INTRODUCERE ȘI SCURT ISTORIC

AL SISTEMELOR GEOGRAFICE
INFORMAȚIONALE
OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE
• Ce este un sistem geografic informațional?

• Care sunt principalele componente ale unui sistem geografic

informațional?

• Care sunt principalele repere ale evoluției sistemelor geografice

informaționale?
CONȚINUT
• Definiția și problematica generală a sistemului geografic
informațional.

• Elemente și componente de bază ale sistemelor geografice

informaționale.

• Utilitatea sistemelor geografice informaționale.

• Scurt istoric.
CONȚINUT
• Definiția și problematica generală a sistemelor geografice
informaționale.

• Elemente și componente de bază ale sistemelor geografice

informaționale.

• Utilitatea sistemelor geografice informaționale.

• Scurt istoric.
DEFINIȚIA ȘI PROBLEMATICA GENERALĂ A
SISTEMELOR GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

• Un sistem geografic informațional (GIS – Geographical Information

System) este o bază de date care combină diferite tipuri de informații
cu informația geografică.
DEFINIȚIA ȘI PROBLEMATICA
GENERALĂ A SISTEMELOR
GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE
• Principala trăsătură a unui GIS este tratarea informației ținând cont
de localizarea sau amplasarea geografică, prin coordonate.
DEFINIȚIA ȘI PROBLEMATICA GENERALĂ A
SISTEMELOR GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

• Un GIS este strâns legat de geografie și cartografie.

• Geografia și cartografia au ajutat omenirea vreme de milenii să

înțeleagă, să navigheze, să controleze și să guverneze practic întreaga
lume în care trăim.
DEFINIȚIA ȘI PROBLEMATICA GENERALĂ A
SISTEMELOR GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

Geografia

• Analizează și explică fenomenele umane și de mediu, precum și

procesele care au loc pe suprafața Terrei.
DEFINIȚIA ȘI PROBLEMATICA GENERALĂ A
SISTEMELOR GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

Cartografia

• Dezvoltă teorii, concepte și abilități pentru descrierea și vizualizarea

proceselor, evenimentelor, realităților și tiparelor din domeniul
geografiei, împreună cu comunicarea în mod convenabil a acestora.
DEFINIȚIA ȘI PROBLEMATICA GENERALĂ A
SISTEMELOR GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

• Atât geografia cât și cartografia se bazează pe principii și convenții.

• Principiul – o procedură standard pe care personalul din domeniu o

urmează.

• Convenția – o procedură unanim acceptată de către experții din

domeniu, fiind binecunoscută în toate domeniile de activitate.
CONȚINUT
• Definiția și problematica generală a sistemelor geografice
informaționale.

• Elemente și componente de bază ale sistemelor geografice

informaționale.

• Utilitatea sistemelor geografice informaționale.

• Scurt istoric.
ELEMENTE ȘI COMPONENTE DE BAZĂ ALE
SISTEMELOR GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

• Componenta hardware – platforma de calcul împreună cu

echipamentele periferice necesare introducerii datelor și comunicării
rezultatelor.

• Componenta software – trebuie să ofere o multitudine de funcții de

bază, cu extindere și adaptare.
ELEMENTE ȘI COMPONENTE DE BAZĂ ALE
SISTEMELOR GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

• Componenta datelor geografice – obiecte spațiale sau cartografice

împreună cu atributele non-spațiale ale acestora (entități geometrice,
reprezentări, text, drumuri, rezidenți, clienți etc.) sau date spațiale,
fixate prin coordonate și datele descritive asociate.
ELEMENTE ȘI COMPONENTE DE BAZĂ ALE
SISTEMELOR GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

• Componenta personal – o echipă formată din mai multe categorii de

specialiști.
ELEMENTE ȘI COMPONENTE DE BAZĂ ALE
SISTEMELOR GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

• Harta – o reprezentare grafică, la scară, a unei porțiuni din suprafața

Pământului.
ELEMENTE ȘI COMPONENTE DE BAZĂ ALE
SISTEMELOR GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

• Sistem de gestionare a bazei de date (DBMS – Data Base

Management System) – un sistem special de gestiune a datelor,
capabil să lucreze cu informațiile stocate atât după localizare cât și
după elementele descriptive.
CONȚINUT
• Definiția și problematica generală a sistemelor geografice
informaționale.

• Elemente și componente de bază ale sistemelor geografice

informaționale.

• Utilitatea sistemelor geografice informaționale.

• Scurt istoric.
UTILITATEA SISTEMELOR
GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE
UTILITATEA SISTEMELOR
GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE
UTILITATEA SISTEMELOR
GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE
UTILITATEA SISTEMELOR
GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE
UTILITATEA SISTEMELOR
GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE
UTILITATEA SISTEMELOR
GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE
UTILITATEA SISTEMELOR
GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE
UTILITATEA SISTEMELOR
GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE
UTILITATEA SISTEMELOR
GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

• Transport și telecomunicații.

• Planificare urbană.

• Căi de transport.

• Colectarea taxelor.
UTILITATEA SISTEMELOR
GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

• Agricultură, păduri și îmbunătățiri funciare.

• Mine, petrol și gaze.

• Dotări edilitare.

• Comerț și finanțe.
UTILITATEA SISTEMELOR
GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

• Hidrologie și oceanografie.

• Demografie, evidența populației, recensăminte.

• Campanii electorale.

• Servicii de informații etc.

UTILITATEA SISTEMELOR
GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE

• Scopul ultim al unui sistem geografic informațional este de asigurare a

asistenței decizionale.
CONȚINUT
• Definiția și problematica generală a sistemelor geografice
informaționale.

• Elemente și componente de bază ale sistemelor geografice

informaționale.

• Utilitatea sistemelor geografice informaționale.

• Scurt istoric.
DEFINIȚIA ȘI PROBLEMATICA GENERALĂ A
SISTEMELOR GEOGRAFICE INFORMAȚIONALE
SCURT ISTORIC
• Prima aplicație GIS datează din 1832 – reprezentarea pe hartă a
evoluției epidemiei de holeră în Paris (Charles Picquet, Franța).

• Evoluția epidemiei de holeră în Londra – John Snow, 1854.

• Harta amiralului Piri Reis (1513).

• Harta orașului Imola (Leonardo da Vinci, cca. 1502).

SCURT ISTORIC
• Au existat patru faze distincte de dezvoltare a sistemelor geografice
informaționale, așa cum sunt astăzi cunoscute.
Faza 1 (anii 1960-1975) – apare o nouă disciplină, fiind dominată de
câțiva experți, care pun bazele și influențează major evoluția viitoare.

Faza 2 (anii 1975-1980) – adoptarea pe scară largă a noilor tehnologii

la nivelul agențiilor naționale, cu accent pe definirea și implementarea
unor reguli de bună practică.
SCURT ISTORIC
Faza 3 (anii 1982-1990) – apar și se dezvoltă aplicații comerciale.

Faza 4 (anii 1990-2000) – accentul cade pe îmbunătățirea experienței

prin creșterea orientării pe utilizator.

După 2000-2010 și mai târziu – introducerea noilor tehnologii în

domeniul GIS: cloud storage and computing, inteligența artificială
(Machine Learning), interoperabilitate, integrarea informațiilor la
diferite niveluri etc.
CE S-A STUDIAT?
• Problematica generală a sistemelor geografice informaționale.

• Principalele elemente și componente ale sistemelor geografice

informaționale.

• Aplicațiile sistemelor geografice informaționale.

• Scurt istoric.