CARACTERE DE DETERMINARE

– Soiuri de prune -

Criterii de determinare si recunoastere:

I. Epoca de maturare

II. Caracterele fructului - externe şi interne

III. Caracterele pomilor

 1. EPOCA DE MATURARE
Soiurile de prun, în condiţiile pedoclimatice din ţara noastră îşi eşalonează
maturarea pe o perioadă de 3,5 - 4 luni, începând de la sfârşitul lunii iunie şi
până în octombrie.

soiuri EXTRATIMPURII - cu maturarea fructelor până la 15 iulie

(Rivers timpuriu, Diana, Minerva, Ialomita);
soiuri TIMPURII - 15 iulie-10 august
(Tuleu timpuriu, Piteştean, Carpatin, Tita, Centenar);
soiuri MIJLOCII - 10 august-5 septembrie
(Renclod Althan, Tuleu gras, Tuleu dulce, Stanley);
soiuri TÂRZII - 5-30 septembrie
(Agen, Vânăt românesc, Vânăt de Italia, Gras ameliorat, Matilda);
soiuri FOARTE TÂRZII - cu maturarea după 30 septembrie
(Anna Späth , Gras românesc).
 2. CARACTERELE FRUCTELOR

2.1. Caracterele externe ale fructelor

 Mărimea fructelor - variază în funcţie de
- soi,
- vârsta pomilor şi
- tehnologia de cultură
de la 7-10 g (corcoduşe), la 60 -70 g la soiurile Nectarina roşie,
Record, Vâlcean etc.
Sunt soiuri la care fructele depăşesc 100 g cum sunt soiurile
orientale, chino-japoneze care nu întâlnesc condiţii climatice
favorabile în ţara noastră. Aceste soiuri sunt autosterile şi înfloresc
foarte devreme (înaintea corcoduşului).
Dintre aceste soiuri, amintim: Ozark premier, Burbank, Santa
Rosa, Satsuma, Shiro, Black Beauty, Farmosa, Early Golden,
Vanier, Vampire.
 Prună japoneză

Caisă

Prună-caisă
(plumcot)
Categoria de Greutatea Exemple de soiuri
mărime fructului
Fructe mici sub 30 g. Vânăt românesc,
Mirabelle de Metz, de Nancy

Fructe mijlocii 30-40 g. Agen, Agent, Rivers timpuriu, Tuleu

dulce, Tuleu gras, Gras românesc,
Dani, Jubileu 50
Fructe mari 40-50 g. Centenar, Carpatin, Albatros,
Pescăruş, Diana, Doina, Silvia,
Tiţa, Gras ameliorat, Damboviţa,
Renclod de Caransebeş, Romaner

Fructe foarte peste 50 g. Nectarina roşie, Vâlcean, Record,

mari Roman, Flora, Geta
 Forma fructelor

 SFERICĂ (Renclod Althan,

Mirabelle de Nancy, Minerva,
Diana)
 SFERIC-TURTITĂ (Simonis)
 SFERIC-ALUNGITĂ (Gras
românesc, Rivers timpuriu)
 INVERS OVOIDALĂ (Stanley,
Agen)
 OVOIDALĂ (Tuleu timpuriu)
 ELIPSOIDALĂ (Tuleu gras,
Centenar, Vânăt românesc).
 Mirabelle - sferice

Tuleu gras
Tuleu timpuriu - ovoidal - elipsoidal -

Gras românesc
Stanley - invers ovoidal - sferic alungit -
 Simetria

 fructe simetrice (Renclod Althan, Gras românesc,

Mirabelle de Nancy),
 puţin asimetrice (Tuleu gras, Minerva) şi
 asimetrice (Vânăt de Italia, Nectarina roşie, Stanley).

 Asimetria este dată şi de prezenţa unei brazde ventrale

proeminente.
Gras românesc – fructe simetrice

 Stanley – fructe asimetrice,

brazdă ventrală proeminentă
 Brazda ventrală

 Reprezintă şanţul prezent pe partea ventrală

a fructului şi pe toată înălţimea acestuia.

 lipseşte (Vânăt românesc, Tuleu gras)

 este slab reliefată (Rivers tinpuriu)
 este adâncă (Stanley, Pêche, Vânăt de Italia)
 Culoarea epicarpului
 Prunele în general sunt fructe monocolore, dar întâlnim şi soiuri
cu două culori, una de fond galbenă sau galbenă-verzuie şi una
acoperitoare roz-roşietică.
 cu epicarp de culoare

 VERDE (Renclod verde, Ontario),

 GALBENĂ (Ou galben, Mirabelle de Metz, de Nancy)
 ROZ (Agen, Victoria)
 ROŞIE (Pêche)
 VINEŢIE în diferite nuanţe (Tuleu gras, Vânăt de Italia, Rivers
timpuriu, Anna Späth)
 VIOLETĂ (Renclod violet)
 NEAGRĂ (Renclod negru).
Renclod verde

Vânăt de Italia

Mrabelle de Nancy

Renclod violet

Victoria

Renclod negru
 Pruina
 Este un strat de ceară care acoperă epicarpul fructului şi are rolul de a
reduce intensitatea transpiraţiei fructului.
 Este prezentă la toate soiurile dar diferă ca uniformitate de distribuţie,
culoare, grosime si aderenţă.

 Pruina poate fi :
 ALBĂ (Renclod verde)
 ALBĂSTRUIE (Tuleu gras)
 ALBASTRU-VIOLACEE (Renclod Althan).
 CU PRUINĂ SUBŢIRE (Nectarina roşie, Renclod verde)
 CU PRUINĂ GROASĂ (Vânăt românesc, Vânăt de Italia).
 CU PRUINA DISPUSĂ NEUNIFORM, sub formă de pete (Albatros,
Diana, Minerva).

 Pentru că pruina dă fructelor un aspect de prospeţime, ea trebuie să rămână

intactă la soiurile destinate consumului în stare proaspătă, acest aspect
avându-se în vedere în momentul recoltării fructelor.
 Pruină dispusă neuniform –
soiul Diana

Pruină groasă cenuşiu-

argintie dispusă destul de
uniform pe suprafaţa
fructului – soiul Centenar
 Rugina

 Este un caracter genetic mai puţin exprimat în cazul

soiurilor de prun, fiind prezentă la unele soiuri sub
formă de

 puncte (Anna Späth)

 pete (Renclod Althan)
 raze pornind de la bază spre vârf (Tuleu gras)
 miceliu (Gras românesc, Rivers timpuriu).
 Punctele subcutanate
 Se formează în dreptul stomatelor prin ruperea
epidermei şi apariţia suberului de cicatrizare.
 Se pot observa mai bine după îndepărtarea pruinei;
 pot fi:

 albe (Nectarina roşie)

 gălbui (Renclod Althan)
 cafenii (Vânăt românesc).
 Punctul stilar

 Prunele nu au caliciu, acesta cade după polenizare, rămânând numai

punctul stilar ca rudiment al stigmatului.
 Acesta prezintă importanţă ca mărime, culoare, poziţie.
Poate fi:
 mare (Rivers timpuriu, Minerva)
 mijlociu (Tuleu gras)
 mic (Vânăt românesc).
Culoarea poate fi:
 cenuşie (Anna Späth)
 maronie (Vânăt de Italia)
 ruginie (Rivers timpuriu).
Aşezarea punctului stilar poate fi:
 centrală în prelungirea axului fructului (Tuleu gras, Agen)
 excentrică, de obicei deplasat spre partea dorsală (Stanley, Superb).
 Pedunculul
 scurt - atunci când are sub 1,5 cm (Nectarina roşie, Minerva)
 mijlociu - când are 1,5-2 cm (Vânăt românesc, Vânăt de Italia)
 lung - când are peste 2 cm (Stanley).

În funcţie de gradul de suberizare pedunculul poate avea culoare

 verde (Tuleu gras, Anna Späth)
 verde-gălbuie (Vânăt de Italia)
 ruginie (Renclod Althan).

Sunt soiuri la care pedunculul este

o lignificat (Tuleu gras, Vânăt de Italia)
o parţial lignificat (Vânăt românesc).

Dupa modul în care este prins de fruct şi de ramură, în special când se intenţionează recoltarea
mecanizată a prunelor:
 bine prins de fruct şi de ramură şi nu cad la scuturare (Gras românesc)
 prins slab de fruct sau de ramură şi care se pretează la recoltare mecanizată (Agen).
 Cavitatea pedunculară

 Este prezentă numai la unele soiuri (Nectarina roşie,

Renclod Althan), în general la cele cu formă sferică sau
aproape sferică.
 Dimensiunile cavităţii ajută in special la descrierea dar şi
recunoaşterea acestor soiuri.
2.2. Caracterele interne ale fructelor
Pulpa

 Culoarea pulpei
 verzuie (alb-verzuie, galben-verzuie): Renclod verde, Vânăt
românesc, Tuleu gras, Anna Späth
 galbenă cu diferite nuanţe (Renclod Althan, Agen, Pêche,
Vânăt de Italia, Centenar).

 Consistenţa - scade pe măsura maturării fructelor exiatand

pulpa:
 consistentă (Tuleu gras, Vânăt de Italia),
 potrivit de consistentă (Vânăt românesc)
 moale (Gras românesc, Agen).
 Pulpa

 Fermitatea:
• cărnoasă (fermă), caracter de preferat în cazul soiurilor pentru masă
(Tuleu gras, Centenar, Tuleu timpuriu)
• semicărnoasă (Diana, Minerva, Silvia, Rivers timpuriu, Anna Späth)
• moale (Agen, Gras românesc).

 Suculenţa:
• slabă (Vânăt românesc)
• mijlocie (Vânăt de Italia, Stanley)
• bună (Tuleu gras)
• pronunţată (Gras românesc, Agen).
 Gustul
 pronunţat dulce (Gras românesc, Agen, Tuleu dulce)
 echilibrat (Tuleu gras, Centenar, Tuleu timpuriu)
 slab acid (Victoria)
 slab astringent (Vânăt românesc, Simonis)
 foarte acid (Grand Duc, Renclod violet).

Aroma
o poate să lipsească (Gras românesc)
o să fie slabă (Stanley, Anna Spăth)
o potrivită (Tuleu gras)
o intensă (Vânăt românesc, Tămâioase de Bistriţa, Busuioace de Geoagiu).
 Aderenţa pulpei la sâmbure
 cu pulpă neaderentă (majoritatea soiurilor cultivate)
 semiaderentă, sâmburele este prins de pulpă numai pe
flancuri, pe muchie (Agen, Tuleu dulce, Centenar)
 aderentă (Gras românesc).
 Sâmburele
 Are un rol mare în recunoaşterea soiurilor prin toate caracterele şi însuşirile sale
(mărime, formă, culoare, brazda ventrală, şanţ dorsal, carena, tipul
incrustaţiilor, alveolelor existente pe suprafaţa lor etc.).
În cadrul speciei există 3 categorii de sâmburi: â
 tip cerasoid (corcoduşe, Mirabelle),
 caisoid (Renclod Althan, Renclod verde),
 prunoid (Stanley, Agen, Vânăt românesc).

După mărime, sâmburii sunt:

 mari (peste 1,5 cm),
 mijlocii (1,2-1,5 cm)
 mici (sub 1,2 cm lungime).

Culoarea sâmburelui poate să fie

 gălbuie (Agen, Stanley) sau
 cafeniu roşcată (Vânăt românesc, Anna Späth).
 3. CARACTERELE POMILOR
Vigoarea pomilor

 foarte mare (Nectarina roşie, Gras românesc,

Renclod verde),
 mare (Tuleu gras, Vânăt românesc),
 mijlocie (Carpatin, Anna Späth, Vânăt de Italia),
 slabă (Simonis, Mirabelle).

 Multe soiuri de prun prezintă unghiuri mici de

inserţie iar fragilitatea lemnului întâlnită la grupa
Tuleu face ca de multe ori să se producă dezbinări.
 Tipul fructificării
 După tipul ramurilor de rod care predomină în
coroană există soiuri care fructifică
 pe buchete de mai ramificate, (Pêche, Stanley,
Anna Späth, Silvia),
 pe ramuri mijlocii ramificate (Tuleu gras, Vânăt
românesc, Agen, Gras românesc)
 mixt (Rivers timpuriu, Tuleu timpuriu, Tuleu dulce,
Centenar).
 Comportarea la înflorit–polenizare

 există 4 grupe de soiuri:

o soiuri autofertile şi parţial autofertile (Vânăt românesc, Vânăt de

Italia, Gras românesc, Gras ameliorat, grupa Renclod, Pescăruş,
Ialomiţa, Silvia, Andreea, Delia, Doina, Matilda, Zamfira, Diana,
Stanley, Anna Späth, Agen, Agent),

o soiuri autosterile (Rivers timpuriu, Pescăruş, Vâlcean, Record)

o soiuri androsterile (grupa Tuleu cu toate descendenţele lui:

Carpatin, Centenar, Dâmboviţa, Alina, Albatros, Piteştean,
Minerva, Bărăgan 17, Superb, Flora, Tiţa, Sarmatic, Roman,
Romaner, Iulia, Elena, Dani, Ivan, Jubileu 50), Geta.
 FAMILIA SOIURILOR
ANDROSTERILE
obţinute din:
TULEU GRAS
X Rivers timpuriu - Carpatin - Centenar - Bărăgan 17 - Roman
X Peche (Nectarina roşie) - Tuleu timpuriu
X Agen - Tuleu dulce
X Anna Spath - Dâmboviţa
X Abbaye d’Arton - Superb
X Renclod violet - Flora
X Renclod Althan - Romaner - Iulia
X Stanley - Elena
X Gras românesc - Dani
X De Bistriţa - Jubileu 50
X Vânăt de Italia - Ivan

TULEU TIMPURIU x Rivers timpuriu – Piteştean – Minerva - Sarmatic

TULEU GRAS – SÂMBURI IRADIAŢI ŞI FECUNDARE LIBERĂ

- Alina
- Tiţa
- Albatros
CENTENAR x Ialomiţa - Geta