COMERŢ

INTERNAŢIONAL ȘI
POLITICI
COMERCIALE
Masurarea performantelor relatiilor economice externe
ale unei tari
Balanta de Plăti Externe (BPE): rol, structura,
principii, inregistrarea relatiilor comerciale externe
Indicatori de comert exterior
1
Curs 3
22 oct.2021 (IF)
17 oct.2021 (IFR)
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE
 Georgeta ILIE, Comerţ
internaţional si politici
comerciale, Ed.Universitara,
Bucuresti, 2015,
 comanda directa
 https://www.editurauniversitara.ro/stii
nte_economice-3/comert-internationa
l-si-politici-comerciale.html

 https://www.clb.ro/Produse/comert-int
ernational-si-politici-comerciale-editia
-a-ii-a-145922.aspx

2
BALANTA DE PLATI EXTERNE
• BPE
• Rolul BPE
• Formele BPE
• Structura BPE
• Principii de înregistrare
• Dezechilibrele din PBE

3
HTTPS://WWW.BNR.RO/BALANT
A-DE-PLATI-11132-MOBILE.ASP
X

4
BPE: 1.CONTUL CURRENT
2.CONTUL DE CAPITAL

5
BPE: 3.CONTUL FINANCIAR

6
BALANȚA DE PLĂȚI EXTERNE
 = tablou statistic, sub formă contabilă,
 înregistrează fluxurile Reale, Financiare şi Monetare
 (schimburile de bunuri si servicii, mişcările de capital),
 înrelaţiile unei ţări cu străinătatea,
 exigibile într-o perioadă determinată (1 an).

 Aceste fluxuri sunt generate de

 activităţile de comert exterior (export-import)
 activităţile de cooperare economică internaţională,
 tranzacţiile financiare internaţionale,
 raporturile financiare cu instituţiile financiar-bancare
internaţionale (FMI, BM, BIRD), UE etc. 7
ROLUL BPE
 Evaluarea schimburilor internaţionale.
 Fundamentarea politicilor - comercială, valutară, fiscală, monetară

 Fundamentarea strategiilor de finanţare pe termen mediu şi lung

 Compararea sub raport cantitativ şi calitativ a schimburilor reale şi

financiare ale unei ţări cu străinătatea.

 Evaluarea avantajelor şi dezavantajelor schimburilor comerciale ale

unei ţări derulate cu
 ţările terţe,
 creditorii / debitorii
 organismele financiare internaţionale

 Aprecierea competitivităţii externe a unei economii naţionale

 (comerţul cu bunuri şi servicii) 8
 Modelarea şi coordonarea politicilor comerciale externe.
BPE - FORME
 Balanța Globală
 Înregistrează totalitatea fluxurilor reale, financiare şi monetare, în relaţiile unei ţări cu
toate țările lumii.
 Balanța Regională
 Înregistrează totalitatea fluxurilor, în relaţiile unei ţări cu țările dintr-o anumită regiune.
 Balanța Bilaterală
 Înregistrează totalitatea fluxurilor, în relaţiile unei ţări cu o anumită țară
 Balanța Program
 Se proiectează pe un orizont de timp viitor,
 proiecţiile vizeaza contul curent şi investiţiile nete în economie.
 Se folosește pentru determinarea necesarului de resurse pentru a acoperi eventualele
deficite de cont curent şi care se pot obţine din credite externe sau din activele de
rezervă;
 Statică
 Înregistrează totalitatea fluxurilor reale, financiare şi monetare, în relaţiile unei ţări cu
toate țările lumii, la un anumit moment dat
 Dinamică
 Înregistrează totalitatea fluxurilor reale, financiare şi monetare, în relaţiile unei ţări cu 9
toate țările lumii, pe un orizont de timp mai mare.
STRUCTURA BPE (1)
 A. Contul curent
 Balanta comercială
 tranzacţiile de IMPORT-EXPORT cu marfuri la preţuri FOB
 Export în credit; Import în debit

 Sold excedentar (Export>Import) / deficitar (Export<Import)

 Balanţa serviciilor
 Încasări şi plăţi generate de prestările de servicii
 Balanţa veniturilor
 din valorificarea factorilor de producţie:
 Muncă: Salarii şi Drepturi de autor

 Capital: Dobânzi şi Dividende

 Balanţa transferurilor curente şi a donaţiilor

 Cotizații (org.intl), ajutoare, subvenţii, donaţii 10
11
 CCI Paris  INCOTERMS (conditiile de livrare E-I)
 13 conditii de livrare: EXW, FOB, … CIF, DDP

12
STRUCTURA BPE (2)
 B.Contul de CAPITAL
 Încasări / Plăţi ocazionate de
 TRANSFERUL INTERNAŢIONAL AL CAPITALULUI
 Achiziţionarea / vânzarea de
 ACTIVE NEFINANCIARE (terenuri, resurse ale solului)
 ACTIVE INTANGIBILE (brevete, mărci, licenţe)

13
STRUCTURA BPE (3)
 C.Contul FINANCIAR
 cuprinde tranzacţiile rezultate în urma schimbării
proprietăţii activelor financiare străine
 Structură:
 Investiţiile straine directe
 Investiţiile externe de portofoliu

 Alte investiţii de capital

 creditele comerciale, creditele de la FMI, depozite bancare, documente

de export-import în curs de decontare,

 Conturile de tranzit

 cuprind sumele a căror provenienţă / destinaţie este în curs de stabilire;

 Conturile de clearing / barter

 cuprind toate operaţiunile care au ca efect evitarea transferului de valută:

clearing, barter, operaţ. de compensare, operaţ.de cooperare; 14

 Activele de rezervă
STRUCTURA BPE (4)
 D.Erorile şi omisiunile
 surse diferite ale datelor necesare alcătuirii balanţei,

 Regulă generală,
 un DEFICIT la contul CURENT ar trebui compensat de
un EXCEDENT la contul de CAPITAL
 pentru ca balanţa să fie adusă în stare de echilibru.

  DEZECHILIBRE la nivelul unor părţi din BPE.

15
16
17
5.BPE – PRINCIPII DE ÎNREGISTRARE
 P(1). dubla înregistrare
 fiecare FURNIZARE DE RESURSE REALE este compensată de o
ÎNCASARE
 Tranzacţiile reale (export, import) ca sursă de venituri şi plăţi
 orice INTRARE de resurse reale este compensată de o PLATĂ
 Modul de finanţare a tranzacţiilor (transferuri, credit)
 P(2). Cele mai multe tranzacţii apar
 INIŢIAL în contul CURENT
 ULTERIOR, în contul de CAPITAL

 există o poziţie de CREDIT şi una de DEBIT pentru fiecare cont şi sub-

cont din BPE
 INTRĂRILE de resurse sunt înregistrate în CREDITUL balanţei
 IEŞIRILE sunt înregistrate în DEBITUL balanţei

 P(3). Soldul Creditor în Contul Curent = Soldul Debitor în Contul 18

de Capital
DEZECHILIBRE ALE BPE
 Deficitele la nivelul BPE:

 lipsă de competitivitate pe plan extern

o ieşire masivă de capitaluri (străine / autohtone)

 ca urmare a deteriorării climatului general de afaceri.

 generează perturbaţii pe piețele

 valutară, monetară, creditului, de capital etc.

o balanţă cronic deficitară  reducerea bonitatii. 19

6.FACTORI DE DEZECHILIBRU IN BPE:
(1)
 Factori ENDOGENI
 reducerea exporturilor
 (cauzată de calamităţi naturale, evenimente fortuite - revoluţii,
războaie civile);
 creşterea importurilor
 (intensificarea cererii interne);
 insuficienta acoperire a cererii interne
 (reducerea exporturilor);
 diminuarea competitivităţii externe a produselor autohtone
 (calitate scăzută, preţuri ridicate);
 scăderea gradului de prelucrare al exporturilor;
 deteriorarea climatului intern de afaceri;
 insuficienta promovare şi stimulare a exporturilor;
 politică comercială (tarifară şi netarifară) ineficientă;
20
 structura pe ramuri a economiei naţionale.
FACTORI DE DEZECHILIBRU IN BPE:
(2)

• Factori EXOGENI:
– dereglarea preţurilor mondiale la produsele cu pondere
mare în structura comerţului exterior;
– politica comercială a altor state
– lipsa avantajelor competitive (comparative) reale;
– dereglarea fluxurilor comerciale zonale
• ca urmare a unor conflicte sau dispute comerciale
internaţionale.

21
SOLUŢII DE ECHILIBRARE A BPE:
 A.Echilibrul automat:
 A1.mecanismul preţurilor
 deficitul balantei comerciale (Export<Import)
  scăderea masei monetare în circulaţie  scăderea preţurilor stimulent

pentru exporturi şi o frână în calea importurilor

 A2.finanţarea compensatorie
  dezechilibrul din balanta comerciala este compensat de un APORT
suplimentar de fluxuri FINANCIARE externe
 B.Politici macroeconomice
 Politici comerciale:
 Stimularea exporturilor + Bariere în calea importurilor
 Politici monetare (rata dobânzii)
 Deprecierea cursului de schimb
 Politici bugetare (fiscalitate)
 Atragerea de ISD
 Sporirea investiţiilor in economie  creşterea calităţii produselor şi 22
serviciilor sporirea cererii externe
INDICATORI SPECIFICI COMERŢULUI
INTERNAŢIONAL
 1.gradul de deschidere al unei economii,
 2.rata de acoperire a importurilor prin exporturi,

 3.rata de penetrare pe piaţa internă,

 4.raportul de schimb,

 indicele avantajului comparativ¸

 indicatorii gradului de concentrare a exporturilor şi

importurilor

23
1.GRADUL DE DESCHIDERE AL UNEI
ECONOMII (GD).
 Obiectivul = maximizarea valorii acestui indicator.
 Cu cât Gd este mai ridicat, cu atât ţara respectivă este mai integrată în schimburile
comerciale intl
  mai dependentă de pieţele de desfacere externe.
 = RAPORTUL între valoarea schimburilor comerciale internaționale si valoare PIB
 = (X+M / PIB ) * 100
 (X – valoarea exporturilor unei tari intr-un an; M = valoarea importurilor unei tari intr-un
an)
 = 84.6% (Romania 2019, sursa BNR)

 Indicele de propensiune a exportului

 reflectă încrederea de care se bucură producătorii autohtoni pe piețele internaționale
 = raportul între valoarea exportului și valoarea PIB.
 = (X / PIB ) * 100
 (X – valoarea exporturilor unei tari intr-un an)
= 40,4% (Romania 2019, sursa BNR) 24
2.RATA DE ACOPERIRE A IMPORTURILOR PRIN EXPORTURI
(RA)

 Orice ţară caută să-şi acopere, într-o măsură cât mai bună,
fondurile financiare necesare pentru plata importurilor pe seama
încasărilor din exporturi.

 = RAPORTUL dintre
 Valoarea EXPORTURILOR si
 Valoarea IMPORTURILOR

 = (X / M ) * 100

 (X – valoarea exporturilor unei tari intr-un an – in pret FOB)

 (M – valoarea importurilor unei tari intr-un an – in pret CIF)

25
 = 91,1% (Romania 2019, sursa BNR)
26
3.RATA DE PENETRARE PE PIAŢA INTERNĂ
(RP)
 =% produselor străine în totalul bunurilor
consumate / utilizate pe piaţa internă a unei ţări
 = (M / Pi) *100
 Pi = Y + M - X
 Piata interna = Productia interna + Importuri - Exporturi

 Indicele de propensiune marginală a importurilor

 = raportul între valoarea importului și valoarea consumului intern.
 reflectă măsura în care cererea internă este acoperită prin importuri
 = 0,4 (Romania 2019, sursa BNR)
27
4.RAPORTUL DE SCHIMB (TERMS OF
TRADE) (RS)
 evidenţiază condiţiile schimbului de produse ale unei
ţări cu o altă ţară.
 = cantitatea bunurilor exportate pentru a obţine o
unitate de bunuri importate, într-o perioadă de timp.

 = Qx / Qm
 (Qx - cantitatea bunurilor exportate)
 (Qm - cantitatea bunurilor importante)

 se foloseşte pentru a aprecia nivelul de trai dintr-o

anumită ţară
28
 (un autoturism echivalează cu “x” salarii).
5.INDICELE BELA BELASSA (IBB)

 = indicator care reflectă gradului de specializare

internaţională
 = indicator al specializării intra-ramură

 = raportul dintre
 balanţa comercială pe grupe de produse sau ramuri (exporturi -
importuri)
 totalul schimburilor comerciale ale unei ţări (exporturi +

importuri).

 = [(Xi - Mi) / (Xi + Mi)] *100

29
3. APLICATIA PRACTICA NR. 3
 3.1.Analiza balantei de plăti externe a țării alese (se
păstrează aceeași țară aleasă la aplicatia nr. 2)
 Analiza structurii și a soldului balanței comerciale a
acesteia
 Factorii care contribuie la structura și soldul balanței
comerciale
 3.2.Indicatorii specifici comerţului exterior al țării
alese (se vor folosi datele din aplicatiile 3.1 si 2.1)

 Țara aleasă este aceeași din aplicația nr 2.

 Raspunsurile se vor integra in portofoliul de aplicatii al studentului 30