Cursul 2

Breviar de semiologie psihiatrica

• Activitatea • Afectivitate
• -Vointa • Constiinta
• Instincte - de aparare agresivitate somn
- alimentar
- sexual • Personalitatea
•
 TULBURARILE DE ACTIVITATE
Activitatea = totalitatea manifestarilor de comportament exterior
de conduita interioara/mintala care duc la rezultate adaptative
¬Activitățiile pot fi;
- Involuntare activitatiile se desfășoară fără participarea activă a voinței (clipitul, înghițitul, ticul )
- Voluntare: activitatiile sunt sub controlul voinței (traversarea străzii, salutul unei persoane cunoscute )
- Postvoluntare: acte automatizate în urma exercitării îndelungate, stereotipe (mersul, scrisul, dansul, )
• TULBURARILE DE ACTIVITATE A - B
A- COMPORTAMENTULUI EXPRESIV B-SEMIOLOGIA MOTRICITATII
COMUNICAREA VERBALA – v.limbajul
COMUNICAREA NON VERBALA
I –ŢINUTA—un aspect al atitudinii persoanei fata de ambianta, - reguli sociale, - societate
- Dezordonata ,Rafinata , Bizara , Travestita (hainelor sexului opus ) Cisvestitism (nepotrivita cu vârsta)
Dezordinea vestimentară( numit si sindromul Diogene ) poate fi expresia :oligofrenie ,starilor confuzionale,demenţelor , schizofrenie ,manie,
depresie
Rafinamentul vestimentar exagerat, poate fi expresia :schizofrenie ,maniei, pedanterie caracteriala

II Privirea = redă în mod spontan conţinutul afectiv al vieţii psihice.

- fixa,imobila,incrucusata - exprima ura ,agresivitate,cruzime
- fugace,mobila, necrutatoare - exprina starii de excitatie,manie,hipomanie
- stinsa,hipomobila,trista,fixa ,absenta - exprima stari depresive
- larg deschisa+ridicarea sprincenelor,incretirea fruntii - exprima angoasa,anxiet.
- detasta,rupta de realitate - exprima discordanta,dementa

III MIMICA =expresie nonverbală,involuntara,reflexa a continutului ideo- afectiv a persoanei

- Modificări cantitative
expresivitatea mimica - crescuta se numeste, - Hipermimi- ( intalnita de ex: isterie, manie )
-scazuta se numestete - Hipomimi- (intalnita de ex:melancolie,impregnatie NL )
- absenta se numestete - amimie (intalnita de ex: oligofrenii, ,demente-sd.PEMA –PGP)
- Modificări calitative - Paramimii = pervertirea expresie mimice
ex -1 - mimica de împrumut - expresii controlate în mod deliberat în scopul atragerii atenţiei ambianţei
2 –ecomimia - imitarea mimicii interlocutorului
3 - hemimimia - persistenţa unilaterală a unei expresii mimice-ex-rade stramb
4 - neomimia -mimica bizară similara neologismelor din vorbire
 B-SEMIOLOGIA MOTRICITATII-I- Tulburari .Cantitative II - Tulburari .Caliitative -
I- Tulburari .Cantitative:1,2,3-
1 - hipokinezia,= ↓ activitatii motorii
- caracterizata prin:bradikinezie +bradilalie+hipomimie +sărăcirea expresivităţii mimico-
pantomimice

2- akinezia,= intreruperea/abolirea activităţii motorii

-realizeaza diverse forme clinice: a,b,c -↓ miscarilor spontane ; inerţie motorie
a-Stuporul = imobilitate cvasicompletă tradusa prin: - nu răspunde sau reacţionează vag, tardiv la solicitări
- mimică - expresie de durere/anxietate
- poate apare : starile nevrotice (în special isteria),
starile psihotice ( melancolie schizofrenie, epilepsie,, confuzie etc.)
b- catalepsia – reprezinta :- imobilitate motorie completă cu hipertonie musculară;
- pastrarea de catre pacient a pozitia - în care se afla - catalepsia rigida
- impuse de examinator - flexibilitate ceroas
-apare - în: catatonie (forma inhibata), sugestie hipnotica,
- isterie (criza cataleptica, manifestata printr-o hipertonie în extensie sub forma unui arc de
erc) .
c- catatonia = sindrom de etiologie multipla - endogen(Sk,TB) reactiv(psihogen,organic
- cuprinde: -stereotipiile= repetitia identica a unei miscarii
-sugestibilitatea = receptivitate extrema la influntele exercitate de o persoana
- imbraca forma- sd.ecopati=-ecomimie +ecolalie+ecopraxie
-negativismul - activ - reprezinta rezistenţa activă la orice stimul extern
- ex: –pacientul- se inderparteaza cind este chemat
- isi retrage mana cand interlocutorul ii intinde mana
-isi contracta maseterii cind este intrebat ceva
- negativismul - pasiv - reprezinta rezistenta pasivă la orice stimul extern
3 – Hiperkinezia = tahikinezia = exagerarea activitatii psihomotorii caracterizate prin:
- mimica –mobila ,expresiva
- pantomimica-ampla,continua,rapida
- apare în starile maniacale,
starile de usoara intoxicatie cu substante euforizante etc
- prezinta urmatoarele forme de manifestari : - Neliniştea psiho-motorie,
- Hiperexpresivitatea mimico-
gestuală
- Excitaţia psiho-motorie
- in forma extrema este-agitatia psihomotorie
- cuprinde: - dezorganizarea mimico-gestica,comportamentala
- stare afectivă particulară,
- stare halucinatorie delirantă,
destructurarea în diverse grade , a conştiinţei
- poate sa apara în: episoadele maniacale ("furor maniacal"),
schizofrenie (caracter incomprehensibil),
depresiile psihotice (raptus melancolic),
epilepsie ("furor epilepticus"),
demente, întârzieri în dezvoltarea mintala,
stari confuzionale,
afectiuni organice cerebrale
(vasculare, tumorale, traumatice),
sindromul de impregnare neuroleptica,
Continuare- B-SEMIOLOGIA MOTRICITATII-

II - Tulburari Caliitative - parakineziile - ticurile

• Parakineziile = pervertirea sensului şi conţinutului natural şi logic al mişcărilor in sensul
- pierderii naturaletii gesturilor
- gesturile apar -nemotivate,puerile,bizare,au un aer de imprumut
- gesturile-inutile,artificiale,excesive,pretioase,discordante continutului
- reprezentate de
1 - paramimiiile vezi modificarile calitative ale mimici
2 manierisme = pervertirea unor miscarii uzuale,involuntare
(imprimarea unor miscarii uzuale, a unui aer de imprumut )
= gesturi/mişcări simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite - persoanei respective
- situaţiei în care se află.
-ex: mersul devine artificial-saltat,dansat,in zig-zag,pe virfuri,pe calcai
-ex: dau mana excesiv de protocolar,ofera un deget cand dau mana
- apar in sk ca expresie a disociatiei psihice
3 bizareri = un grad accentuat de comportare manierista
= pierderea logicii si inteligibilitatii gesturilor, mişcărilor
= neoformatii comportamentale
-apar in sk
4 stereotipiile = repetitia identica a unei miscarii
- sterotipii-de postura-posturing =asumarea voluntara a unor pozitii inadecvate
-ex:,,botul schizofrenului”proiectia ant.a buzelor
≠ -catalepsie =mentinerea involuntara a unor pozitii
- sterotipii-de –miscare =repetarea,perseverarea unor miscari intentionate,ritmice
ex –grimase.manierisme , –pervertirea actiunilor ,gesturilor,uzuale involuntare
 VOINTA
- definitie: Funcţie a psihicului - orientată spre atragerea unor scopuri propuse conştient,
- pentru a căror realizare sunt necesare: - deliberarea,
- planificarea şi
- Tipuri de vointa : -organizarea forţelor şi acţiunilor proprii
- Voinţă pozitivă, activă (de mobilizare, de acţiune, de depăşire a obstacolelor)
- Voinţă negativă,-defensivă -inhibitorie a : - pulsiunilor instinctivo-afective
- activitatilor ce au consecinte reprobabile
TULBURĂRILE CANTITATIVE ALE VOINŢEI •Hiperbulia Hipobulia: Abulia:

•Hiperbulia- definitie: cresterea capacitatii volitionale,

tradusa pe plan comportamental prin activitati permanente si sustinute.
-fara semnificatie patologica este o caracteristica a personalitatilor tenace si ambitioase.
-apare foarte rar in patologie– boala somatica si psihica distruge motivatiile
( determina o prelucrare preferentiala a cognitiilor legate de- simptome sau
- boala in detrimentul celorlalte activitati:
Exemple
-H bulia din TOC -indreptata spre -eliberare de obsesii
-retinerea de la ritualurile obsesive
-Hiperbulia din tulburarea deliranta persistenta:
bazata pe o motivatie deliranta
(punerea in aplicare a ideilor si planurilor delirante – vezi delirurile pasionale)
- Hiperbulia din toxicomanii –indreptatata spre procurarea si
administrarea substantei psihoactive,
6
- restul activitatilor devenind secundare
•Hipobulia:
-definitie: scaderea capacitatii volitionale,
tradusa pe plan comportamental prin scaderea capacitatii de a actiona.
-trebuie apreciata tinand cont ca :
- activitatile obisnuite se pot desfasura relativ normal, ele dobandind prin repetare
un caracter automat
- activitatilor noi, inedite cer efort volitional pt.realizarea lor

-apare in aproape toata patologia, atat psihica cat si somatica

(prelucrare preferentiala a cognitiilor legate de simptome sau boala in detrimentul celorlalte activitati).

Exemple:
-hipobulia din neurastenie: scaderea capacitatii de a actiona este det . de astenia fizica si psihica si

de acuzele somatice (vezi neurastenia)

-hipobulia din tulburarea anankasta de personalitate: apare ca o consecinta a perfectionismului inhibant
- hipobulia din - toxicomanii-intereseaza toate domeniile de activitate
- oligofrenii,demente
•Abulia:
Definitie: pierderea capactitatii volitionale
tradusa pe plan comportamental prin incapacitate de a actiona.
In patologie termenul se foloseste si in cazul hipobuliilor intense

Exemple (abulie in sens clasic):

-abulia din stuporul depresiv
-abulia din schizofrenia catatonica – pacient asemanator cu o statuie,
mentinand pozitii adeseori incomode timp indelungat
(perna psihica – pacientul sta mai multe ore culcat pe spate in pat fara a-si sprijini capul de perna)
-realizeaza la un momemt dat profilaxia suicidului
(AT! IMAO-inlatura abulia –pacientii recurg la suicid)
 TULBURĂRILE CALITATIVE ALE VOINŢEI
Disbuliile calitative-
1•Disabulia:
- definitie: dificultatea de a initia si a finaliza o actiune
- o forma particulara de hipobulie
- apare : nerastenie ,in debutul schizofreniei

2•Parabulia:
-definitie: o forma particulara de hipobulie
-determinata si
- intretinuta de acte motorii parazite
-apare in boala ticurilor –
apar -ticuri multiple,
- permanente care paraziteaza toate activitatile
 Impulsivitatea si impulsiunile (Comportamentul impulsiv)

- sunt considerate tulburari de vointa avand in vedere cauza care le determina.

- Sunt consecinta insuficientei vointei inhibitorii:
- insuficienta permanenta – impulsivitate (trasatura de personalitate)
- insuficienta tranzitorie – impulsiuni (raptusurile si fugile)
Impulsivitatea:
- definitie: = insuficienta permanenta a vointei inhibitorii
- tradusa in plan comportamental prin - impulsivitate,
- acte intempestive,frecvent cu caracter antisocial,reprobabil
- apare – la normali-temperamentalii colerici in situatii conflictuale
- la nevrotici,psihopatii (instabili impulsivi) cand actul impulsiv odata consumat
atrage dupa sine scuze, regrete
Raptusurile:
- definitie: = manifestari motorii tranzitorii,paroxistice, explozive ce realizeaza o,,paralizie” a vointei
- apar in -tulburarile afective (maniacal, depresiv) - schizofrenie, epilepsie,intarzierea mintala

Fugile:
- definitie: parasirea neasteptata a domiciliului sau a locului de munca, ca urmare a nevoii imperioase de a
pleca.
-Se caracterizeaza prin:
- imprevizibilitate (nu pot fi anticipate)
- incomprehensibilitate (nu sunt determinate de un motiv comprehensibil)
- limitare in timp
- insotite de amnezie lacunara (pacientul nu-si mai aminteste - cum a ajuns intr-un anumit loc si
- ce s-a intamplat pe parcursul drumulu
-apar in - demente (pacienti varstnici care se pierd si este anuntata familia ca au disparuti)
- t. disociative
 TULBURARILE INSTINCTELELOR
- Instinctele = însusiri înnascute ce au ca scop satisfacerea unor trebuinte biologice vitale pentru individ.
- determina in mare masura comportamentul
= de psihanalisti pulsiuni,
-pot avea drept scop - apararea integritatii fizice si a vietii individului (apararea,foamea, setea,).
- perpetuarea speciei (sexualitatea).

- Tulburarile instinctului de aparare

-instinctul de aparare - asigura integritatea fizica a individului

- este legat de agresivitate
- Diminuarea instinctului de aparare apare în starile dementiale, retardul mintal, depresie, schizofrenie,
- Sinuciderea=diminuarea instinctului de aparare poate merge pâna la abolirea lui,
-se întâlneste mai frecvent- în starile depresive de intensitate psihotica (cu delir micromanic),
- în epilepsie, alcoolism cronic, stari reactive, psihoze de involutie,
- Automutilarea - este alta forma de manifestare dramatica de diminuare a instinctului de aparare si
- consta în amputarea - unui membru ( de regula mâna),
- a limbii sau în provocarea de leziuni corporale
- datorata a unei stari psihotice cu delir de autoacuzare si culpabilitate (ex. în melancolie).

- Cresterea instinctului de aparare - agresivitatii -o întâlnim în anumite circumstante în psihopatii, în alcoolismul cronic,
farmacodependente, dupa traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie
- agresivitatea poate fi
- constitutionala apare în contextul unei structurari dizarmonice cu deosebire de tip epileptoid si paranoiac.
- câstigata - tulburari de personalitate (psihopati).
- în alte boli psihice (paranoia, schizofrenie, manie, etc) la
- toxicomani si
- la persoanele cu sechele neuropsihice dupa traumatisme cranio-cerebrale si meningoencefalita.

Factori determinanti ai conduitei agresive

 Tulburarile instinctului alimentar
Clasificare:
tulburari cantitative – exagerarea si diminuarea instinctului alimentar
tulburari calitative – pervertirea instinctului alimentar

Tulburari cantitative

Fagomania = mănâncă fără o impulsiune sau nevoie de hrană

-apare în nevroze, diabet insipid, tumori cerbrale
bulimie= exagerarea instinctului alimentar -
-apare in - in boli somatice (diabet zaharat)
-in boli psihice (bulimia nervosa)
anorexie= diminuarea instinctului alimentar
– apare:- anorexia nervosa
- episodul depresiv sever

Tulburari calitative

Pervertirea instinctului alimentar

Variante clinice:

Polifagia – tendinta de a ingera in cantitati crescute produse comestibile si necomestibile

-apare in n dementa vasculara
Sitiofobia – refuzul de a se alimenta datorita
- ideilor delirante de otravire – din sk paranoida
- halucinatiilor olfactive sau gustative dezagreabile legate de alimente
din depresia sever psihotic
coprofagia- care consta în ingerarea de materii fecale (apare la dementi si oligofreni);
geofagia- ingestia de pamânt si lut ( apare la dementi si oligofreni);
 Tulburarile instinctului sexual
● Tulburari cantitative =Tulburarile de dinamica sexuala
Cresterea instinctului sexual Diminuarea instinctului sexual – impotente sexuale
psihogene.

la femei – nimfomanie F :frigiditate

la barbati – satiriazis B:Erectia insuficienta , instabila ,capricioasa,nula
Ex in episodul maniacal Ex– in episodul depresiv
in demente, mai ales cea vasculara - in fobia simpla (frica de a nu contacta o boala
venerica ex sifilofobie

●Tulburari calitative – Tulburarile comportamentului sexual (deviatiile sexuale). perversiuni sexuale-

A,B,C
A - Anomalii in alegerea partenerului = deviatii de la obiect
B - Anomalii in desfasurarea actului sexual (partenerul este ales corespunzator)=deviatii de la scop
C. Tulburarile de identitate sexuala= discordanta "simtita" de individ între sexul somatic si sexul psihic

A-Anomalii in alegerea partenerului = deviatii de la obiect

- Pedofilia – atractie pentru copii- - Incestul – practicarea actului sexual cu rude de sange
- Gerontofilia – atractie pentru persoane in varsta - Homosexualitatea –barbati – pederastie
- femei – lesbianism sau
tribadis

- Zoofilia sau bestialitatea – practicare actului sexual cu animale

- Fetisismul – satisfacere erotica prin contemplarea a lenjerie intima ale sexului opus
B - Anomalii in desfasurarea actului sexual (partenerul este ales corespunzator)=deviatii de la scop
- Sado-masochismul – obtinerea satisfactiei erotice prin provocare de durere intre parteneri
- Voyerismul – satisfactie sexuala prin urmarirea actului sexual
- Exhibitionismul – placerea sexuala obtinuta prin expunerea organelor sexuale in public,
unor persoane de sex opus adesea este asociata cu masturbarea
- Frotteurismul – stimularea sex prin frecarea organelor sexuale de persoane de sex opus in
locuri aglomerate

C.Tulburarile de identitate sexuala=discordanta "simtita" de individ între sexul somatic si sexul psihic
îmbraca doua aspecte:
travestitismul (mai putin grav) = poarte vestimentatia caracteristica sexului opus
transsexualismul,=indivizii solicita cu insistenta schimbarea sexului prin interv chirurgicala.

Violul - este prototipul comportamentului agresiv,

= definit ca "orice act de penetratie sexuala oricare ar fi ea (de orice fel)
comisa asupra unei alte persoane prin violenta, constrângere sau surpriza
 TULBURARI ALE AFECTIVITATII
-Procesele (starile) afective sunt rezultatul confruntarii dintre - nevoile interne (motivatie) si
-realitatea inconjuratoare.
- Satisfacerea cerintelor interne - genereaza placere, multumire, entuziasm, bucurie
- nesatisfacerea cerintelor interne- genereaza neplacere, nemultumire, tristete etc.

-Procesele (starile) afective îndeplinesc roluri importante în comportamentul omului;

rolul- de comunicare,
-de influentare a conduitei altora, autoreglare în vederea unei mai bune adaptari la realitate,
- de contagiune,
- de accentuare sau diminuare a însasi starii afective.

-afectivitatea=este procesul psihic cel mai legat de personalitate

= inglobeaza - A- stari afective elementare ,normale

1 - dispozitiile=starea afectivă generală, de fond, de durată si intensitate medie, variabilă

2a - emotiile= expresia cognitivă comportamentală şi fiziologică a unui sentiment

( ex iritabilitate, frică, supărare, euforie, fericire, ură, plăcere )
2a1 - afectele= expresia observată a emoţiilor
(ex -furia , agresivitate oarba si starea de groaza, accesele nestapinite de ris sau plins
,fuga în panică-automatisme)
- B - stari afective elaborate ,
2 - sentimentele = investitie afectivo-cognitiva care exprima aprecieri valorice
(ex -stima,prietenie,dragoste,dispret)
3- Pasiunile = o stare afectiva -intensa,stabila ,durabila
-orientata catre un obiect exclusiv
-susceptibila sa-i dea lumii o noua infatisare
ex:pasiuni (+) pt.arta,stiinta
 • Tulburari cantitative Clasificarea tulburarilor afective:
A - hipotimia, scadere -a trairilor afective pana la apatie si indiferenta afectiva
-expresivitatîi mimico-pantomimice
apare în -idiotie (retard mintal sever), demente, stari confuzionale, stari post TCC
- atimia =athymhormia=indiferentism afectiv= aplatizare afectiva
= incapacitate de reactie afectiva la stimuli- manifestata prin inexpresivitate mimica si pantomimica
- apare in starile defectuale din schizofrenie. idiotie, demente si stari confuzionale
- apatie=lipsa- tonalitatii afective-interesului fata de propria persoana,ambianta
B- Hipertimiile -cresterea de polaritate negativa sau pozitiva, a trairilor afectiv
1 a )negative - DEPRESIA 1) b) pozitiva - EUFORIA
= ↑ de polaritate negativa a pragului dispoziţional = ↑ de polaritate pozitiva a dispozitiei în sensul
veseliei, al bucuriei (sine materia), al

2- DISTIMIA fericirii "în sine si pentru sine" -

3- anestezia psihica dureroasa=suferă pentru că nu poate suferi apare în:
4 - raptus melancolic= - - faza maniacala a PMD
5 - Anxietate =teama fără obiect (≠ teama cu obiect=fobie) - intoxicatii usoare cu subst
euforizant
-stari febrile, demente, ologofrenii
-sd maniacale din st. organice, stari
febrile
C-forme mixte(h+H):
- labilitate afectiva= variaţii afective între polul pozitiv şi cel negativ,
- ap.în :manie, tulburări de personalitate
- incontinenta afectiva, = trecerea incoercibilă de la o stare emoţională la alta opusă (demenţe vasculara)
- Disforie = stare de disconfort deosebit combinată cu tristeţe, anxietate,iritabiliate, nelinişte 15
 Clasificarea tulburarilor afective:

•Tulburari calitative (paratimiile) = reacţii afective inadecvate faţă de situaţii /evenimente

Ex: o situatiei afectiv negativa intampinata cu bucurie - apar în stări reactive, schizofrenie

- inversiune afectiva,= sentimente negative, faţă de persoane - iubite sau

- pe care firesc ar trebui să le iubească
- apar in sk,delir de gelozie,parafrenie

- ambivalenta afectiva=coexistenţa unor stări afective opuse calitativ faţă de aceeaşi persoană/ situaţie-
- apare in schizofr-

16
 1. Depresia :
Definitie:
-Depresia ca simptom - traire afectiva intensa, dureroasa,
legata de cele mai multe ori, de o ideatie restransa cu caracter
micromanic
-Depresia ca sindrom este definita de o triada clinica:
1 - Dispozitia depresiva (depresia ca simptom), uneori anxietate
2 - Lentoare si restrangerea spectrului ideativ,
cu ideatie depresiva de la prevalenta la deliranta,si
idei de suicid - uneori
3 - Diminuarea activitatii motorii cu - lipsa de initiativa si izolare, sau
uneori - neliniste sau explozii motorii – raptusul depresiv
- Depresia ca tulburare :
- depresia ca sindrom
- atitudine depresiva caracteristica
- incapacitate de concentrare cu hipermnezie secundara centrata pe evenimente (-)
- senzatie de lipsa de energie
- pierderea interesului si a placerii
- insomnie sau hipersomnie
- inapetenta cu scadere in greutate sau hiperfagie
- acuze subiective somatice: constipatie si disconfort dureros cu localizare variabila
17
 Depresia :

Atitudinea depresiva este - exteriorizata prin :

- inhibitie motorie sau neliniste anxioasa
- mimica si pantomimica concordanta
- fruntea,incretita, in omega Ω
- pleoape cu ⅓ ( treimea) ,interioara, ridicata
- comisurile bucale coborate
- corp inconvoiat
- bratele cad , pe linga corpul sau,
- umerii coboriti

18
Depresia ca tulburare poate fi datorata :
- conditiei medical general
- boli neurologice
(Traumatisme craniene , boala Hunghinton,,Parkinson,
epilepsie de lob temporal)
- bolii.endocrine
(acromegalie,hipoTiroidie,↓,↑functiei CSR,insuficienta ovariana)
- bolii infectioase (colagen,LES,mononucleoza)
- unei substante
- cocaina
-tratamentul - cu- antiHipertensive-
rezerpina,clonidina,propranolol,guanetidina
- steroizi,
- NL (fenotiazine incisive,depot)
- BZD
- afectiuni psihice de intensitate nevrotica:TS,TSPT,TAG,TAF,TOC
- afectiuni de intensitate psihotica : depresia din sk, sk – af, 19
tulb.afective,demente
2 Distimia
Definitie: un sindrom depresiv
- de intensitate redusa
-care nu afecteaza semnificativ randamentul cognitiv
si motor,

- cu durata lunga ( peste 6 luni –ICD sau

peste 2 ani DSM – )
3 Anestezia psihica dureroasa = anhedonia non responsiva:
Definitie: incapacitatea de a reactiona afectiv la stimuli,
constientizata si resimtita intens de pacient
ca fiind extrem de dureroasa
(pacientul “sufera ca nu poate suferi” sau
“sufera ca nu se poate bucura”)
Exemplu: in episodul depresiv pacientul sufera pentru ca a devenit
indiferent la bucuriile sau supararile persoanelor dragi. 20
 4 .ANXIETATEA
Definitie: “teama fara obiect”, (≠ teama cu obiect = fobie)
resimtita de pacient ca o senzatie de pericol iminent;
are un caracter predominant anticipativ – “este mai mult gandita decat traita”

Clinic se manifesta prin

-pe plan comportamental – neliniste psiho-motorie
-pe plan somatic – simptomele somatice ale anxietatii
(hiperactivitatea sistemului nervos simpatic):
-simptome digestive: uscaciunea gurii, disconfort epigastric, diaree
-simptome respiratorii: dispnee prin inspir dificil, hiperventilatie
-simptome cardiovasculare: palpitatii, senzatie de disconfort precordial
-simptome genitourinare : mictiuni frecvente, imperioase
-simptome neurologice: incetosarea vederii, ameteli
-simptome generale: transpiratii, senzatie “de rau general”
-pe plan cognitiv: incapacitate de concentrare
Exemplu – tulburarile anxioase
21
 CONSTIINTA
= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual. (H. Ey, 1963)
= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)
= sectiune transversala prin existenta unui subiect ( Ey, 1974).
-conştiinţa are 4 laturi-
1-conştienţa =starea de veghe= trezire = arousal-menţinută de SRAA- baza conştiiţtei
2-cunoasterea- are 2 straturi: -senzaţiilor,percepţiilor,reprezentărilor
-gândirea
- permite reflectarea realităţii -ext-interne
- structurată pentru satisfacerea cât mai uşoară a nevoilor = inteligenţă
3 - afectivitate
4. –activitate
Tulburările conştiinţei se împart în :
- 1) tulburarile de claritate ale constiintei=cantitative

- 2) tulburari de continut
a) tulburarile orientarii in spatiu - poate interesa localitatea, cartierul, strada,casa
b) tulburarile orientarii in timp
c) tulburarile orientarii allopsihice ≈ derealizare
= dificultatea, imposibilitatea de a identifica mediul ambiant si elementele lui constitutive
- adica mediul inconjurator,apare bolnavului ca necunoscut, strain
d) tulburarile orientarii autopsihice = depersonalizarea
3) tulburarile ale constiintei de tip dezintegrativ =calitative 22
 1) Tulburarile de claritate ale constiintei = cantitative
-Criteriul:- vigilitatea = starea veghe-se carteriz prin aceia ca functiile psihice se desfasoara cu:
- Claritate = (HEy )capacitatea subiectului de a discrimina realitatea de propria sa subiectivitate
-luciditate = orientare -oportună si adecvată la realitate este sub controlul ratiunii
-sunt:
-obtuzia dificultatea de a percepe exact stimulii externi, raspunsurile la acestia
vocea este monotona, lipsita de modularile necesare
- Hebetudine = dezinserţia bolnavului din realitate.
-torpoare= somnolenţă însoţită de:- uşoară dezorientare T-S + ↓ kineziei – scăderea iniţiativelor
-Obnubilare =obtuzie - ↓ tonusului - afectiv:- + ↓ voinţei

- bradipsihic - bradikinetic
- dezorientare: - spaţiala - la propria persoană
- ↓imaginaţiei - ↓ evocărilor mnestice
- răspunsuri: - vagi- neelaborate- incomplete- întârziate
- Sopor = agravare a stării de obnubilare-aseamănătoare cu starea de somnolenţă accentuată
- stupor - dezorientarea temporala si spatiala este accentuata, inhibitia psihomotorie însemnata
- bolnavii raspund cu greutate la stimuli puternici si numai pe perioade scurte de timp
-coma = pierderea completă, progresivă sau bruscă a:
- conştiinţei (cu conservarea relativă a funcţ. vegetative

- funcţiilor de relaţie 23
 3) Tulburarile ale constiintei de tip dezintegrativ=calitative
Criteriul: adecvarea insului la realitate
- Delirium -Criteriile Jasper • îndepãrtarea de lumea realã (= obnubilare)
• dezorientare temporo-spatialã
• incoerentã
• amnezia episodului
+/– halucinatii vizuale si delir
+/– manifestãri vegetative (febrã)
- Starea oneiroidă =infiltrare a visului în gândirea vigilă –
Apare în:- debutul oniric al schizofreniei nediferenţiate
- stuporul catatonic
- agitaţia catatonică
- Starea amentivă
=dezorientarea este totală, incoerenţa gândirii este maximă, vorbirea ininteligibilă
- forme ale amentiei: - halucinatorie - catatonică - fuga de idei
- Starea crepusculară
- Kaplan = perturbarea conştiinţei + halucinaţii
- Prelipceanu = tulburare mixtă (cantitativă şi calitativă), halucinaţii, idei delirante, comport disociat
Forme:
- automatism ambulatoriu – tulb a conştiinţei + călătorie + păstrarea coordonărilor motorii
- fuga patologică crepusculară – tulb. a conştiinţei + călătorie fără păstrarea coordonărilor motori
- somnambulismul – tulburare a conştiinţei în timpul somnului
24
 Somnul
Somnul reprezinta perioada scurta- circa 6-10 ore- de suspendare a , stariii de veghe necesara odihnei

starea de veghe =starea obisnuita de manifestare a constiintei , necesara desfasurarii proceselor psihice

Alternanta între starea de veghe si de somn este un fenomen fiziologic ce caracterizeaza viata animala
Somnul - electrofiziologice - se deruleaza în doua faze alternative:.
- Somnul lent are o durata de aproximativ 80 de minute,
- evidentiat pe EEG printr-un traseu caracteristic
- apare în general in 5-6 cicluri de somn lent intr-o noapte - alternând cu faze paradoxale.
- În aceasta faza corpul ramâne nemiscat,
functiile fiziologice- respiratia, ritmul cardiac- fiind mai lente, regulate
- somunul paradoxal- corespunde visului si are o durata mai scurta - în medie 10 minute.
-evidentiat pe EEG (frecvente unde alfa si tetha).
- poate aparea in 3-6 cicluri in decursul unei nopti
- În aceasta faza corpul - este animat de miscari, ale segmentelor corporale cât si ale globilor
oculari,
Tulburari ale somnului:. - ritmul respirator si cardiac se amplifica
- insomnia = dificultatea de adormire, trezire frecventa din somn si greutate în readormire, trezire precoce,
somn perceput ca neodihnitor (bolnavul la trezire se simte obosit).
- are cauze diferite, - anxietate determinata de probleme profesionale, familiale sociale greu rezolvat,

- consumul de substante psihostimulante

- boli psihice organice.
- Hipersomnia = prelungirea exagerata a duratei normale a somnului si poate avea profunzimi variabile.
- apare în stari febrile de etiologie variata, în tumori cerebrale, în encefalita letargica, etc.
- inversarea ritmului veghe- somn.
25
 PERSONALITATEA
- lat .-persona.-masca,actorul din spatele masti,om important,
= Ansamblu unitar non - repetitiv
al însuşirilor psihologice caracteristice şi stabile
care definesc un individ anume şi
modalităţile sale de comportament (Roşca, 1972)
= este o struct. dinamică a sistemelor psihice şi individ.
care permit şi determină adaptarea individului la realitatea sa sociala (Allport).

Gordon Allport- identifica peste 50 de definitii ale personalitatii

= organizarea unitara– dinamică a celor mai reprezentative trăsături
ale individului plenar dezvoltat şi integrat
(Pamfil, Ogodescu, 1976).
= Este rezultanta unui proces genetic, în cursul căruia,
- pe postamentl Temperamentului
(particularit. înnăscute de reactivit. neurofiziol., dispoziţie holotimică)
- se constr. Caracterul ( particularitatii dobîndite .)

Rothbart și Bates (1998) a definit temperamentul ca fiind

" un concept constitutional bazat pe de diferențele individuale în reactia emoțională, motorie, și
reactivitatea atențională și auto-reglare
"Caracterul este personalitate evaluată" dupa Allport

26
 PERSONALITATEA

Psihicul= notiune abstracta prin care :- se stabileste- relatia simbolica, indirecta, - cu mediul exterior
- si cu el insusi
- comunicarea,

- adaptarea la mediui exterior

- psihicul - la un moment dat - constiinta,

- de~a lungul existentei – personalitatea-
-Psihicul se concretizeaza in persoana si
se realizeaza in personalitate (daca nu se realizeaza, se chinuie ca „nu s~a realizat - s-a ratat")

- Personalitatea - deriva lat .-persona.-masca,actorul din spatele masti,om important

- prezinta 2 determinanti
- temperamentul - modul innascut de reactionare si manifestare si
- caracterul - modul de reactionare si manifestare ,dobandit sub influenta mediului natural ,social )

- Comportamentul

- ansamblul reactiilor organismului -fata de stimuli - interni ,motivativati

- externi, organizati ,
27
- ce determina adaptarea subiectului in relatiille sale
 Sindromologia personalitãţii

1.sindromul psihopatic; caracterizat prin

aptitudini intelectuale (performanţele cognitive ) suficient dezvoltate,
integrate într-un caracter dizarmonic
2.sindromul nevrotic; caracterizat:
- printr-un conflict interior nerezolvat care determina suferinţã psihicã
şi corporalã adica simptome egodistonice
(percepute de subiect ca fiind straine, neplacute si perturbatoare)
-pastrarea contactului cu realitatea
-prezenta “constiintei bolii psihice
Pacientii cu sd.nevrotic:-formeazã peste 50 % din consultaţiile de interne, de endocrinologie

3.sindromul psihotic: - se caracterizeaza prin :

- prezenta delirul sau delirul şi halucinaţia,
- pierderea contactului cu realitatea si constituirea unei lumi subiective
- absenta “constiintei bolii psihice proprii
- prezenta in psihozele endogene
(schizofrenia, PMD, paranoia,parafrenia etc ).
 

28
 Sindromologia personalitãţii

 
4.sindromul de deteriorare psihopatoid =sindrom axial (Hoche)
se caracterizeaza prin :
- scaderea performanţele cognitive de atenţie, percepţie, memorie, imaginaţie, judecatã,
- scaderea capacitatea de control afectiv, creşte impulsivitatea,
- scaderea în general nivelul social, capacitatea de luptã
- aceia ca este cauzat frecvent posttraumatic, cel mai adesea alcoolic, involutiv.
- prefigurarea sindromul demenţial

5.sindromul demenţial caracterizat prin

- deteriorare progresiv cognitiva
( a Memorie,Atentie,Gandire, intelectului, personalitatii) -
- evolutia simptomatologiei pe o constiinta clara -in absenta deliru
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activitatilor cotidiene uzual
(spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala)
6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare – caracterizat prin afectarea in diverse grade: -

-Inteligenţa gândirea şi alte procese psihice,

- personalitatea, 29
- capacitatea de adaptare a individului,
 Sindromologia personalitãţii
 6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare – caracterizat prin afectarea in diverse grade: -

-Inteligenţa gândirea- personalitatea,

- capacitatea de adaptare a individului,
Sindromul Oligofreni ( retardul mental,intarzierea mentala) este de 4 grade:
- Retardul mental usor, în care subiectul
- poate sa urmeze o şcoala obişnuitã sau specialã
- are o dezvoltare psihicã (varsta mentala) 8-12 ani
-  QI de la 70 până la 50/55
- reuşeşte sã se integreze la periferia societãţii sau a profesiilor,
- reuşeşte sã-şi facã familie, sã aibã copii.
- este semidependent şi sugestibil la antisocialitãţi minore.
- Retardul menta moderat - subiectul nu poate fi şcolarizat,
- are o dezvoltare psihicã (varsta mentala) de pânã în şapte ani,
- QI de la 50/55 până la 35/40
- nu ştie şi nu poate munci,
- este ţinut în familie în totalã dependenţã.
-Retardul mental sever - cu o vârstã mintalã de pânã la trei ani,
- QI de la 35/40 până la 20/25
- cu un limbaj minim,
- care nu se autoîngrijeşte,
Retardul mental profund - cu o vârstã mintalã sub 2 ani
- QI sub 20/25
- nu reuşesc să-şi însuşească limbajul vorbit sau scris. 30
- nu sunt capabili să se ferească de pericolele fizice care le ameninţă viaţa.
 RETARDUL MENTAL(OLIGOFRENIA)

Definiţie.
stare patologica de nedezvoltare cognitiva
ce afectează inteligenţa, gândirea şi alte procese psihice, inclusiv personalitatea,
cu o functionare sub medie, însoţite de deficite în capacitatea de adaptare a individului,
ce îşi au originea în afectarea timpurie a creierului, în primii ani de viaţă.
- stare patologica definita prin caracterul ei defectual global, permanent, nereversibil,
- Persoana retardată se dezvoltă
- psihic, pe măsura potenţialului psihic restant, mai lent decât face achiziţii,
însă într-un ritm şi la un nivel mai scăzut decât normalul,
ceea ce face ca decalajul intelectual să crească pe masura înaintării în vârstă
Incidenţa in România ar atinge 3% din populaţie,
cam 75% din total fiind reprezentate de formele uşoare, de retard, debilitatea mintală
Etiopatogenie. factorii genetici, endogeni acţionează în momentul fecundaţiei,
factorii exogeni în perioada prenatală ,embrionară sau fetală, perinatală postnatală.

31
Debilitatea mintală, forma uşoara a retardării mintale, se caracterizează prin :
- coeficient intelectual (QI) 70 până la 50/55
- vârstă mintală între 8-12 ani,
- caracterizare
- gândirea care rămâne în stadiul concret, ea limitându-se la reflectarea realităţii imediate.
este lenta, inerta, incapabila de a trece la subiecte noi.
- se asimilează cunoştinţe privind structurile spaţiale,
mărimile, formele, cantităţile, calculul aritmetic elementar,
-nu se asimilează cunoştinţe dinamice legate de timp.
- dificultăţi în înţelegere, sinteză, comparaţie, clasificare.-ex proverbe
- Vorbirea reflectă dificultăţile de gândire.
- insuficientă coordonare a mişcărilor voluntare.
- imaturitatea trăsăturile afective şi caracteriale
- prezinta o slabă capacitate de judecată, reflectând atitudinile familiei şi ale mediului
faţă de persoana respectivă.
- pot -realiza o instrucţie şcolară corespunzătoare primelor 4 clase elementare,
dar într-un ritm mai lent, de obicei într-un interval de 8 ani.
- urma şcoli speciale, învăţând meserii simple.
Se recunoaşte capacitatea profesională mai bună a debililor mintal în raport cu cea familială şi socială.
Ei nu reuşesc să îşi asume rolurile de soţ şi părinte, înregistrându-se un număr important de concubinaje,
abandonuri ale copiilor, divorţuri.
Lipsa discernământului, tendinţa la imitaţie favorizează implicarea lor în acte antisociale: furturi, tentative de viol,
crime impulsive sau de răzbunare.
Adaptarea socială a deficienţilor mintali adulţi depinde de gradul de stabilitate a individului, de complexitatea vieţii
sociale şi de toleranţa colectivităţii.
32
Deficienţa mintală moderată se caracterizează prin:
- Coeficient intelectual QI de la 50/55 până la 35/40
- vârstă mintală între 5-7 ani,
Caracterizare
- Gândirea rămâne concretă, greoaie, inertă,
- învăţarea este dificilă şi se realizează mai ales prin condiţionare.
- Limbajul este mai putin dezvoltat, mai ales vocabularul, numărul de cuvinte utilizate.
- Subiecţii denumiţi şi educabili pot să trăiască în comunitate cu oarecare sprijin din partea
familiei şi a instituţiilor sociale, întrucât pot să să se orienteze topografic în cadrul localităţii.
- Persoanele respective- reuşesc să înveţe deprinderile de autoservire,
- dobândesc un grad de autonomie.
- Ei pot să efectueze operaţiuni simple de muncă, bine delimitate, mereu aceleaşi.
- Ei au nevoi educaţionale speciale de abilitare, de îndrumare, de supraveghere.
- Sunt inapţi pentru o şcolarizare obişnuită.
Ei pot câştiga o anumită competenţă socială prin educaţie sistematică în clase speciale,
continuând să fie menţinuţi în familie, în comunitate sau în instituţii „deschise".
La vârsta adultă ei se pot orienta relativ satisfăcător în existenţa cotidiană, în familie,
- pot să lucreze- în ateliere protejate sau
- într-o mică întreprindere de cartier şi
- pot să locuiască sub oarecare supraveghere din partea societăţii.

33
Deficienţa mintală severă se defineşte printr-un
- coeficient intelectual QI de la 35/40 până la 20/25, vârstă mintală 2-4 ani,
- însuşirea la un nivel elementar a limbajului vorbit,
- dependenţă socială accentuată.
- De multe ori cei suferinzi de retard mintal sever prezintă şi anomalii somatice, malformaţii care dau
regiunii cranio-faciale un aspect dismorfic.
- De asemenea, pot avea tulburări neurologice sub forma de paralizii, epilepsie, deficienţe senzoriale.
- Gândirea este într-un stadiu preoperaţional,atenţia poate fi vie, capacitatea de învăţare foarte redusă.
- Vorbirea este săracă, propoziţii din două cuvinte, prost articulate, dislalic sau dizartric.
- Memoria mecanică poate fi surprinzătoare, fiind cunoscuţi aşa numiţii „calculatori calendaristici"
- Au capacitatea de autoprotecţie faţă de pericolele fizice imediate.
- Nu pot să se auto-conducă în viaţa socială.
- Au nevoie de supraveghere continuă din partea familiei şi a societăţii şi locuiesc adesea în mediu
protejat, în instituţii.
- Afectivitatea lor este labilă cu stări de disforie.
- Pot comite acte medico-legale, crime, agresiuni sexuale, rezultat al impulsivităţii şi lipsei de judecată.
- Pot fi educaţi să se alimenteze singuri,
să înveţe deprinderi elementare de curăţenie,
- pot efectua unele munci simple, agricole.
- Obiectivele de formare sunt întotdeauna însuşirea tehnicilor de îngrijire personală,
educaţia sfincteriană, îmbrăcarea, un comportament autonom minimal.
- în educaţie aceste persoane sunt dirijate către un centru de dezvoltare pentru handicapaţi sau în
clase pentru deficienţii mintali.
Ei vor munci într-un atelier protejat.
34
Deficienţa mintală profundă sau idioţia defineşte grupul de persoane cu vârsta mintală sub 2
ani. AMR duce limita superioară la 3 ani.
- Coeficientul lor intelectual - QI sub 20/25
- Ei nu reuşesc să-şi însuşească limbajul vorbit sau scris.
- Nu sunt capabili să se ferească de pericolele fizice care le ameninţă viaţa.
- Sunt dependenţi fizic faţă de cei din jur pentru toată viaţa.
- Au facies dismorf, marcat de numeroase malformaţii, anomalii osoase, tulburări
endocrine, stigmate cutanate.
- Sunt hipotrofici, hipostaturali.
- Cel mai frecvent suferă de paralizii cerebrale, spastice, displegia spastică infantilă, Little,
sindroame hipotone, dificultate in achiziţia mersului, a prehensiunii, vorbirii, mulţi dintre
cei suferinzi de deficienţă mintală profundă rămânând imobilizaţi la pat.
- Mişcările lor sunt imprecise, parazitate de tremurături.
- In formele grave rămân inconştinenţi toată viaţa.
- Vorbirea nu depăşeşte vârsta de 1 an şi jumătate, de multe ori limbajul rezumându-se la
ţipete nearticulate sau expresii emoţionale elementare. în cazul „idioţiei superioare"
persoanele respective reuşesc să înveţe câteva cuvinte şi acestea pronunţate dizartric.
- Activitatea lor este haotică, lipsită de scop, apucă obiecte, le trântesc, cei neglijaţi având
tendinţa de agresiune sau autoagresiune, ca o formă de satisfacere a foamei de senzaţii
acute. Alteori stau în pat, inerţi, indi¬ferenţi.
- Au o rezistenţă scăzută la infecţii, având un risc crescut de îmbolnăvire.
- Ei necesită o îngrijire deosebită. în condiţiile unei educaţii specializate, de lungă durată ei
pot să-şi câştige controlul sfincterian şi să se alimenteze singuri
35