COMERŢ

INTERNAŢIONAL ȘI
POLITICI
COMERCIALE
7. Politica netarifara (Bariere netarifare)
Curs 7
19 nov.2021 (IF)

1
31 oct. 2021 (IFR)
georgeta.ilie@ucdc.ro
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
 Georgeta ILIE, Comerţ
internaţional si politici comerciale,
Ed.Universitara, Bucuresti, 2015,
 comanda directa
 https://www.editurauniversitara.r
o/stiinte_economice-3/comert-int
ernational-si-politici-comerciale.
html

 https://www.clb.ro/Produse/come
rt-international-si-politici-comerc
iale-editia-a-ii-a-145922.aspx

2
POLITICA NETARIFARĂ – DEFINIȚII
 = Ansamblu de masuri + REGLEMENTARI de PC
adoptate de catre tarile importatoare
 care împiedica / limiteaza / deformează fluxurile
internationale de Bunuri și Servicii (importurile)

 scop:
 apararea intereselor producatorilor interni de concurenta
straina
 echilibrarea Balantei Comerciale (EXP-IMP)

3
INSTRUMENTELE POLITICII
NETARIFARE - CARACTERISTICI
 urmăresc marfa: Exportator  Consumatorul final
 (actionează eşalonat din momentul comenzii  consum final)

 foarte diverse
 grad diferit de protectie

 domenii foarte variate de aplicabilitate legate de REI

 greu de cunoscut de exportatori

 sunt prevazute in legislatia tarii importatoare, pe care trebuie sa o cunoasca
si mai ales sa fie la current cu modificarile acesteia
  condiţii care ingreuneaza realizarea importurilor

 influenţează
 direct volumul fizic al importurilor (limitarea lor)
 indirect volumul importurilor prin mecanismul preturilor (ex. ajustarile 4
fiscale la frontiera)
INSTRUMENTELE POLITICII NETARIFARE
CLASIFICARE  5 CRITERII
 1.Limitarea CANTITATIVA DIRECTĂ a
importurilor
 S.m.n. RESTICȚII CANTITATIVE
 2.Limitarea INDIRECTĂ a importurilor prin
mecanismul preturilor
 3.Formalitatile vamale si administrative privind
importurile
 4.Implicarea/ participarea statului la activităţi
comerciale
 5.Standardele aplicate produselor importate
 S.m.n. OBSTACOLE TEHNICE 5
1. RESTICȚII CANTITATIVE
 Interdicţiile (prohibiţiile) la import
 Contingentele de import (plafon cantitativ)

 Licenţele de import (autorizatii de import)

 Limitările voluntare la export / autolimitările la

export
 Acordurile de comercializare ordonată a
produselor

6
1.1.PROHIBITII (INTERDICTII) LA
IMPORT
 = reglementari adoptate de stat ce interzic total/ partial, pe o
perioadă determinata/ nelimitat, importul anumitor produse,
din MOTIVE:
 economice = protectia unor ramuri nationale, echilibrarea Balanței
comerciale + Balanței de Plăți Externe
 politice = instituirea politicilor de embargo/ blocada comercial
 Ex. UE-Federatia Rusa (2018, Anexarea Crimeei)
 Ex. SUA-China (HUAWEI)

 altele = asigurarea sănătaţii + securitătii populaţiei

 Ex. Importul de carne de pasare – gripa aviara

  refuzul organelor de stat de a elibera licente de import pentru

produsele supuse interdictiei

 UE  interdictii selective si temporare la import 7

 gradul de autosatisfacere in UE < 100%
1.2.CONTINGENTE DE IMPORT
 = plafoane cantitative/ valorice admise la importul unor marfuri
pe o perioadă determinata (1 an)

 2 forme:
 globale – plafoane stabilite de stat in mod independent, fără o
repartizare pe tari de provenienţă
 bilaterale:
 plafoane maxime admise dintr-o anumită ţară
 se negociază

 se inscriu in listele anexe al acordurilor / protocoalelor comerciale incheiate intre

tari
  caracter discriminatoriu
 daca sunt diferentiate pe tări

8
 http://dce.gov.ro/
1.3.LICENTE DE IMPORT
 = autorizatii acordate de stat firmelor importatoare
 pentru un produs (grupă),
 pe o perioada rezonabilă (valabilitate 2-5 luni) în funcţie de natura
produsului şi distanta geografică fata de tara de provenientă
 2 TIPURI:
 automate
 pentru produse LIBERALIZATE la import
 cererea de import este automat acceptata intr-un termen prestabilit

 motive statistice (evidenta operaţiunilor de comert exterior)

 neautomate
 pentru produse NELIBERALIZATE la import
 S.m.n. licente pentru administrarea restrictiilor cantitative la import

 se acorda restrictiv (în functie de produs şi ţară)

9
 asigura controlul importurilor şi respectarea contingentelor de import
 II.1. Licentele globale (generale)
 eliberate pe baza contingentelor globale (nu au caracter restrictiv)
 precizeaza:
 volumul marfurilor ce pot fi importate
 tările de provenienţă
 perioada
 pe baza lor, importatorii pot obţine dreptul de a deschide acreditive
 II.2. Licente individuale
 scop: urmărirea si realizarea contingentelor bilaterale
 precizează obligatoriu TARA de origine a importului
 2 forme:
 II.2.1. licente individuale deschise (automate)
 precizeaza doar tara de provenienta a importurilor fara plafonarea cantitativă/valorica

 urmăresc orientarea geografică a importurilor

 Scop: echilibrarea balanței comerciale

 II.2.2. licente individuale specifice (neautomate)

 precizeaza tara de provenienta + plafonul maxim al acestora din tara respectiva

 Scop: discriminarea comercială a anumitor state 10

1.4.LIMITARI VOLUNTARE LA EXPORT
(VOLUNTARY EXPORT RESTRAINTS )
 = intelegeri (ne)oficiale intre state,
 prin care tara Exp. – la cererea sau sub presiunea tarii Imp. –
se obligă să-şi reduca volumul exporturilor unui produs
(grupa) până la un anumit nivel, pe o perioda determinata
 = diminuari ale exporturilor acceptate de tarile Exp.,
 sub amenintarea ca, in caz contrar, ţările Imp. vor aplica
masuri foarte restrictive la importuri pe perioade indelungate
 aparitie: 1960
  bi + multilaterale
 in funcție de nr. ţărilor participante
 au efect numai in situaţia in care tara Imp. = piata
reprezentativa de desfacere pentru tara Exp. 11
EFECTELE AUTOLIMITARILOR LA
EXPORT
  modifcări in (re)orientarea fluxurilor comerciale
  incurajarea formarii de carteluri ale industriilor
de export
 Scop: repatizarea cotelor de producție şi export
  incidente negative asupra CI
 = justificate numai dacă se dovedesc a fi o măsură
temporară menită să permită ţărilor Imp. să-şi
modernizeze industriile
 creşterii competitivităţii lor

12
EXEMPLE
 SUA-Japonia:
 produse ale industriilor uşoare + siderurgice + automobile
+ electrotehnice + electronice
 Scop: echilibrarea balanței comerciale
 nu a dat rezultate: Japonia şi-a restrâns la rândul ei
importurile din SUA, a penetrat piaţa SUA cu alte
produse competitive
 CEE-Japonia
 Scop: echilibrarea balanţei comerciale
  aceste presiuni  Japonia a pătruns prin ISD

13
1.5.ACORDURI DE COMERCIALIZARE ORDONATA A
PRODUSELOR
(ORDERLY MARKET ARRANGEMENT)
 sunt intelegeri bi-multilaterale între state
 vizează limitarea negociată + controlată a CI cu
anumite produse

 implică:
 autolimitări la export
 prevederi legate de limite de preţ
 clauza de salvgardare
 de care pot face uz ţările Imp. atunci când interesele lor
comerciale sunt lezate

14
1.5.ACORDURI DE COMERCIALIZARE
ORDONATA A PRODUSELOR
 extinderea lor  comert liber organizat care implică
 negocierea de acorduri sectoriale  impărţirea pieţelor
de desfacere între Tările Dezvoltate
 limitarea convenita a importurilor pentru anumite
mărfuri
 afectează Tarile In Dezvoltare

 Exemplu:
 Aranjamentul cu privire la Comertul Internațional cu
textile – Aranjamentul Multifibre – AMF
 (1973 Runda Uruguay)

15
ARANJAMENTUL MULTIFIBRĂ
 în vigoare la 1 ianuarie 1974
 A anulat toate aranjamentele care au reglementat CI cu Textile si Confectii din
perioada 1961-1974
 = un sistem de limitări cantitative a importurilor de bunuri Textile si Confectii
din ţarile intensive in fortă de muncă ieftine (China, Thailanda, Bangladesh şi
India), de care beneficiau S.U.A., Canada, Norvegia, UE.
 Dpdv legislativ, AMF a încalcat principiile de baza ale Sistemul Comercial
Multilateral:
 Pricipiul Nediscriminarii  acordarea reciproca şi neconditionată a CNCMF şi a CTN.
 Lipsa transparenţei  discriminarea ţarilor în dezvoltare
 1994, la Marrakesh  Actul Final din cadrul Rundei Uruguay:
 încetarea RESTRICŢIILOR la export şi
 creşterea continua a ACCESULUI la pieţe a textilelor şi articolelor vestimentare

 1995-2005: OMC înlocuieste AMF cu Acordul privind Comerţul cu Textile şi

Confectii (AT)  perioada de tranzitie catre liberalizarea deplina 16
2. BARIERE NETARIFARE CARE LIMITEAZA
IMPORTURILE INDIRECT PRIN MECANISMUL
PRETURILOR
 prelevările variabile la import
 taxe de prelevare
 preţurile minime şi maxime la import
 impozitele indirecte şi alte taxe cu caracter fiscal
 (ajustările fiscale la frontieră / barierele PARATARIFARE)
 taxele de retorsiune
 taxele antidumping
 taxele compensatorii

 depozitele prealabile în valută la import

17
2.1.PRELEVĂRI VARIABILE LA IMPORT
(TAXE DE PRELEVARE)
 se practica in UE in cadrul mecanismului PAC
 vizează importurile de prod agricole din ţările terţe si
care intra sub incidenta PAC
 au dubla natura tarifara + netarifara

 sunt taxe vamale suplimentare

 rol protectionist mai eficient decat o Taxa Vamala obisnuita
 se numesc prelevari variabile
 volumul încasarilor prin perceperea acestor taxe variaza
in functie de pretul international
 Pretul comunitar maxim (indicativ) ramâne neschimbat 1 an
 Preturile intl (de import) oscileaza permanent
 Se calculeaza: 18
 TP= (pret comunitar - cheltuieli de transport pe teritoriul UE) - preţ de import
2.2.1.PREŢURI MINIME LA IMPORT (1)
 se folosesc ca instrumente de PC atunci cand:
 produsele indigene au costuri de productie > concurenta
 pe piaţa intl, preturile anumitor produse sunt reduse ceea ce le
face mai competitive la export

 Tarile Imp. stabilesc preturi minime pentru produsele din

import apropiate de nivelul preturilor interne cu ridicata
 nerespectarea de catre firmele importatoare
 anularea licentei de import
 efecte:
 limitareaimporturilor
 protejarea ramurilor vizate 19
2.2.2.PREŢURI MAXIME LA IMPORT (2)
 sunt instrumente de PC atunci cand tarile incearcă
creşterea artificială a preţurior exporturilor

 nu trebuie sa depaseasca pretul produselor similare

indigene
 (este permisa o depasire de doar 2-6%)

 efecte:
 limitareaimporturilor
 reducerea preturilor de export

 sunt utilizate de acele tari-principali importatori pe

20
piaţa mondiala a produselor respective
2.3.IMPOZITE INDIRECTE
 = ajustări fiscale la frontieră / bariere paratarifare

 Sistemele fiscale nationale aplicate marfurilor

importate + indigene = element de discriminare in
REI.
 În multe tari, regimul fiscal prevede:
 Produse exportate sunt scutite de impozite indirecte
 Produse importate sunt supuse acelorasi impozite ca si cele

indigene
  tarile au negociat conventii privind evitarea dublei impuneri

21
CARACTERISTICI. FORME. EFECTE
 discriminarea marfurilor importate are loc prin:
 1. evaluarea diferentiată a bazei de impunere
 pentru produsele Indigene  impozitele se percep la pretul cu ridicata
 pentru importuri  pretul CIF majorat cu Taxa Vamala + alte taxe cu ocazia

importului  cresterea pretului importurilor  reducerea competitivitatii

acestora
 2. ordinea perceperii taxelor
 Forme:
 TVA, Accize, Impozite asupra bunurilor destinate consumului
productiv (materii prime + mijloace de transport)
 Taxe portuare
 Taxe statistice – serviciile statistice prestate in vama
 Taxe sanitare , fito-sanitare
 Taxe consulare – pentru legalizarea unor documente / eliberarea de
facturi consulare 22
 Au valori reduse insa cumulate contribuie la cresterea preturilor
EXEMPLU:
DETERMINAREA OBLIGAŢIILOR FISCALE ÎN VAMĂ
 O S.C. importă cafea boabe din Brazilia, în vederea comercializării pe
piata nationala.
 Sa se determine TOTALUL obligaţiilor fiscale în vamă ale importatorului:
 taxele vamale, comisionul vamal, accizele şi TVA.

- cantitatea importată: 1000 tone

- preţul unei tone de cafea din factura furnizorului 2000 €
extern:
- cheltuielile totale pe parcurs extern până la 50.000 €
punctul de vămuire (transport, asigurare, reasigurare,
manipulare etc):
- taxa vamală: 20%
- comision vamal: 0,25%
- accizele (*stabilite la nivel UE): 20% 23
- cursul valutar: 1 € = 4,9 lei
 1. Valoarea în vamă
 valoare factură: 1000 t x 2000 €/t = 2.000.000 € x 4,9 lei/€ = 9.800.000 lei
 cheltuieli pe parcurs extern: 50.000 € x 4,9 lei/€ = 245.000 lei
 Total valoare în vamă = 10.045.000 lei
 Aceasta este baza de calcul pentru taxa vamală şi comisionul vamal.
  2. Taxele vamale
 10.045.000 lei x 20% = 2.009.000 lei
  3. Comisionul vamal
 10.045.000 lei x 0,25% = 25.113 lei
  4. Baza de calcul pentru accize
 10.045.000 + 2.009.000 + 25.113 = 12.079.113 lei
 (valoarea în vamă + taxa vamală + comisionul vamal)
  5. Accizele
 12.079.113 lei x 20% = 2.415.823 lei
  6. Baza de calcul pentru T.V.A.
 10.045.000 + 2.009.000 + 25.113 + 2.415.823 lei = 14.494.935 lei
 (valoarea în vamă + taxa vamală + comisionul vamal + accize)
  7. T.V.A.
 14.494.935 lei x 9% = 1.304.544 lei 24
8. TOTALUL OBLIGAŢIILOR FISCALE ÎN
VAMĂ (IMPOZITE INDIRECTE)
- taxe vamale 2.009.000

- comision vamal 25.113

- accize 2.415.823

- T.V.A. 1.304.544

-TOTAL 5.754.480
25
2.4.TAXELE DE RETORSIUNE
 se aplica ca raspuns la politica comerciala neloială
 preturi de dumping / subventii la export
 au dubla natura
 Tarifara  TAXE
 Netarifara
 SISTAREA RELATIILOR comerciale cu firmele acuzate, pe perioada
ANCHETEI (dovedirea prejudiciului adus tarii importatoare)
  efecte negative asupra CI

 Mod de calcul:
 Taxe anti-dumping = preţ internaţional – pret de dumping
 Taxe compensatorii = nivelul subvenţiei de export

 Tarile Dezvoltate acuza foarte frecvent Tarile in Dezvoltare

26
2.5.DEPUNERI PREALABILE IN VALUTA LA
IMPORT
 = reglementari prin care firmele importatoare sunt obligate sa
depuna un % (50%) din valoarea viitorului import,
 in contul organelor vamale nationale, în valuta, cu cel putin 6 luni
inainte
 aceste sume nu sunt purtatoare de dobanzi
 Situatia 1: importatorul renunta la import
 i se va restitui suma depusa
 Situatia 2: importatorul realizeaza importul:
 va majora pretul produselor importate (cu valoarea dobanzii pierdute /
platite)
 va solicita reduceri de preţ din partea exportatorului

 = masura ce crediteaza statul pe termen scurt fara dobândă, în

perioade de dezechilibru ale BPE 27
 adoptate de Tarile Dezvoltate incepând cu deceniile 7-8
7. APLICATIA PRACTICA NR. 7
 7.1.Politica netarifară a țării analizate
 Tipuride instrumente de politică netarifară adoptate
 Efectele intrumentelor de politică netarifară asupra
comerțului exterior al țării

 Țara aleasă este aceeași din aplicația nr 2.

 Răspunsurile se vor integra în portofoliul de aplicații al studentului

28