testamente olografe depuse spre păstrare la notar
 * Testamente privelegiate

* Se recunosc testamentele asimilate cu cele autentificate notarial, cum ar fi:

* SE AFLA LA TRATAMENT
* EXPEDIȚII DE CERCETARE
* TESTAMENTELE MILITARILOR
* TESTAMENTELE PERSOANELOR AFLATE ÎN DETENȚII
* AFLATE LA BORDUL NAVELOR
* AUTENTIFICATE DE SECRETARII CONSILIILOR LOCALE

NOU!!!!!!
termen de valabilitate scurt
testamente se consideră că nu a fost
întocmite dacă de la întocmire au
trecut 3 luni, iar testatorul este încă în
viață (art. 2230 cc).
 *Capacitatea de a testa
* Capacitatea de exercițiu
* Consimțămîntul liber manifestat și neviciat

* ART. 2194 Minorul poate testa odată cu atingerea vîrstei de

16 ani. În acest caz, minorul nu are nevoie de
consimţămîntul părinţilor sau al curatorului pentru a
întocmi un testament.
* 
* Articolul 124.(1) Persoana ocrotită poate să întocmească
testament de sine stătător.
 *Persoana ocrotită prin tutelă
* Articolul 130.
* (1) Persoana ocrotită poate să întocmească sau să modifice de
sine stătător un testament după instituirea tutelei doar cu
autorizarea consiliului de familie sau, în absenţa acestuia, a
autorităţii tutelare. În acest caz, tutorele nu poate asista şi
reprezenta persoana ocrotită.
* (2) Persoana ocrotită poate revoca de sine stătător testamentul
întocmit anterior sau după instituirea tutelei.
* Articolul 337. Nulitatea actului juridic încheiat de o persoană
fără discernămînt
* (1) Dacă legea nu prevede altfel, actul juridic încheiat de o
persoană într-un moment în care nu putea să conştientizeze pe
deplin acţiunile sale ori să îşi exprime voinţa poate fi declarat
nul de instanţa de judecată.
* Articolul 127. Împuternicirile de reprezentare ale tutorelui
* (1) Cu excepţia cazurilor în care legea sau uzanţele
împuternicesc persoana supusă măsurii de ocrotire judiciare
sub forma tutelei să acţioneze de sine stătător şi doar în
cazul în care persoana ocrotită este lipsită în totalitate de
discernămînt, tutorele o reprezintă în toate actele
juridice.
* (2) În cazul în care persoana nu este lipsită în totalitate
de discernămînt, în scopul respectării dispoziţiilor
art.92 alin.(2), instanţa de judecată, în hotărîrea
judecătorească privind instituirea tutelei, va enumera
actele juridice pe care persoana ocrotită are
capacitatea să le încheie de sine stătător sau cu
asistenţa tutorelui, fără a fi necesare alte autorizări.
 *1. SUCCESORI
EXCLUSIVI
* TIPURILE DE
SUCCESORI *2. SUCCESORUL
TESTAMENTARI SUBSECVENT
*3. SUCCESORUL
PREALABIL
*4. LEGATARI
 Se permite desemnarea unui moştenitor de substituire
dacă primul moştenitor testamentar desemnat renunţă la
moştenire, nu era în viaţă sau a decăzut din alte motive
de la moştenire

* Desemnarea moştenitorului subsecvent preluând modelul

german, extinde posibilităţile testatorului de a asigura
trecerea masei succesorale (sau unei părţi din ea) către
persoane care încă nu s-au născut, şi care în mod normal nu
ar avea capacitate succesorală.
se rezolvă prin desemnarea prin dispoziţie testamentară a
unui moştenitor prealabil şi
* a unui moştenitor subsecvent.
* În sistemul de drept francez şi român această instituţie
poartă denumire de „substituirea fideicomisară”.
 SUBSECVENT și SUBSTITUIENT

* SUBSECVENT * SUBSTITUIENT
* SE DESEMNEZA INITIAL UN * INTERVINE
MOȘTENITOR PREALABIL * 1) IN CAZUL DECESULUI
* APOI INTERVINE MOȘTENITORULUI
MOȘTENITORUL SUBSECVENT INITIAL
* 2) IN CAZUL DECADERII
SAU RENUNTARII LA
SUCCESIUNE
* 2249-2251
* 2252
* INTERPRETAREA TESTAMENTELOR
* Articolul 2213. Interpretarea dispoziţiei testamentare
* (1) Dispoziţia testamentară se interpretează conform voinţei
reale a testatorului.
* (2) În cazul în care conţinutul unei dispoziţii testamentare
permite mai multe interpretări, dacă există dubii, prioritate
are interpretarea care permite ca dispoziţia să producă
efecte.
* (3) În caz de necesitate, notarul care desfăşoară procedura
succesorală poate cere instanţei de judecată să pronunţe o
hotărîre judecătorească de interpretare a dispoziţiei
testamentare.
* Articolul 2240. Reguli generale de interpretare a
desemnării
* (1) Dacă testatorul a testat unei persoane întreaga masă
succesorală sau o parte din masa succesorală, o asemenea
dispoziţie se consideră ca desemnare a moştenitorului,
chiar dacă această persoană nu a fost numită moştenitor.
* (2) În cazul în care persoanei i-a fost lăsat un anumit bun,
dacă există dubii, aceasta nu este desemnată moştenitor,
chiar dacă a fost numită moştenitor.
* 
 *În practica precedentă
* Testament pe toată *Testament pe o parte din avere
averea
*din averea mea, care la ziua
decedării mele îmi va aparţine și
anume imobilele după cum
* toată averea mea, urmează:
care la ziua decedării * imobilul cu numărul cadastral
0100106.124.04.010 şi anume
mele îmi va aparţine şi încăperea nelocativ.
îmi va reveni mie, * - ½ (o doime) cotă parte imobilul
unde nu s-ar afla şi din cu numărul cadastral
0100106.124.05 şi anume
ce n-ar fi alcătuită, construcție accesorie,.
*  *testez:
*fiicei ____ Natalia,
* testez fiicei mele *și cet.
Covali Ala, născută la *fiului Iurie,, în cote a cite ½ (o
16.01.1971 doime) cotă parte pentru fiecarea.
*Subsemnatul/a, XXXXX, născut/ă la data de XXXX, numărul de identificare XXXXX,
domiciliat/ă în Republica Moldova, XXXXXX, numit/ă în continuare ”Testator”, de bună
voie şi nesilit/ă de nimeni, aflându-mă în deplinătatea facultăţilor mele mintale, dispun
următoarele pentru cazul încetării mele din viaţă și declar că cele scrise mai jos
reprezintă transcrierea ultimei mele voințe, după cum urmează: ------
*§ 1. Observații preliminare. --------------------------------------------------------------
*1.1. Sunt doar cetățean al Republicii Moldova și sunt divorțat. Din căsătoria mea XXXXX
anterioară, am avut trei copii: fiii - XXXXX, născut la data de XXX ;XXXXX, născut la data
de XXX; XXXXX, născut la data de XXXX. Copii din afara căsătoriei ori adoptivi nu am.  ---
*   1.2. Am reședința obișnuită în Republica Moldova, XXXXX, și aș dori să o mențin tot
aici. -----------------------------------------------------------
*         1.3. La momentul întocmirii prezentului testament, nu am în proprietate bunuri
imobile şi mobile pe teritoriul altor state. --------------------------------------------------------- 
*         1.4. Nu sunt limitat în dreptul de a dispune de patrimoniul meu prin lege sau
hotărâre judecătorească, inclusiv în capacitatea de a dispune prin testament.------------
1.5. Anterior nu am întocmit testament.  Ca măsură de precauție, prin prezenta eu
revoc toate dispozițiile testamentare pe care le-am făcut până astăzi.
----------------------         § 2 Desemnarea moștenitorului.
---------------------------------------------------------
*         2.1. Desemnez în calitate de moștenitor exclusiv al meu la tot patrimoniul meu
(toate bunurile/lucrurile, drepturile/obligaţiile patrimoniale) care în ziua decedării
mele îmi va aparţine mie, unde nu s-ar afla şi din ce n-ar fi alcătuit, pe XXXXXX,
născută la data de XXXX, cetățeană a Republicii Moldova, numărul de identificare
XXXXXX, domiciliată la adresa: XXXXXX, cu reședința în Spania, la adresa: XXXXX,
telefonul de contact: +XXXX, adresa de e-mail XXXXX.----
* 
 * Ce este UN LEGAT
ART: 2297 CC
*libertatea de a acorda prin testament unei sau mai multor persoane (legatari)
un drept patrimonial, o sumă de bani, remiterea unei datorii sau oricare alte
avantaje patrimoniale (legat) fără a le desemna în calitate de moștenitori
*Este un drept de creanță a legatarului asupra patrimoniului
*transmiterea către legatar are loc doar cu acordul motenitorilor
*în cazul în care moșteitorii refuză transmiterea legatului instanța de judecată
este competentă de a-l transmite

legatarul este un dobânditor cu titlu particular al bunului din masa succesorală,

spre deosebire de moştenitori care sunt dobânditori universali sau cu titlu
universal. Se introduc numeroase reguli privind interpretarea dispoziţiilor
testamentare privitoare la legat, acceptarea şi renunţarea la legat, răspunderea
moştenitorilor pentru viciile juridice şi materiale ale bunului lăsat legatarului.
* stabileşte şi detaliază libertatea testatorului de a institui o sarcină, adică o
obligaţie în sarcina unui moştenitor sau legatar (persoana grevată) fără a
atribui în mod expres vreunei persoane un drept corelativ acelei obligaţii.
Se introduc reguli privind determinarea beneficiarului, termenul de
executare a sarcinii, şi cercul persoanelor în drept să ceară executarea
sarcinii
* a) Sarcina in favoarea unui terţ (de exemplu, asigurarea întreţinerii unei
persoane incapabile de muncă).
* B) Sarcina in favoarea testatorului (exemplu: suportarea cheltuielilor de
inmormantare, organizarea unui ritual religios, plata unor datorii
determinate ale defunctului, cum ar fi impozitul neachitat pentru imobilul
lăsat moştenire);
* b) Sarcina in favoarea gratificatului/legatarului însuşi (cum ar fi obligaţia
de a continua studiile începute sau o anumită cercetare ştiinţifică ). 

* SARCINA