Există doar un lucru bun, ştiinţa şi doar unul

rău, neştiinţa (Socrates)

 CURSUL NR.6
CRITERIILE ARA PENTRU DIAGNOSTICUL LUPUSULUI
ERITEMATOS SISTEMIC
CRITERIILE DE DIAGNOSTIC PENTRU SPONDILITA
ANCHILOZANTĂ
CRITERIILE ARA PENTRU POLIARTRITA REUMATOIDĂ

SEMIOLOGIA APARATULUI
RESPIRATOR

ANAMNEZA ÎN BOLILE APARATULUI RESPIRATOR

SIMPTOMELE APARATULUI RESPIRATOR
**DUREREA TORACICĂ
**DISPNEEA
 CRITERIILE ARA PENTRU DIAGNOSTICUL LUPUSULUI
ERITEMATOS SISTEMIC

1. Rash malar- eritem fix, plat sau reliefat pe eminenţele malare

2. Lupus discoid-plăci eritematoase în relief cu cruste keratozice
3. Fotosensibilitate (>70%)
4. Ulceraţii orale
5. Artrite neerozive afectând 2 sau mai multe articulaţii periferice,
caracterizate prin tumefiere, durere sau exudat
6. Serozite - pleurite (radiografia pulmonară) sau pericardite afirmate pe
EKG sau
→ frecătura pericardică
→ evidenţierea lichidului pericardic ecografic
7. Afectare renală- proteinurie >0,5g/zi sau >3+ sau cilindrii celulari
8. Afectare neurologică- convulsii sau psihoze fara alte cauze
9. Afectare hematologică
→ anemie hemolitică sau
→ leucopenie(<4000/μl)
→ limfonie (<1500/μl)
→ trombocitopenie (<100000/μl) neinduse
10. Anomalii imunologice
→ preparate pozitive pentru celule lupice sau
→ anticorpi anti ADN dublu catenar sau
→ anticorpi anti Sm sau
→ VDRL fals pozitiv
11. Anticorpi antinucleari (ANA) în titru anormal, în absenţa
medicamentelor
Pentru diagnostic sunt necesare cel puţin 4 criterii din 11
 CRITERIILE DE DIAGNOSTIC PENTRU SPONDILITA
ANCHILOZANTĂ
1. CLINICE
a. Durere lombară joasă şi redoare de mai mult de 3luni care se
ameliorează cu efortul şi nu dispare în repaus;
b.Limitare mişcării coloanei lombare în plan sagital şi frontal;
c. Limitarea expansiunii cutiei toracice, faţă de valorile normale;
2. RADIOLOGICE
Sacroileita gradul 2-4 bilaterală sau sacroileita gradul 3-4

Diagnosticul
→ definit: criteriul radiologic+ cel puţin 1 criteriu clinic
→ probabil: 3criterii clinice sau doar criteriul radiologic
Explorări imagistice
Radiografia convenţională
Sacroileita
→ este modificarea radiologică caracteristică în stadiile incipiente de
boală
→ modificările sunt simetrice
Este utilizată gradarea sacroiliitei - în acord cu criteriile New York
Gradul 0 – normal;
Gradul 1 – suspiciune, făra modificări radiologice specifice;
Gradul 2 – sacroiliită minimă:contururi osoase estompate- prin
resorbţie osoasa subcondrală-cu pseudolărgire şi discretă scleroză
Gradul 3 – sacroiliită moderata, osteocondensare prin osteoscleroza
versanţilor articulari care au margini zimţate, „în timbru poştal”
Gradul 4 – anchiloza:dispariţia spatiului articular cu fuziune completă
prin punţi osoase a celor doi versanţi articulari
Radiografia joncţiunii dorso-lombare şi a coloanei dorsale
→ evidenţiază osificări incomplete- ca mici spiculi între corpii
vertebrali, prin interesări subligamentare la nivel T11-T12 şi L1-L2
→ în faze avansate, apar sindesmofitele prin osificare subligamentară
completă şi calcificarea zonei periferice ale inelului fibros discal
CRITERIILE ARA PENTRU POLIARTRITA REUMATOIDĂ
1. Redoarea articulară matinală de cel putin o oră;
2. Artrită simultană la minimum trei arii articulare observată de
medic (cu tumefiere de părţi moi sau sinovită) 14 zone articulare
posibil implicate: IFP, MCF, PUMNI, COATE, GENUNCHI,
GLEZNE, MTF;
3. Artrita articulaţiilor mâinii cu afectarea articulaţiilor
metacarpofalangiene (MCF) sau interfalangiene proximale (IFP);
4. Artrita simetrică cu afectarea simultană, bilaterală a aceloraşi
articulaţii;
5. Prezenţa nodulilor reumatoizi observată de medic pe
proeminenţele osoase, suprafeţele de extensie şi regiunile
juxtaarticulare;
6. Prezenţa serică de factor reumatoid în condiţiile unei reacţii
pozitive întâlnită la mai puţin de 5% dintre normali;
7. Modificări radiografice tipice bolii cu eroziuni şi decalcificări
juxtaarticulare la oasele mâinii;
Criteriile 1-4 trebuie să dureze cel puţin şase săptămâni.
Bolanavul este considerat a avea PR în cazul în care îndeplineşte 4
dintre aceste criterii
 SEMIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
ANAMNEZA ÎN BOLILE APARATULUI RESPIRATOR

ANAMNEZA - aduce informaţii esenţiale privind:

→ antecedentele personale şi HC
→ condiţiile de viaţă şi de muncă
→ influenţa diverşilor factori de mediu
debutul bolii
→ succesiunea cronologică a simptomelor şi semnelor caracteristice afecţiunilor
aparatului respirator
Vârsta
**în copilărie
→ infecţii acute CAS
→ bronşite
→ bronhopneumonii;
**pubertatea
→ incidenţă crescută a tuberculozei
**la adulţi - afecţiuni cronice ale aparatului respirator
→ bronşite cronice
→ astm bronşic
→ bronşiectazii
** la vârstnici
→debutul afecţiunilor este mai puţin zgomotos
→evoluţia lor este mai gravă
→pneumonie, bronhopneumonie
Sexul - poate determina particularităţi
**La femei
→ predomină astmul bronşic cu agravări legate de perioadele
menstruale;
**La bărbaţi
→ mai frecvent bronşitele cronice, emfizemul pulmonar,
bronşiectaziile;
Antecedentele heredocolaterale
→ se urmăreşte atât aspectul de boală sau teren moştenit, cât şi cel de
contagiune intrafamilială
→ există o predispoziţie cu caracter familial a astmului bronşic şi
bronşiectaziei
→ contagiunea intrafamilială se produce în tbc şi unele infecţii virale sau
bacteriene
Antecedentele personale fiziologice şi patologice
Antecedente fiziologice:
→ sarcina şi lăuzia→ reactivitate modificată a organismului→ favorizează
sau agravează infecţiile tbc şi pe cele virale sau bacteriene obişnuite;
→ există cazuri de astm bronşic agravate sau declanşate de ciclul
menstrual sau climacterium
→ există hemoptizii vicariante la ciclul menstrual
Antecedente patologice:
→ rinitele cronice, polipii nazofaringieni, deviaţiile de sept pot determina
bronşite cronice, bronşiectazii
→ bronşita cronică la un vechi fumător poate favoriza prin procesele de
metaplazie a mucoasei bronşice apariţia unui cbp;
→ DZ→ scade rezistenţa la infecţii şi favorizează apariţia tbc
→ rahitismul, prin deformări ale cutiei toracice, determină tulburări
respiratorii
→ existenţa unei afecţiuni cardiace ce determină stază pulmonară
predispune la infecţii repetate
→ tratamentul cu cortizon poate reactiva o leziune bacilară cicatrizată
→ tratamentul prelungit cu antibiotice şi cortizon poate duce la apariţia
micozelor respiratorii (aspergiloza, actinomicoza, histoplasmoza)
Condiţii de viaţă şi de muncă
→ deţin, de multe ori, un rol important în inducerea, favorizarea sau
agravarea bolilor pulmonare;
→ surmenajul fizic şi intelectual, locuinţa insalubră şi etilismul, reduc
capacitatea de apărare a organismului;
→ fumatul este incriminat ca factor favorizant al multor afecţiuni acute şi
cronice (bronşite ac. şi cr., tbc precum şi cancerul bronhopulmonar);
→ profesiunea şi caracteristicile locului de muncă pot să reprezinte un
element indicator în elaborarea diagnosticului:
**muncitorii din fabricile de sticlă, “suflătorii de sticlă” şi cei care
cântă la instrumente muzicale de suflat→incidenţă↑ a emfizemului
pulmonar;
**muncitorii din industria chimică, a cimentului, de prelucrare a
minereurilor feroase şi neferoase, industria ceramică, din unele secţii ale
industriei alimentare (morărit) prezintă o alterare a secreţiilor mucoasei şi
a mişcărilor cililor→favorizând infecţiile acute şi cronice;
**muncitorii expuşi la umezeală, frig, intemperii, în timpul unor
eforturi fizice mari, pot prezenta infecţii acute (rinite, traheobronşite,
pneumonii);
 **muncitorii din minele cu conţinut bogat de SiO2, → incidenţa
silicozei↑ →bolnavii cu silicoză fac mai frecvent tuberculoză pulmonară;
**la personalul medico-sanitar din secţiile de ftiziologie incidenţa
infecţiilor bacilare este mai mare

Istoricul bolii
**debutul afecţiunilor respiratorii este foarte diferit, trebuie
precizate câteva elemente şi anume:
→ data debutului;
→ modul de debut;
→ simptomele de debut şi succesiunea lor în timp;
→ evoluţia simptomelor;
→ precizarea simptomelor;
Data debutului
→ ore, zile → fracturi costale, corpi străini aspiraţi, pneumotorax,
embolie pulmonară, pneumonie
→ săptămâni, luni →pleurezia neoplazică, TBC pulmonar, supuraţii
pulmonare, neoplasm bronhopulmonar
→ luni, ani → emfizem pulmonar, fibroze pulmonare, bronşiectazii
Modul de debut
→ acut → în: bronşita ac., pneumonia francă lobară, embolia
pulmonară, pneumotoraxul;
→ insidios, progresiv: TBC pulmonar, cbp, emfizem pulmonar, chist
hidatic, pneumoconioze;
Simptomele de debut şi succesiunea lor în timp pot orienta spre anumite
suferinţe cum ar fi:
→ afectarea cutiei toracice: durere localizată, accentuată de inspir, tuse şi
mobilizare;
→ afectarea pleurală: tuse seacă, durere cu caracter de arsură;
→ afectarea pulmonară: tuse cu expectoraţie, frecvent hemoptoică,
dispnee;
→ afectarea bronşică: tuse cu expectoraţie muco-purulentă şi dispnee;

Evoluţia simptomelor
Precizează ameliorarea sau agravarea lor sub sau fără tratament şi
eventualele asocieri cu noi simptome.
Precizarea simptomelor
→ simptome de ordin general: astenie, febră, frisoane, transpiraţii,
inapetenţă, alterarea stării generale, scădere ponderală;
→ simptome de ordin local, cu particularităţi pentru aparatul respirator,
fiind necesar a se preciza simptomul dominant şi simptomele secundare
(durere, dispnee, tuse, expectoraţie, hemoptizii);

SIMPTOMELE APARATULUI RESPIRATOR

DUREREA TORACICĂ
Cauzele durerii toracice
1. Respiratorii
**Afecţiuni pleuropulmonare
**Afecţiuni traheobronşice
** Afecţiuni pleuropulmonare (junghiul toracic)
→ pneumonii (pneumonia francă lobară)
→ tromboembolismul pulmonar
→ pnemotorax
→ pleurezii purulente
→ tumori:pulmonare, pleurale
Caracteristicile durerii:
→ apare brusc;
→ intensitate mare;
→ localizare submamelonară sau dorsală;
→ se accentuează în inspir profund, tuse,strănut;
→ apare prin iritarea terminaţiilor nervoase de la nivelul pleurei
parietale;

Afecţiuni traheobronşice - Traheobronşitele acute

Caracteristicile durerii
→ durere cu caracter de arsură;
→ localizare retrosternală;
→ determinată de inflamaţia mucoasei traheale;
Sunt nedureroase:
→ bronşita cronică;
→ astmul bronşic;
→ emfizemul;
→ chistul hidatic pulmonar;
→ metastazele pulmonare;
2. Afecţiuni ale peretului toracic
**piele şi ţesut celular subcutanat
→ zona zoster (durere cu caracter de arsură);
→ celulita (edem, eritem, durere la palpare);
**afecţiuni musculare, articulare, osoase, nevralgii
→ mialgii – trichineloză, dermatomiozită;
→ sindrom Tietze – tumefiere dureroasă a extremităţilor sternale
ale cartilajelor coastelor I şi II, rar III şi IV;
→ fracturi costale, fisuri, metastaze osoase, leucemii, tumori
osoase (sarcom)
→ afecţiuni ale coloanei vertebrale: spondiloză, discopatii,
tuberculoză vertebrală, osteomielită, deformări ale coloanei prin
traumatisme;
 → nevralgii intercostale - durerea apare prin iritarea unui nerv intercostal
si:
- este declanşată de inspir profund, mişcări bruşte, tuse, expunere
la frig;
- are caracter de arsură, strivire, pe traiect de intercostal;
- accentuată la palparea punctelor Valleix (parasternal, axilar,
para-vertebral);
Cauze:
- à frigore;
- afectarea coloanei dorsale;
- tumori mediastinale;
Tip special de nevralgie intercostală apare în zona zoster
- caracter de arsură pe traiect de nerv intercostal;
- precede apariţia erupţiei veziculare;
- persistă după dispariţia veziculelor (nevralgie postzosteriană);
**afecţiuni ale sânului - mastodinia
→ sindromul de tensiune premenstruală;
→ mastite;
→ chisturi mamare;
→ neoplasm mamar;
3. Cauze digestive
→ durerea esofagiană: esofagita acută, esofagita cronică,
neoplasmul esofagian, diverticulii esofagieni;
→ hernia hiatală: durerea apare în clinostatism şi diminuează în
ortostatism;
→ afecţiunile biliare: litiaza biliară;
→ suferinţe ale pancreasului, splinei;
4. Cauze cardiovasculare
→ angina pectorală;
→ infarctul miocardic;
→ pericardita;
→ anevrismul disecant de aortă;
→ aortita anevrismală luetică;

DISPNEEA
Definiţie: senzaţia subiectivă de sete de aer, ce se obiectivează prin
modificarea ritmului, frecvenţei şi amplitudinii mişcărilor respiratorii.
Tipuri de dispnee
În funcţie de frecvenţa şi ritmul respirator se recunosc următoarele forme de
dispnee:
**Dispneea cu ritm regulat
 → polipneea;
→ bradipneea;
**Dispneea cu ritm neregulat
→ dispneea Kűssmaul;
→ dispneea Cheyne-Stokes;
→ dispneea Biot;
Dispneea cu ritm regulat
Polipneea:
→ dispneea cu accelerarea frecvenţei respiratorii de la 14-16 respiraţii/min
(normal) la 30-60 respiraţii/min;
→ respiraţia este rapidă, superficială, ineficientă;
Cauze:
→ la efort, emoţii, excitaţie nervoasă →trecatoare si de scurta
durata
→ suferinţe pleuropulmonare: pleurezii abundente, pneumotorax,
pneumonii masive, tumori;
 → suferinţe ale peretelui toracic: nevralgii intercostale, tumori
osoase, deformări şi fracturi costale;
→ afecţiuni abdominale: ascită, obezitate, sarcină, tumori;
→ afecţiuni cardiovasculare: IMA, HTA;
→ afecţiuni sanguine: anemii, poliglobulii;
→ afecţiuni cerebrale: meningite, encefalite, tumori;
→ afecţiuni generale, boli febrile, stări toxice, exogene: insuficienţă
hepatică sau renală, acidoza metabolică (diabet zaharat
dezechilibrat, deshidratare, denutriţie);
Bradipneea
→ rărirea frecvenţei mişcărilor respiratorii, sub 16 respiraţii/minut.
*inspiratorie
→ obstrucţie a căilor respiratorii superioare (corpi străini, stenoze la-
ringiene, stenoze traheale, tumori mediastinale, guşă retrosternală)
→ se însoţeşte de:
&tiraj → retractia inspiratorie a partilor moi in diferite regiuni
datorita vidului intratoracic creat in inspir:
→ in regiunea epigastrica superioara → tiraj sternal
 →in regiunea superioara a toracelui si inferioara a gatului →tiraj
suprasternal
→in spatiile intercostale →tiraj intercostal
&cornaj →zgomot inspirator suierat
*expiratorie
→ în obstrucţia căilor respiratorii inferioare prin:
- pierderea elasticităţii pulmonare – emfizem pulmonar;
- spasm bronhiolar – astm bronşic;
→ obstrucţie bronhiolară prin exudat – bronşiolită;
*mixtă – se manifesta asupra ambilor timpi respiratori; respiratia este
superficiala
Apare in:
** afectiuni respiratorii grave ca:
• → bronhopneumonii;
• → miliara tbc
** boli cardiovasculare
Dispneea cu ritm neregulat
Dispneea Kűssmaul
→ dispnee cu ritm în 4 timpi, profundă, zgomotoasă;
→ I şi E de aceeaşi amplitudine şi durată sunt separate prin pauze egale;
→ în coma diabetică cu acidocetoză, coma uremică, intoxicaţia cu alcool
metilic;
Dispneea Cheyne-Stokes
→ respiraţie periodică;
→ alternarea unor perioade de accelerare şi rărirea progresivă a ritmului
şi amplitudinii respiraţiilor cu perioade de apnee de durată variabilă 10”-
15”;
→ apare în:
→ IVS
→ ateroscleroză cerebrală avansată
→ intoxicaţii cerebrale exogene sau endogene (uremică, hepatică),
→ meningite, tumori cerebrale;
Dispneea Biot
→ respiraţiile sunt normale, dar ciclul respirator se desfăşoară la
intervale foarte lungi 5-30”;
→ apare în tumori cerebrale, meningite, stări agonice;
Dispneea Biot
→ respiraţiile sunt normale, dar ciclul respirator se desfăşoară la
intervale foarte lungi 5-30”;
→ apare în tumori cerebrale, meningite, stări agonice;
Din punct de vedere al modului de apariţie dispneea poate fi:
→ dispnee acută;
→ dispnee cronică;
Dispneea acută – începe brusc, ajungând la intensitatea maximă în câteva
minute.
Acest tip de dispnee este întâlnit în:
→ obstructia acuta data de patrunderea unui corp strain in CAS →
dispneea este inspiratorie, bradipneica, insotita de tiraj, cornaj, cianoza si
tuse rebela
→ dispneea de tip laringian, mai ales la copii cu spasm laringian sau edem
al glotei, este inspiratorie, bradipneica, insotita de tiraj suprasternal si
cornaj
→ astmul bronşic, este expiratorie, bradipneica, insotita de wheezing
→ pneumotoraxul spontan este o dispnee cu polipnee, se insoteste de
cianoza si junghi toracic
→ intoxicaţii cu gaze toxice

Dispneea cronică apare în:

→ BPOC → este aproape continuă şi este exagerată de acutizări
sau de efort;
→ emfizemul pulmonar → este expiratorie şi bradipneică;
→ fibrozele pulmonare întinse, care reduc suprafaţa de hematoză,
dispneea este de tip inspirator cu polipnee;

În funcţie de modul de aparitie dispneea poate fi:

→ brusc: pneumotorax, corpi straini in caile aeriene , embolie pulmonara
→ lent, progresiv: emfizem pulmonar, scleroza pulmonara
Dupa durata poate fi:
→ permanenta: emfizemul pulmonar
→ paroxistica: astm bronsic, pneumotorax
 TUSEA
Definiţie
→ act reflex sau voluntar determinat de excitanţi fizici, chimici,
inflamatori care are ca rezultat expulzarea violentă şi sonoră a aerului
intrapulmonar şi a eventualelor secreţii patologice (mucus, puroi, sânge)
sau a corpilor străini din arborele traheobronşic.
Tipuri semiologice de tuse
1. După caracterul tusei
→ tusea uscată, seacă:
- este scurtă, iritativă, cu timbru sec;
- oboseşte bolnavul, provocându-i insomnii;
- apare în faza iniţială a bronşitei acute, neoplasm
pulmonar, tumori mediastinale, afecţiuni pleurale (pleurite,
pleurezii, pneumotorax), fibroză pulmonară;
→ tusea umedă, productivă:
- este tusea cu expectoraţie;
- are timbrul umed;
- apare în inflamaţii ale arborelui bronhopulmonar
(bronşiectazii, bronşite cronice, tuberculoză);
 → tusea surdă, voalată:
- are intensitate mică
- apare în boli ce afectează corzile vocale, fie prin
producerea unui edem (crup difteric, laringită acută sau cronică), fie
prin ulceraţii (neoplasm, tuberculoză)
- poate apare şi la bolnavii cu stare generală alterată,
denutriţi
Tusea devine afonă când apare paralizia corzilor vocale, sau când acestea
sunt distruse (neoplasm larigian).
→ tusea lătrătoare (sonoră):
- este zgomotoasă, de intensitate crescută, timbru lătrător
- apare la copiii cu laringită striduloasă
- la copii şi adolescenţi în urma unei adenopatii
mediastinale
- la adulţi în compresiunile produse pe trahee şi bronhii de
către adenopatii, anevrisme ale aortei sau tumori mediastinale
 → tusea bitonală -este o tuse pe două tonuri întâlnită în:
- iritaţia sau paralizia de nerv recurent;
- tumori mediastinale, anevrism al crosei aortice,
adenopatii, atriu stâng mărit;
→ tusea chintoasă
- survine în accese paroxistice şi se caracterizează
printr-o succesiune de sacade expiratorii întrerupte de inspiraţii
profunde
- reprezentativă pentru acest tip de tuse este tusea
convulsivă, frecvent întâlnită la copii;
- se caracterizează prin faptul că după mai multe
secuse de tuse expiratorie, după ce s-a eliminat tot aerul din
plămâni, bolnavul se cianozează la faţă, după care urmează un nou
inspir sonor;
- apare şi în laringitele şi traheobronşitele acute;
→ tusea cavernoasă -are un timbru metalic, ce dă senzaţia de gol;
- apare în cavernele pulmonare cu diametrul peste 6 cm,
cu bronhie de drenaj liberă, care se comportă ca o cutie de rezonanţă
amplificând tusea;
- se întâlneşte în tbc şi în neoplasmele pulmonare ulcerate;
 → tusea emetizantă:
- este tusea urmată de vărsături
- se întâlneşte în tusea convulsivă, tuberculoza
pulmonară, adenopatii traheobronşice
→ tusea iritativă:
- cu timbru sec
- neinfluenţată de medicaţia calmantă
- apare la fumători
2. După circumstanţele de apariţie
→ tusea matinală - denumită “toaleta matinală a bronhiilor”
- elimină secreţiile acumulate în timpul nopţii
- dimineaţa prin schimbarea poziţiei bolnavului secreţiile
vor irita zonele tusigene şi va apărea accesul de tuse
- apare la bolnavii cu bronşiectazii, bronşită cronică
→ tusea vesperală (de seară):
- apare după orele 17-18
- este însoţită de ascensiuni termice
- apare în tuberculoza pulmonară
 → tusea de efort apare în:
- afecţiuni cronice ale aparatului respirator → emfizem,
astm bronşic
- afecţiuni cardiovasculare decompensate
→ tusea continuă:
- apare în sindroamele de compresiune traheobronşică
→ tusea poziţională:

- determinată de schimbarea poziţiei bolnavului;

- bolnavii adoptă poziţie de decubit drept sau stâng, în
care tuşesc şi expectorează mult;

- este o poziţie de drenaj la bolnavii cu supuraţie bronşică

sau pulmonară, prin care se elimină colecţia purulentă din cavitatea
parenchimatoasă sau din bronşie
 → tusea sincopală:
- este rară, dar severă şi dramatică;
- este întâlnită la bolnavii cu bronşită cronică, vechi tuşitori, la
care este asociată o altă afecţiune pulmonară;
- în timpul unor chinte puternice de tuse, bolnavul devine
inconştient pentru câteva secunde, interval în care se produc accidente
(fractură de bază de craniu);
- se datoreşte ischemiei cerebrale tranzitorii;
EXPECTORAŢIA
Definiţie:
→ actul prin care sunt eliminate în urma tusei, produsele patologice din
arborele traheobronşic şi parenchimul pulmonar
→ produsul eliminat se numeşte spută
EXAMEN MACROSCOPIC
Cantitate
→ mică- 50ml ; moderată 50-100 ml Apar în:
- bronşită cronică;
- astm bronşic;
- tuberculoză pulmonară;
 → abundentă 100-300 ml
- bronşite cronice cu bronhoree
- bronşiectazii
- abcese pulmonare
→ masivă peste 300 ml
- abces pulmonar
- chist hidatic
Aspect
→ seroasă
-foarte fluidă, asemănătoare “albuşului de ou”
-apare în edemul pulmonar acut, în cel cardiogen
având adesea culoare roz
→ mucoasă
- are aspect gelatinos, mai dens sau mai fluid, mai mult sau
mai puţin transparentă
- apare în bronşitele acute;
→ perlată → la sfârşitul crizelor de astm bronşic alergic → mici
formaţiuni rotunde, opalescente, în interiorul unei spute mucoase
→ mucopurulentă
- apare în br. cronice, bronşiectazii, tuberculoză pulmonară
cavitară
→ purulentă
- are aspect cremos, de culoare galbenă sau galben verzuie;
- apare când o supuraţie pulmonară drenează în bronhii;
→ sanguinolentă
- aspect gelatinos „ca pelteaua de coacăze” - (hemoptoică) → cbp

→ cărămizie, ruginie – pneumonia bacteriană;

→ rozată – edem pulmonar acut;
→ firişoare de sânge – stenoză mitrală, bronşiectazii;
→ roşu închis, „negru” – embolia pulmonară;
→ pseudomembranoasă
- prezintă membrane albicioase în conţinutul ei purulent care sunt
de fapt mulaje bronşice;
- apare în bronşita pseudomembranoasă;
Culoare
→ albicioasă - sputele seroase sau mucoase
→ galben, galben verzui - sputele purulente
→ roşu aprins - hemoptizii;
→ roşu închis (negricioasă) - infarctul pulmonar
→ cărămizie - pneumonie pneumococică
→ negricioasă - antracoză - mineri şi fumători

Miros → nu miroase sau miros fad (normal) de paie umede

→ fetidă - bronşiectazii
→ pestilenţial - gangrenă pulmonară
 VOMICA
Definiţie: expulzarea bruscă a unei cantităţi masive de spută (500-1000ml)
rezultă din deschiderea în căile respiratorii a unei colecţii purulente aflate în
parenchimul pulmonar sau în vecinătate (abces pulmonar, hepatic, subfrenic);
Tipuri:
1. unică - masivă, când tot conţinutul cavităţii se elimină odată
→ apare după un acces de tuse
→ începe cu o durere toracică violentă, şocogenă, apare apoi senzaţia
de sufocare, cianoză, senzaţia de moarte iminentă, deoarece puroiul (sau alt
conţinut al cavităţii evacuate) inundă brutal căile respiratorii, dar în general
fenomenele cedează repede după evacuarea conţinutului
2.fracţionată -când conţinutul se elimină în mai multe etape
→ apare mai frecvent iar simptomele sunt mai atenuate
→ vomica trebuie diferenţiată de sputele abundente din bronşita
cronică, bronşiectazii şi TBC, boli care evoluează cu bronhoree
Produsul poate fi:
→ puroi: abces, bronşiectazii
→ cazeum: tuberculoză pulmonară
→ lichid clar ca “apă de stâncă” chist hidatic
→ serocitrin pleurezii exudative
 HEMOPTIZIA
Definiţie:
→ eliminarea pe gură prin tuse a sângelui care provine din căile
respiratorii (trahee, bronhii) sau parenchim pulmonar
Cauze:
Respiratorii:
→ tuberculoză pulmonară
→ neoplasm bronhopulmonar
→ bronşiectazii
→ traheobronşite, bronşite acute
→ gripă
→ pneumonie: pneumococică, stafilococică
Cardiovasculare:
→ stenoza mitrală
→ embolia pulmonară
→ edemul pulmonar acut
→ HTP primitivă
→ HTA cu valori mari
→ anevrism aortic rupt în arborele traheobronşic
Boli autoimune:
→ periarterită nodoasă;
→ granulomatoză Wegener;
Boli hematologice:
→ hemofilie;
→ leucemie;trombocitopenie;
→ policitemia vera;
Alte cauze:
→ traumatisme toracice;
→ hiperfoliculinemie;
→ tratament cu anticoagulante;

Factori declanşatori:
→ tuse persistentă, intensă;
→ efort fizic;
→ emoţii;
→ exces alimentar;
→ expunere prelungită la soare;
→ perioada premenstruală;
Simptome prodromale:
→ căldura retrosternală;
→“gâdilitura” traheală şi laringiană;
→ gust metalic sau gust de sânge în gură;
→ anxietate, cefalee, ameţeli;
Examen fizic:
→ în hemoptiziile masive
- se elimină brusc >500 ml sânge pe nas şi pe gură
- prin masivitatea hemoragiei, prin asfixia produsă de
inundarea bronhiilor sau prin şoc hemoragic duce la exitus imediat;
→ în hemoptiziile mari şi mijlocii
-- bolnavul este anxios, palid, cu transpiraţii reci,
-- sete intensă,
-- hipotensiune arterială,
-- puls tahicardic, filiform;
Cantitativ:
→ hemoptizie mică - 50-100ml
→ hemoptizie mijlocie - 100-200ml
→ hemoptizie mare - 200-500ml
→ hemoptizie masivă - peste 500ml
Sângele eliminat este roşu, aerat, necoagulabil.
Diagnostic diferenţial
→ epistaxis anterior sau posterior
→ stomatoragia: gingivite, stomatite - sângele este amestecat cu
salivă, neaerat şi eliminat fără a fi precedat de tuse
→ hematemeza
→ bolnav cu antecedente digestive;
→ precedată de greaţă, balonare;
→ apare în timpul efortului de vărsătură;
→ sânge roşu – închis cu cheaguri şi alimente;
→ coagulează repede;
→ este urmată de scaune melenice;