Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iancu de Hunedoara Voievod Al Transilvaniei Şi Guvernator
Iancu de Hunedoara Voievod Al Transilvaniei Şi Guvernator
Iancu de Hunedoara Voievod Al Transilvaniei Şi Guvernator
Transilvaniei şi guvernator al
Ungariei
1441 – 1456
Iancu de Hunedoara
Regele Vladislav I al Ungariei
Cruciada va fi însă un eşec deoarece oastea creştină nu
era suficient de numeroasă şi nici pregătită pentru a da
din nou piept cu turcii.Nici flota veneţiană nu va reuşi
să-l împiedice pe sultan să se reîntoarcă în Balcani.
Bătălia va avea loc la 10 noiembrie 1444 la Varna şi va
fi un eşec de proporţii pentru creştini ; regele
Ungariei ,Vladislav I va muri pe câmpul de luptă
lăsând regatul în criză dinastică. Iancu de Hunedoara
va relua ofensiva antiotomană pe linia Dunării( 1445)
şi în anul 1446 devine guvernator al Ungariei .
Continuarea luptei antiotomane
Regele Vladislav I în bătălia
de la Varna
Nu va renunţa la ideea
unui front antiotoman în
Balcani ,front care să
includă toate cele 3 ţări
române de aceea intervine
atît în Moldova cît şi în
Ţara Românească pentru a
impune pe tron domni care
să fie fideli cauzei
antiotomane ( 1448).
Bătălia de la Câmpia Mierlei-
Kossovopolje -1448
Încă din 1447 Iancu a plănuit o nouă campanie pentru alungarea
turcilor din Europa. Prin intermediul diplomaţiei a încercat să atragă
ajutorul papei şi al curţilor europene, dar răspunsul acestora consta
doar din noi şi noi promisiuni, fără rezultate concrete. Fără să conteze
pe aceste ajutoare ipotetice, el pregătea forţele proprii.
. Se putea baza pe sprijin din partea Ţării Româneşti, dar nu şi pe
sprijinul Serbiei, care ducea o politică de bună vecinătate cu turcii. În
schimb a strâns legăturile de colaborare cu Albania lui Scanderberg.
Se pare că între cei doi conducători s-a semnat şi o alianţă militară.
Nici de această dată campania condusă de Iancu nu a fost victorioasă,
forţele turceşti fiind mult superioare(înfrângerea de la Kossovopolje -
1448).
1453 – noul sultan
otoman Mahomed al II
lea cucereşte
Constantinopolul
Asediul Belgradului - vara anului
1456
Obiectivul sultanului Mahomed al II lea ,după cucerirea
capitalei bizantine era ocuparea cetăţii
Belgrad ,considerată „ cheia Europei Centrale „.
Iancu a luat măsuri pentru întărirea ei şi a chemat oameni
de la oraşe şi sate să ia parte la război. De această dată a
beneficiat şi de un sprijin mai consistent din Apus.
Asediul Belgradului a fost deosebit de puternic. Flota
cruciată a câştigat bătălia pe apă. Lupta decisivă s-a dat
între 21-23 iulie 1456 . Concepţia strategică modernă a lui
Iancu l-a ajutat să-l înfrângă pe sultan în ciuda raportului
de forţe defavorabil.
Ca omagiu, papa Calixt al III-lea elogiază victoria
obținută de Iancu de Hunedoara ca fiind „cel mai
fericit moment al vieții sale” și a ordonat ca toate
clopotele bisericilor catolice din Europa să fie trase la
amiază ca o reamintire pentru credincioși de a veni la
rugăciune pentru apărarea cetății Belgradului.
Sigiliul lui Iancu de Semnătura lui Iancu de
Hunedoara Hunedoara
Moartea lui Iancu de Hunedoara
Victoria împotriva celui care cucerise
Constantinopolul a fost răsunătoare, dar peste
bucuria victoriei a venit vestea morţii lui Iancu de
Hunedoara. El a murit la 11 august 1456, răpus de
ciumă în tabăra de la Zemun.
Trupul său a fost dus şi înmormântat în catedrala
catolică de la Alba Iulia .
Pe piatra sa funerară stă înscris „s-a stins lumina
lumii”
„A fost acest bărbat foarte destoinic întru toate şi de
jos s-a ridicat la mare putere şi a săvârşit isprăvi în
contra germanilor şi a boemilor şi, ajungând la
conducerea treburilor obşteşti, şi-a câştigat mare
renume. Dar încă şi faţă de turci a săvârşit nu puţine
isprăvi mari, deşi se credea că din cauza mulţimii şi
vitejiei lor nu o să biruiască niciodată armata
împăratului; pretutindeni se bucura de mare renume
şi purta domnia cel mai bine şi punea ţara la
adăpost de orice primejdie”, scria cronicarul Laonic
Chalcocondil,
Piatra de mormânt a
lui Iancu de
Hunedoara din
Catedrala romano –
catolică de la Alba
Iulia