PROTECTIA MEDIULUI SI

PROIECTARE ECOLOGICA
Proiect
DIFERENTE INTRE CASA PASIVA,
NZEB SI CASA VERDE
In timp ce o casă pasivă are eficienta energetica ridicată datorită izolării termice
si etanșeizării, o constructie nZEB se bazeaza in special pe energia regenerabila.
Locuintele pasive sau cu standard nZEB pot fi considerate ecologice daca sunt
construite din materiale prietenoase cu mediul.
Casa verde sau ecologica are un impact minim asupra mediului. Aceasta este
construita din materiale care se gasesc din abundenta in natura si care nu
afecteaza mediul inconjurator. In plus, produsele necesare pentru constructie
sunt achizitionate de la companii locale pentru a reduce efectele negative ale
transportului.
Casa ecologică nu este doar o tendinţă, ci o construcţie esenţială într-o societate care urmăreşte salvarea naturii şi nu
în ultimul rând, reducerea consumului, reflectată în rapoartele eco, dar şi în bugetul familiei.
 CE IMPLICĂ O CASĂ ECOLOGICĂ
Diferenţa dintre locuinţele clasice şi casele ecologice este ca cele din urmă implică în fiecare etapă a
construcţiei materiale şi tehnologii care să reducă semnificativ consumul resurselor. Spre exemplu, în loc de
beton, folosim lemn, lut, chirpici sau baloţi de paie. În America, deja se realizează case chiar şi din cărămizi
din plastic reciclat, pentru a proteja mediul.
Astfel, eficiența în utilizarea electricității, a apei sau luminii disponibile natural este prioritatea constructorilor
şi a proprietarilor. Rezultatul? O scădere de 25% a resurselor implicate şi posibilitatea de a obţine facturi mai
mici pe toată durata şederii în acel spaţiu.
Pentru a obţine această performanţă, casele ecologice dispun şi de anumite sisteme smart. Majoritatea
înlocuiesc sursa de energie clasică cu panouri solare, atât pentru încălzirea apei, cât şi pentru energie electrică.
Chiar dacă instalarea lor poate costa mai mult decât racordarea la rețeaua oraşului, pe termen lung facturile se
pot reduce cu 50-80%. Este important însă să existe şi o alternativă în cazurile în care iarna nu pot face faţă
pentru a asigura căldura necesară.
Colectarea apei de ploaie este o altă practică întâlnită în casele ecologice. Aceasta poate fi folosită la sarcinile
din gospodărie sau chiar şi pentru irigaţii. Colectarea apei de ploaie se realizează de obicei în cazane speciale,
pentru a nu afecta calitatea apei.
 MATERIALE DE CONSTRUCȚIE
Selectarea materialelor de construcție.
Printre criteriile constructive esentiale, precum rezistenta mecanica, stabilitatea
comportamentului in timp, siguranta la foc si apa, potrivirea cu scopul in care este folosit,
trebuie sa introducem impactul asupra mediului natural si sanatatii. Impactul asupra mediului
natural include degradarea datorata extracției materialului brut, poluarea datorată proceselor de
prelucrare, efectele transportului, necesarul de energie al unui material care afecteaza
producerea de CO2 si noxe.
Materialele de construcţie trebuie fabricate în imediata apropiere sau prelucrate în imediata
apropiere, astfel încât sã fie necesare cãi de transport cât mai scurte posibil. La fabricarea
materialului de construcţie se consumã cât mai puţinã energie posibil. Cu cât mai mult se
modificã o materie primã, cu atât mai multã energie este necesarã.
Se pot folosi materiale de constructive reciclate de la situri din apropierea constructiei.
MATERIALE DE CONSTRUCŢII PENTRU ZIDĂRIE

Cărămida ecologică
Se vorbeşte adesea despre “case ecologice”, dar mulţi consideră că acest lucru înseamnă doar nişte locuinţe
care ne ajută să trăim natural, mai sănătos, în interiorul lor. Cum se fac cărămizile din chirpici?
Materialul de construcţie este argila galbenă, deoarece la uscare nu are contracţii aşa de mari încât să se
crape. În toate zonele din ţara noastră existau gropi pentru extragerea argilei, de care se folosea tot satul.
Aceste case din chirpici de obicei erau construite de gospodarii care aveau să locuiască în ele, nu erau
echipe de constructori, ci se făcea clacă cu neamurile şi vecinii. Existau două modalităţi de construire a
acestor case din chirpici: din pământ bătut, armat cu nuiele şi paie tocate mărunt, dar la care treptat s-a
renunţat deoarece era mai greoaie şi din cărămizi de argilă nearsă, presată în forme de lemn şi armată cu
bucăţi mărunte de paie.
Argila are proprietăţi bune termice, fonice, reglează climatul interior printr-un schimb echilibrat cu mediul,
este un material sănătos, şi chiar arată bine.
Argila se poate folosi în foarte multe feluri: zidărie din cărămidă presată nearsă, perete monolit din
pământ presat, panouri prefabricate din pământ, tencuieli din pământ, în culori şi texturi foarte variate.
Argila compactată (cărămida presată nearsă) nu este o tehnică foarte răspândită în România, ea este
însă foarte asemănătoare cu cea a betonului, folosind multe din metodele de testare ale acestuia. Ca
material de construcţie argila compactată este de regulă un amestec din argilă ce se găseşte la faţa
locului, cu adaosuri minerale (nisip, pietriş, balast) şi eventual alte adaosuri, ca de exemplu paie,
cetină, rumeguş.
Adaosurile minerale de nisip, pietriş au rol de a subţia argila prea grasă astfel încât împiedică
contracţiile mari la uscare şi deci reciclare din resturi de zidărie sau beton. În mod ideal, cele mai
potrivite sunt spărturile de materiale cu muchii vii şi suprafaţă rugoasă. Adaosurile organice au acelaşi
rol de subţiere a argilei, micşorând contracţiile la uscare şi măresc puţin rezistenţa la întindere.
Tradiţional, argila folosită în construcţii se încadrează în categoria argilelor ,,uşoare”, neavând rol
structural, dar în urma acestui proces de producere a cărămizilor din argilă presată devine una
importantă.
Baloţi de paie
Primele case din baloţi de paie au fost construite în Nebraska, SUA, la sfârşitul secolului XIX. Unele
dintre aceste clădiri sunt funcţionale şi în ziua de azi.
Există două tipuri de case din baloţi de paie: cele cu structură din lemn, unde baloţii sunt folosiţi ca
umplutură a pereţilor, şi cele de tip load-bearing, în care baloţii sunt elemente structurale de rezistenţă
care suportă greutatea acoperişului. Testele au arătat că un perete din baloţi de paie poate suporta o
greutate de 1000 kg/m² şi o greutate a acoperişului de 500 kg pe metru de perete. Casele de tip load-
bearing au în general un singur nivel plus mansardă, însă există construcţii de acest gen care au chiar
două etaje.
Pereţii din baloţi de paie tencuiţi au un nivel ridicat de rezistenţă la foc. Testele de laborator au arătat că
un perete din baloţi tencuit cu pământ rezistă expunerii la foc deschis timp de mai bine de 2 ore. Indicele
de rezistenţă la foc stabilit în urma acestor teste este F120. Tencuiala din pământ oferă protecţie nu doar
împotriva focului, ci şi împotriva ploii: datorită gradului ridicat de permeabilitate, tencuiala se umezeşte
la exterior, însă tot datorită permeabilităţii, se usucă foarte repede. Pentru interior, în camerele expuse la
umezeală, există o variantă de tencuială specială, originară din Maroc, numită Tadelakt. Aceasta se poate
aplica atât pe pereţi cât şi pe pardoseli, căzi de baie sau blaturi de lucru, iar adăugând pigmenţi naturali
se poate obţine o gamă largă de culori.
MATERIALE IZOLANTE
• Celuloza provenită din reciclarea hartiei (Warmcel) – izolatia este pretratata cu saruri anorganice
pentru ignifugare si impotriva rozatoarelor.
• Lana de oaie – necesita procesare redusa, prezinta respirabilitate, nu irita pielea, este usor de
montat.
• Straturi de cânepă - În răstimp de 100 -120 de zile cânepa poate creşte până la 4 metri. La
cultivare nu se aplică tratamente chimice pentru protecţia plantelor.
• Pluta - 93% din energia consumata in procesul de productie este biomasa (deseuri din propriul
proces de productie). Izolatie termica, fonica/acustica si anti-vibratii, stabilitate dimensionala
sporita, rezistă la temperaturi cuprinse intre -180°C si +120°C, durabilitate nelimitata, inerție
termică excelentă.
• Vata minerala - fabricata din sticla reciclata, zgură sau materiale vulcanice. Energia inclusă este
mult mai mare decat pentru materialele naturale.
MATERIALE PENTRU ACOPERIȘ

• Plăci de ardezie – foarte durabile. Placile de ardezie pot fi refolosite.

• Plăci de cauciuc reciclat, plăci de plastic reciclat – ușoare și durabile, simplu de folosit.
• Plăci din materiale composite – rezistență mai mare, ușoare.
• Stuf – are cel mai redus impact asupra mediului. Extrem de bun izolator termic. Nu
necesita tratament chimic .