Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
10.chimia Si Metabolismul Carbohidratilor
10.chimia Si Metabolismul Carbohidratilor
De asemenea, mierea
conține aproape 200 de
substanțe diferite, în
special antioxidanți, care
pot protejeze împotriva mai
multor boli [Gheldof N, Wang XH,
Engeseth NJ. Identification and quantification
of antioxidant components of honeys from
various floral sources. J Agric Food Chem.
2002 Oct 9;50(21):5870-7. doi:
10.1021/jf0256135. PMID: 12358452].
Can Diabetics Eat Honey? The Research Will Surprise You .By Joe
Leech, Dietitian (Msc Nutrition & Dietetics)
Diabetes. In: Kumar D., Shahid M. (eds) Natural Materials and Products from Insects: Chemistry and Applications. Springer, Cham.
https://doi.org/10.1007/978-3-030-36610-0_1
Enzime ce se conțin în mierea de albine, efecte antidiabet
Rohit Sharma, et al. Adjunct use of honey in diabetes mellitus: A consensus or conundrum? Trends in Food Science & Technology, 2020,Volume 106,P.254-274, ISSN 0924-
2244, https://doi.org/10.1016/j.tifs.2020.10.020. (http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0924224420306439)
Bibliografie
Sultan Ayoub Meo et al. Honey and diabetes mellitus: Obstacles and challenges –
Road to be repaired. Saudi Journal of Biological Sciences, 2017, Volume 24, Issue
5,Pages 1030-1033, https://doi.org/10.1016/j.sjbs.2016.12.020
Hassan et al. Antidiabetic effect of the Egyptian honey bee (Apis mellifera) venom in
alloxaninduced diabetic rats. The Journal of Basic and Applied Zoology (2019) 80:58
https://doi.org/10.1186/s41936-019-0127-x.
AMR M. MOHAMED , et al. ANTIOXIDANT EFFECT OF BEE POLLEN ON IMMUNE
STATUS OF HYPERGLYCEMIC RATS. GH Assiut Vet Med. J. Vol. 59 No. 139 October
2013 107
Samia Mahdi Ahmed Taibah University, Saudi Arabia. Effect of bee honey on blood
glucose level of sudanese patients with type 2 diabetes mellitus. July 17-18, 2019 |
Edinburgh, Scotland 28th European Diabetes Congress
Indicele glicemic
(IG)miere >70
Clasificarea Carbohidraților
I – Monozaharide
II – Oligozaharide
III – Polizaharide
Monozaharidele:
A. După grupa funcţională din componenţa
moleculei se împart în:
Aldoze – gliceraldehida, riboza, xiloza,
glucoza, galactoza;
Cetoze – dioxiacetona, ribuloza, xiluloza,
fructoza
Monozaharidele:
B. După numărul atomilor de carbon
din moleculă se împart în:
Trioze – gliceraldehida,
dioxiacetona.
Tetroze - eritroza.
Pentoze - riboza, ribuloza, xiluloza.
Hexoze - glucoza, galactoza,
manoza, fructoza.
Heptoze – sedoheptuloza, etc.
Oligozaharidele:
II. Conţin de la 2 pînă la 10 monozaharide :
A. dizaharide: zaharoza, lactoza, maltoza,
alfa-Gal;
B. trizaharide;
C. tetrazaharide;
D. pentazaharide;
E. etc.
Alfa-Galactoza
Amblyomma
americanum
(Lone Star)
Parazitează
pe mamifere
mari și mici
Rolul galactozei-alfa-1,3-galactozei în provocarea reacțiilor
anafilactice întârziate la carnea roșie
Răspunsul imun anti-α-Gal este complex și caracterizat printr-o caracteristică unică. S-a descoperit că
anticorpii IgM și IgG conferă protecție împotriva agenților patogeni, în timp ce răspunsul IgE la α-Gal este
dăunător și provoacă reacții severe la expunerea la carne de mamifere și alte produse.
Porci modificați genetic fără gena Alfa-Gal
Mai multe alte eforturi de dezvoltare a porcilor modificați genetic astăzi sunt în
desfășurare în întreaga lume, inclusiv unele modificări menite să facă porcii să
crească mai repede, iar altele menite să facă animalele genetic să fie mai
apropiate de om.
Polizaharidele:
III. Se împart în:
A. Homopolizaharide - formate din
monomeri identici: glicogen,
amidon, celuloză;
B. Heteropolizaharide – formate din
monomeri diferiţi – glucoz-
aminoglicanii (ac. hialuronic,
condroitin-4- şi –6-fosfaţii, etc.).
Metabolismul Carbohidrațiilor
1. Scindarea polizaharidelor din alimentele ingerate în tractul
digectiv. Absorbţia monozaharidelor din intestine în sânge.
2. Sinteza şi degradarea glicogenului în ţesuturi, în special, în ficat.
3. Degradarea anaerobă şi aerobă a glucozei: în ţesuturi are loc
glicoliza pe calea anaerobă în lipsa O 2 şi calea aerobă directă de
oxidare a glucozei (ciclul pentozic).
4. Interconversiunea hexozelor.
5. Metabolismul aerob al piruvatului. Ciclul Crebs.
6. Gluconeogeneza - formarea glucidelor din produse neglucidice.
1.Digestia Carbohidraților
Principala poliglucidă prezentă în alimente,
amidonul, începe să se descompună încă
din cavitatea bucală, sub acţiunea enzimei
a-amilazei salivare.
Reactia de hidroliză a Reacția de culoare cu
amidonului Iod
Amidon ↓ albastru
Amidon solubil ↓ albastru
Amylodextrină ↓ violetă
Eritrodextrină ↓ roșie
Achroodextrină ↓ incoloră
maltoză
1.Digestia Carbohidraților
1.Digestia Carbohidraților (glucidelor)
I. α-Amilaza salivară:
Scindează legăturile α-1,4-O-glicozidice
ale glicogenului, amidonului şi
amilopectinei.
~ hidrolază,
~ α-1,6-glicozidază
~ scindează izomaltoza
la 2 molecule de
glucoză
1.Digestia glucidelor
Zaharaza
~ scindează legăturile α-
1↔2-β-O-glicozidice
~ scindează zaharoza la
o moleculă de glucoză
şi una de fructoză
1.Digestia glucidelor
Lactaza
─ scidează legăturile
β-1,4-O-glicozidice
─ scindează lactoza
la o moleculă de
glucoză şi una de
galactoză
Mecanismele de absorbţie a
produselor digestiei glucidelor
alimentare
1. Mecanism activ, energodependent
(cu consum de ATP),
2. Prin simport cu Na+,
3. Cu participarea transportorilor
specifici – GLUT (5 şi 2) şi SGLT 1.
Absorbţia glucidelor în intestin
Soarta monozaharidelor absorbite
1. Sunt supuse oxidării pentru satisfacerea
necesităţilor energetice ale celulelor.
2. Participă la formarea compuşilor biologici
importanţi – acizilor nucleici, coenzimelor,
glicoproteinelor, etc.
3. Se depozitează sub formă de glicogen în ţesuturi.
4. Se transformă în acid palmitic – C16 (lipide de
rezervă, ce se depozitează în ţesutul adipos).
2.GLICOGENUL:
1. Este principala formă de depozitare a glucozei
în ţesuturile umane (rezervă energetică);
2. Cantităţi importante – în ficat şi muşchi (în
special, cel scheletic).
3. Sinteza – decurge activ în faza postprandială
şi este stimulată de insulină.
2.Glicogenul este forma principală de depozitare a glucidelor
în organismul animalelor. Este polimerul ramificat al α-D-
glucozei.
Structura glicogenului
Depozitarea glucidelor sub formă
de glicogen
Catalizată de enzima
de ramificare a
glicogenului,
care transferă un
oligozaharid de la capătul
catenei pe un monomer
din interior la C6
2.Reglarea Sintezei
Glicogenului
Glicogen sintaza este o enzimă tetramerică constituită din 4
subunităţi identice.
Activitatea Glicogen sintazei este reglată prin fosforilarea resturilor
de serină ale subunităților.
Forma nefosforilată și cea activă este Glicogen sintaza A.
Forma fosforilată neactivă este Glicogen sintaza B.
Au fost identificate mai multe Protein-kinaze care fosforilază
Glicogen sintazele atât hepatice cît și cele musculare.
Reconversia Glicogen sintazei B în Glicogen sintaza A necesită
defosforilare, reacție catalizată de către fosfataza identificată ca
Protein -phosphataza-1 (PP-1).
2.Scindarea glicogenului -
glicogenoliza
1 reacţie – glicogen fosforilazică
Earl Wilbur Sutherland
Sutherland - farmacolog şi biochimist american a obţinut
premiul Nobel in Fiziologie şi Medicină in a.1971 “pentru
descoperirile sale referitor la mechanismele de acţiune
ale hormonilor," în special al adrenalinei (epinephrine),
prin intermediul mesengerului secundar, denumit
adenozin monofosfatul ciclic, sau AMP-ciclic (AMPc).
AMP ciclic - important
mesenger secundar
r
3.CLICO
-LIZA –
reglare
hormo-
nala
3.Soarta piruvatului
II. În condiţii aerobe
3.DECARBOXILAREA OXIDATIVĂ
A ACIDULUI PIRUVIC
1. Sursele piruvatului:
glucoza şi alte monozaharide ce se includ în
oxidarea glicolitică;
aminoacizii (alanina, cisteina, serina, etc.);
glicerolul (catabolismul lipidelor).
2. Localizarea procesului – matricea
mitocondrială.
3. Catalizată de complexul polienzimatic “Piruvat
dehidrogenaza” (PDH).
3.DECARBOXILAREA OXIDATIVĂ
A ACIDULUI PIRUVIC
3.COMPLEXUL PIRUVAT
DEHIDROGENAZA
componenţa:
E-1 – piruvat dehidrogenaza (decarboxilantă), conţine
TPP (derivatul vit. B1)
E-2 – lipoil transacetilaza, conţine AL –
acidul lipoic
E-3 – lipoat dehidrogenaza, conţine FAD+
(derivatul vit. B2)
HS-CoA
NAD+
3.DECARBOXILAREA OXIDATIVĂ A ACIDULUI
PIRUVIC
REACŢIA SUMARĂ:
CONEXIUNEA CU CICLUL KREBS
ŞI LANŢUL RESPIRATOR
Acetil-CoA se
oxidează în
ciclul Krebs
1. NADH.H+ se
oxidează în
lanţul
respirator
GLUCONEOGENEZA
Reprezintă procesul biosintezei
glucozei din substrate neglucidice:
a. acid lactic sau piruvat
b. glicerol
c. aminoacizi glucoformatori (ex. Ala, Ser)
d. acizi graşi cu număr impar de atomi de
carbon în catenă (din contul propionil - SCoA)
GLUCONEOGENEZA
2. Localizarea:
a. ficatul – 85-95%
b. epiteliul intestinului –5%
c. rinichiul – cca 50% în condiţii de
acidoză sau/şi inaniţie
GLUCONEOGENEZA
3. Rolul:
1. Menţinerea glicemiei în limitele normei
fiziologice – 3,3-5,5 mM/l
2. Utilizarea lactatului şi glicerolului
acumulat ca rezultat al oxidării incomplete a
lipidelor în efortul fizic
GLUCONEOGENEZA
4. Reacţiile parţiale:
1. Coincid cu cele glicolitice reversibile, dar au loc în
sens invers.
2. Reacţiile glicolitice ireversibile:
hexokinazică (glucokinazică)
fosfofructokinazică
piruvatkinazică
6 ribulozo-5-P → 5 glucozo-6-P
Reglarea metabolismului
glucidic
La nivel celular
a) Reglaj metabolic la nivelul enzimelor reglatoare a fiecărui
proces
b) Mecanismul principal de reglare – alosteric
c) Factorii reglatori:
starea energetică a celulei (raportul ATP/ADP)
echilibrul dintre aportul şi consumul de glucoză
hormonii anabolici şi catabolici
Reglarea metabolismului
glucidic
La nivel tisular, de organ şi organism
Reglaj hormonal
Insulina – efect hipoglicemiant – transferul glucozei din
sînge în celule şi utilizarea ei:
↑ glicogenogeneză,
↑ glicoliză,
↑ sinteza derivaţilor biologic importanţi,
↑ sinteza lipidelor de rezervă.
Reglarea metabolismului
glucidic
La nivel tisular, de organ şi organism
3. Glucagonul – efect hiperglicemiant:
↑ glicogenoliza,
↑ gluconeogeneza,
↑ degradarea lipidelor de rezervă,
↑ degradarea proteinelor.
4. Adrenalina – efect hiperglicemiant: ↑ glicogenoliza
5. Glucocorticosteroizii - efect hiperglicemiant: ↑ gluco-neogeneza
din aminoacizi
Controlul hormonal al glicemiei
Insulina Hormoni de contrareglare
Efect net: scăderea glicemiei Efect net: creşterea glicemiei
înlăturării glucozei din sânge înlăturării glucozei din sânge
intrării glucozei în celule intrării glucozei în celule
glicogenezei glicogenezei
eliberării glucozei din depozite eliberării glucozei din depozite
glicogenolizei glicogenolizei
gluconeogenezei gluconeogenezei
lipolizei şi cetogenezei lipolizei şi cetogenezei
catabolismului proteic catabolismului proteic