ACORDAREA PRIMULUI

AJUTOR
PRESPITALICESC IN
PRINCIPALELE URGENTE
MEDICO-CHIRURGICALE
 OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA
PRIMULUI
AJUTOR PRESPITALICESC

 evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta?

 natura urgentei

 cauza care a produs-o

 gravitatea

 numarul victimelor (in caz de accident colectiv)

 masuri ce trebuie intreprinse

 succesiunea acestora
 estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la
primele masuri intreprinse
 limitarea efectului produs de agentul primar

 scoaterea accidentatului din zona

 efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital

 stabilirea prioritatilor de interventie in ordinea urgentei vitale

 aplicarea masurilor de prim ajutor

 aprecierea rezultatelor in urma masurilor aplicate

 asumarea responsabilitatii MF de a urmari pacientui sau de a-1

trimite la spital
 evaluarea factorilor de risc pe timpul transportului
 STAREA DE RAU ASTMATIC

 = acces sever de astm,cu durata peste 24 h,care nu cedează la

medicaţia bronhodilatatoare curentă, aminofilină şi β-mimetice în
doze adecvate,şi care asociază tulburări cardio-vasculare,neurologice
şi gazometrice speciale
-clinic:
 dispnee severă cu polipnee
 tiraj suprasternal,supraclavicular
 diminuarea tusei şi a wheezing-ului
 transpiraţii,cianoză,anxietate
 murmur vezicular ↓,raluri sibilante rare
 tahicardie,puls paradoxal,HTA
-factori precipitanţi:
 infecţii respiratorii acute esp.virale
 efort fizic intens
 factori psiho-emoţionali
 administrarea inadecvată a medicamentelor:
 aspirină şi alte AINS
 β-blocante esp.neselective
 sedative
 exces de β-mimetice
 întreruperea bruscă a corticoterapiei la un astmatic real
corticodependent
 imunoterapia
 -atitudine în ambulatoriu:
 măsuri generale
 poziţie semişezândă
 oxigenoterapie->degajarea încăperii
 hidratare orală
 măsuri specifice
 aminofilină i.v. 1 fiolă (240 mg) lent (3-5 minute) apoi 0.5 mg/kg/h în
PEV
-administrarea rapidă determină tahicardie
-doza maximă = 1 g / 24 h,indiferent de intensitatea dispneei
-se va evita în caz de:
-IMA recent (1-3 luni)
-tulburări de ritm rapid actuale sau în antecedente
-hipertiroidism
 HHC i.v. 4 * 200 mg
 fluidificante şi expectorante bronşice neinhalatorii:
-N-acetilcisteină 3 * 200 mg
-Bromhexin 3 * 8 mg
 antibiotic nealergizant,cu spectru larg->tetraciclină 4 * 250 mg/24 h
 evitarea erorilor terapeutice
 administrarea opiaceelor,sedativelor
 mucolitice inhalatorii
 sunt inactive în criză cromoglicatul disodic,corticoterapia topică
inhalatorie
 internare de preferinţă într-o secţie de terapie intensivă
 transport cu autoambulanţă
 abord venos
 sursă de O2
 însoţitor instruit în resuscitare cardio-pulmonară
 monitorizarea TA,frecvenţei cardiace şi respiratorii în timpul
transportului
 bilet de trimitere
 diagnostic de urgenţă
 terapia administrată : doza,ora
 parametrii hemodinamici şi respiratori
 starea de conştienţă : conştient / confuz / comă
 STOPUL CARDIAC
Reprezinta starea clinica consecutiva opririi bruste si neasteptate
a activitatii eficace a inimii.

Diagnosticul stopului cardiac

Se stabileste pe baza urmatoarelor semne:
 - paloarea sau cianoza instalate brusc
 - pierderea starii de constienta
 - incetarea spontana a miscarilor respiratorii
 - absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)
 - absenta zgomotelor cardiace
 - aparitia midriazei.
 Reanimarea cardiopulmonara
!! Nu este indicat in cazul afectiunilor cu prognostic infaust
( de
exemplu , carcinom avansat)!

Clinica stopului respirator si circulator

 Lipsa pulsului ( artera carotidiana, artera femurala )
 Inconstienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen
catre creier)
 Stopul respirator, respirafia gafaita( in caz de stop circulator
primar, dupa 15-40 secunde)
 Pupile dilatate, areactive la lumina ( dupa 30-90 secunde )
 Lipsa batailor cordului la auscultate
 Tegumente cenusii-cianotice
 Regula ABCD - Manevra Esmarch
 A - Airways Dezobstructia cailor respiratorii :
Inlaturarea corpilor straini din regiunea orofaringiana, capul
pus in hiperextensie iar mandibula va fi tras spre anterior si
superior .

 B - Breath Ventilarea :
Gura la gura, gura la nas, gura la tub ( tubul SAFAR, tubul
GUEDEL ), ventilarea pe masca ( balonul tip AMBU ) cu O2
100% .
Daca ventilarea sau intubarea nu sunt posibile ( ca in cazul
edemului glotic ) se practica traheotomia de necesitate si
punctie traheala de urgenta cu plasarea unei traheostome intre
cartilajele tiroid si cricoid . Se va controla eficienta ventilarii :
prezenta miscarilor respiratorii ; cedarea cianozei ; murmur
vesicular simetric .
 Ulterior se practica ventilarea rapida in doua tentative dupa
masaj cardiac si ventilare alternative :
 in cazul unui ajutor 15 : 2
 in cazul a doua ajutoare 5 : 1
 Frecventa de ventilare este 20/min
 C Circulatia
- in cazul fiecarui stop cardiac se va incepe imediat cu lovitura cu
pumnul aplicata precordial si masaj cardiac
Masaj cardiac extern(decubit dorsal, pe suport tare, locul aplicarii
-treimea inferioara asternului, la copii, mijiocul sternului).
Frecventa masajului:
 adulti 80/min,
 copii 90/min,
 sugari 120>min, raportul comprimare-decomprimare
> 50% (platoul de comprimare) aproximativ 4 – 5 cm

 Defibrilare precoce.
 Terapia medicamentoasa : forte important este realizarea
unei cai de abord venos periferice.
Astfel pe cale intravenoasa sau pe tubul endotraheal in doza
dubla sau tripla pot fi administrate adrenalina, atropina in caz
de
bradicardie sinusala sau asistolie, lidocaina pentru preventia
recurentelor de fibrilatie ventriculara, sau bicarbonat de sodiu
8,4
%
 INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Definitie
 Infarctul miocardic acut (IMA) este o necroza ischemica a
muschiului cardiac, secundara unei obstructii pe o ramura
coronariana avand drept consecinta o hipoxie celulara prelungita .

Necroza miocardica determina:

 un sindrom clinic
 modificari ECG induse de scaderea pana la oprirea fluxului
coronarian.
 cresterea nivelului sanguin al biomarkerilor sensibili si specifici

(troponina cardiaca I sau T, fractiunea MB a

creatinkinazei, creatinkinaza totala, mioglobina).
 modificari morfopatologice miocardice.
 Modalitati de debut ale IMA
 - anginos
 - gastralgic
 - astmatiform

Diagnosticul pozitiv de infarct miocardic acut se pune

pe baza :
1- Tabloul clinic
2- Detectia necrozei miocardice
 concentratia enzimelor miocardice in sange
 modificari EKG
 metode imagistice ( ecocardiografia, ventriculografia de
contrast, scintigrafia, miocardica )
 examen morfopatologic
 Tabloul clinic
Dezechilibrul ce rezulta intre cererea si oferta de perfuzie
determina ischemia prelungita care are drept consecinta necroza
miocitelor cardiace.

Semnele clinice ale ischemiei sunt reprezentate de:

 durere
 modificari ale T.A. (hipotensiune sau mai rar hipertensiune
arteriala)
 fenomene digestive (greata, varsaturi, diaree, sughit)
 palpitatii
 dispnee (secundara insuficientei ventriculare stangi)
 manifestari neurologice (sincopa, manifestari neurologice de
focar)
 astenie fizica
 hiperpirexie.
 Caracteristicile durerii in infarctul miocardic

 Factori precipitanti :  Iradiere :

- efort fizic intens - umarul sau membrul
- stress superior stang
- hipoglicemie - umeri si brate bilateral
- infectii respiratorii - interscapulovertebral
- alergii - la baza gatului
- hemoragii - mandibula
- epigastru
 Localizare :
- retrosternala  Caracter :
- retroxifoidiana - strivire apasare
- epigastrica - constrictie arsura
- precordial
 Durata :
- zeci de minute
- nu cedeaza la nitroglicerina,
alti nitrati, analgezice uzuale
 La examenul fizic se constata:
 bolnav anxios, agitat
 paloare, tegumente reci si umede
 transpiratii
 puls bradicardic sau tahicardic regulat sau neregulat
 raluri subcrepitante in insuficienta ventriculara stanga (IVS).
 wheezing in IVS
 tuse cu hemoptizie in tromboembolism pulmonar sau edem
pulmonar acut
 Detectia necrozei miocardice
Necroza miocardica duce la aparitia in sange a unorproteineeliberatede
miocardul lezat: mioglobina, troponina cardiaca T si I, creatinkinaza(CK)
fractiunea MB a creatinkinazei, lactat dehidrogenaza (LDH).
Markerii biochimici sunt utili pentru diferentierea anginei instabile de
infarctul
miocardic nonQ.

Modificarile EKG reprezentate de :

 unde T ascutite
 ST supradenivelat
 aparitia undei Q
 inversarea undei T
 Modificarile EKG apar din primele ore ale debutului infarctului si se
mentin mai multe zile .
 Un traseu electrocardiografic relativ normal in contextul unui tablou
clinic caracteristic nu exclude posibilitatea IMA.
 20 – 30 % din IMA posterior sau subendocardic evolueaza fara
modificari electrocardiografice .
 Conduita de urgenta
 Majoritatea deceselor prin IMA se produc in primele ore de la
instalarea infarctului.

In faza prespitaliceasca doua obiective domina atitudinea

terapeutica in primele ore ale evolutiei unui infarct miocardic:
 prevenirea aritmiilor maligne (fibrilatia

ventriculara,tahicardiaventriculara fara puls, disociatia

electromecanica, asistolia)
 reperfuzarea coronariana precoce in primele 4 – 6 ore.
 Primele actiuni si masuri terapeutice vizeaza:
 pozitia bolnavului: decubit dorsal
 interzicerea efectuarii oricarei miscari
 se scot hainele stramte, cravata, se desfac nasturii de la camasa
 psihoterapie
 pacientui isi va administra o tableta de nitroglicerina sublingua
imediat dupa debutul durerii toracice susceptibila de infarct
miocardic
 daca durerea nu a cedat in 5 minute, se repeta o a doua
administrare, iar daca durerea toracica persista dupa alte 5
minute se poate administra a treia tableta.

Se poate administra:
 aspirina 75-325 mg
 tramal 50 mg
 sedativ.
Daca se instaleaza stopul cardio-respirator se vor initia imediat
manevrede resuscitare.
 In situatia, cand exista posibilitatea efectuarii unei ECG care confirma
diagnosticul de infarct miocardic sunt necesare doua actiuni:
 prinderea unei linii venoase
 asigurarea monitorizarii bolnavului a urmatorilor cinci parametri:
* intensitatea durerii toracice
* alura ventriculara
* T.A.
* aparitia aritmiilor cardiace
* ventilatia pulmonara

Daca apare hipotensiune arteriala, bolnavul va fi asezat

 in pozitie Trendelenburg .
 Se va face oxigenoterapia prin sonda nazala (4 - 8 1 O2/min).
 Se va urmari mentinerea permeabilitatii cailor aeriene.

Pentru a combate instabilitatea electrica, consecinta a depolarizarii

membranare datorita pierderilor de potasiu produse in zonele ischemiate se
poate administra solutia G-I-K (glucoza -insulina-potasiu).
 Criterii de evaluare a riscului bolnavului cu infarct
miocardic acut
Bolnavi

Grup cu risc crescut Grup cu risc redus

Raluri de staza + -

Zgomotul 3 + -

TAS < 100 mmHg > 100 mm Hg

AV > 100 batai/min < 100 batai/min

Tablou clinic de soc + -

cardiogen
 Sansele de supravietuire ale pacientului cu IMA
depend
de :
 modul de reactie al anturajului si pacientului

 primele masuri aplicate la domiciliul pacientului

precum si pe toata durata transportului la spital

 accesul usor si rapid al populatiei la serviciul de

asistenta mobila de urgenta

 dotarea tehnica si antrenamentul specific al echipelor

de urgenta
 EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN

Definitie:
 insuficienţă respiratorie acută prin transudarea lichidului

intraalveolar şi interstiţial secundar dezechilibrului dintre presiunea

hidrostatică în capilarele pulmonare şi presiunea coloid-osmotică

 Etiologie
- cardiopatia ischemica
- hipertensiunea arteriaia
- tulburarile de ritm paroxistic
- insuficienta ventriculara stanga
- infarctul miocardic acut
- cardiopatiile valvulare
 factori precipitanţi:
 origine cardiacă->tulburări de ritm şi de
conducere,insuficienţă coronariană acută
 origine extracardiacă:

-supraîncărcare lichidiană parenterală,exces de NaCl

-exces de efort fizic
-insuficienţa tratamentului digitalo-diuretic,puseu hipertensiv
-hipoalbuminemie,sarcină

 clinic:
 dispnee şi anxietate extreme
 tuse productivă,cu expectoraţie spumoasă,rozată,abundentă
 dispnee cu ortopnee şi tahipnee,cianoză,transpiraţii profunde
 raluri crepitante cu extindere ascendentă,tahicardie,galop
diastolic
 -obiectivele tratamentului:
 ↓ presiunii hidrostatice în capilarele pulmonare
 ↓ presarcinii şi postsarcinii
 ameliorarea contractilităţii miocardice
 corectarea aritmiilor
 ameliorarea hematozei pulmonare
 combaterea anxietăţii şi tahipneei
 -mijloace de tratament:
 poziţia şezândă
 abord venos sigur
 sângerarea->flebotomie externă a
300-500 ml sânge în 5 minute
-contraindicaţii:
 TAS < 100 mmHg
 anemie
 vârstnici cu ATS cerebrală-
>favorizează AVC ischemic
 morfină clorhidrat în diluţie (1
f.de 20 mg în 9 ml ser fiziologic)
 se administrează câte 2 ml la
10 minute
 ↓ presarcina,efect
vasodilatator
 ↓ tahipneea,efect anxiolitic
-contraindicaţii:
 comatoşi,şocaţi
 astm bronşic,BPOC,EPA
necardiogen
 nitroglicerină în perfuzie dacă
TAS > 100 mmHg
 diuretic de ansă->furosemid 20-
40 mg i.v.
 cardiotonic digitalic->digoxin 1
f.a 0.5 mg i.v.,repetată la 8 ore
 miofilin 1f.i.v.lent,repetat la 6
ore,max.4 f./zi
 tratamentul bolii de fond şi al
factorilor precipitanţi
 internare
 transport cu salvarea dotată cu
O2 şi personal instruit
 EDEMUL PULMONAR ACUT NECARDIOGEN
Definitie
 acumulare lichidiană intraalveolară şi interstiţială secundară
lezării
membranei alveolo-capilare prin procese inflamatorii sau factori
toxici
 etiologie:
1. lezarea membranei alveolo-capilare
 infecţii acute severe,septicemii esp.cu bacili G (-)
 pneumonie de aspiraţie,sdr.de detresă respiratorie acută a
adultului
 inhalarea de gaze toxice->organofosforice,fosgen,oxizi de
azot,O3,acizi.baze
 ascensiuni rapide la altitudine
 edem pulmonar neurogenic->AVC hemoragice,traumatisme
cerebrale,tumori cerebrale
 înecare
 2. ↓ presiunii coloid-osmotice prin hipoalbuminemie
 hepatopatii şi nefropatii severe
 enteropatii cu pierdere de proteine
 sdr.de malabsorbţie

3. ↑ presiunii hidrostatice în alveolele pulmonare de

cauză extracardiacă
 EPA iatrogen->perfuzii masive de substanţe
cristaloide,transfuzii masive
 EPA „ ex vacuo”->evacuarea rapidă a unei colecţii pleurale
mari sau a unui pneumotorace masiv
 -clinic:
 absenţa APP cardiace sau a semnelor clinice ale unei
cardiopatii
actuale
 expunerea la toxic

 evidenţierea unui factor etiologic

 tablou clinic asemănător cu EPA cardiogen + semne legate de

etiologie
 -atitudinea de urgenţă în ambulatoriu:
 asistenţa medicală de urgenţă la locul accidentului
 evacuarea din mediul toxic,ventilaţie eficientă a încăperii
 poziţie şezândă
 excepţie înecatul->decubit ventral cu flexia laterală a capului
 contraindicate opiaceele
 contraindicate emisia sanguină şi diureticele la înecatul cu apă de mare
care prezintă hipovolemie şi hemoconcentraţie
 cardiotonicele sunt ineficace
 se indică în EPA non-cardiogen:
 HHC i.v.500-1000 mg/24 h (perfuzie cu sol.glucoză 5%)
 metilprednisolon
 furosemid i.v.200-400 mg (10-20 f.)/24 h
 antibiotice cu spectru larg parenteral->ampicilină 2-4 g/zi
 antidot->dacă toxicul este cunoscut
 transport adecvat cu ambulanţă cu sursă de O2 şi însoţitor instruit
 internare în secţie ATI
 SOCUL
 sdr.plurietiologic caracterizat prin ↓ bruscă a irigaţiei sanguine
tisulare
-clinic:
 TAS < 80 mmHg
 tahicardie,puls filiform,greu palpabil
 manifestări ale hipoirigaţiei tisulare:
 nervoase->agitaţie,apoi apatie,conştienţă mult timp păstrată
 cardiace şi respiratorii->funcţii diminuate
 renale : oligurie (< 500 ml/24 h)
 digestive->tulburări dispeptice,dureri abdominale
 cutanate->tegumente reci,palide,transpirate
 sdr.hemoragipar->CID
 -şocul cardiogen = sdr.clinico-biologic complex determinat de
↓ performanţei cardiace care se manifestă prin reducerea critică a
fluxului sanguin efectiv sub nivelul care asigură aportul de substanţe
esenţiale pt. susţinerea organelor vitale

-etiologie:
 IMA cu distrugerea a peste 30% din masa miocardului VS
 defecte mecanice cardiace acute neletale în mod direct
 ruptura SIV
 ruptura muşchilor pilieri
 distrucţii valvulare masive,brusc instalate
 tromboze intracardiace voluminoase
 disecţie acută a aortei
 embolie pulmonară masivă
 aritmii grave,persistente
 -atitudine în ambulatoriu:
 poziţia
 decubit dorsal,cu extremitatea cefalică uşor decliv,cu membrele inferioare
ridicate la 15°
 şezând->şoc cardiogen + IVS acută
 abord venos sigur
 perfuzie cu soluţie glucoză 5%
 cardiotonic nedigitalic,amino-simpaticomimetic (catecolamine)
 dopamină perfuzabilă în diluţie 2 f.a 50 mg în 500 ml.soluţie glucozată 5%
-5-10 μg/kg/minut (35 picături / minut)
digitalicele sunt indicate doar în şocul cardiogen la bolnavi cu IMA şi fibrilaţie
atrială sau EPA
 medicaţie vasodilatatoare->nitroglicerină în perfuzie 6-8 picături / minut-
>dacă TAS > 80 mmHg
nitroglicerina ↑ debitul cardiac prin:
 ↓ congestiei pulmonare
 ↓ tonusului venos
 ↓ consumului de O2 miocardic
 transport cu salvare cu mijloace antişoc,sursă de O2 şi însoţitor instruit
 internare într-o secţie de terapie intensivă coronariană
 COMELE
 coma = pierderea de lungă durată a stării de conştienţă şi a
funcţiilor de relaţie (motilitatea voluntară, sensibilitate,
reflexivitate),cu păstrarea redusă a funcţiilor vegetative
(respiratorie,circulatorie,termoreglare)

-anamneză:
 modul de instalare a comei
 APP
 tratamente efectuate
 expuneri profesionale

-examen obiectiv:
 gradul şi profunzimea comei
 examenul funcţiilor vitale
-tipul respiraţiei:
 Cheyne-Stokes->AVC ischemic,coma hipoglicemică,coma
uremică
 Kussmaul->coma diabetică cetoacidotică, hipoxie, severă,
intoxicaţie cu CO
 zgomotoasă,stertoroasă->AVC hemoragic cu inundare
ventriculară
 Biot,de tip agonic->coma avansată,leziune pontină sau bulbară

-examenul aparatului cardio-vascular:

 hTA + bradicardie->coma neurologică
(meningită,HTIC),intoxicaţie acută cu alcool
 tahicardie->come vasculare,come din infecţii severe (abces
cerebral,septicemii)
 tulburare de ritm severă sau valvulopatie + semne neurologice
de focar->AVC embolic
-examenul aparatului digestiv:
 vărsături->coma prin HTIC
 sughiţ->coma uremică
 halena:
 acetonemică->coma diabetică acidocetozică
 amoniacală->coma uremică
 fetidă->coma hepatică
 alcoolică->intoxicaţie acută etanolică
 deglutiţia:
 alterarea timpului I (labio-bucal)->come superficiale
 alterarea timpului II (faringo-esofagian)->come avansate

-aspectul tegumentelor:
 uscate,calde,pliu cutanat şters->cetoacidoza diabetică
 umede,reci->coma hipoglicemică
-curba termică:
 hipotermie->coma barbiturică, alcoolică, mixedematoasă,
hipoglicemică
 hipertermia->coma din hemoragia subarahnoidiană,come
profunde din AVC

-agitaţie,tremurături->coma hipoglicemică,tireotoxică

-convulsii->encefalopatie hipertensivă,eclampsie,epilepsie
majoră,coma hipoglicemică,AVC hemoragic cu inundaţie
ventriculară,tumori cerebrale

-examenul pupilelor:
 midriaza unilaterală->traumatism cranio-cerebral,AVC
 midriaza bilaterală->coma diabetică profundă,coma epileptică
 mioza bilaterală->intoxicaţia cu organofosforice
 -atitudine în ambulatoriu:
 măsuri generale
 abord venos sigur

 recoltare de probe sanguine,urinare,din secreţii înaintea

administrării medicaţiei
 este contraindicată spălătura gastrică înainte de intubaţia
traheală
 sunt contraindicate hidratarea orală,administrarea orală a
medicaţiei şi a opiaceelor
 aplicarea măsurilor specifice de urgenţă la locul unde este
găsit comatosul
 transport adecvat,cu ambulanţă cu sursă de O2 şi însoţitor
instruit
 internare într-o secţie de terapie intensivă
 măsuri specifice
 coma diabetică acido-cetozică
-abord venos şi recoltarea glicemiei,rezervei
alcaline,ionogramei serice
-sondaj vezical,monitorizarea diurezei,TA,frecvenţei cardiace
-hidratare parenterală cu ser fiziologic,2000 ml în primele 2 ore
-insulină 20 U i.v. şi 20 U s.c.
-antibiotic cu spectru larg->ampicilină 4 g/24 h
-internare obligatorie
 coma hipoglicemică
-abord venos,recoltarea glicemiei
-sol.glucozată hipertonă i.v. : 5-10 f.sol.glucoză 33% sau PEV
cu sol.glucoză 20% netamponată cu insulină
-glucagon 1 f.a 1 mg i.m. sau i.v.
-internare obligatorie
  coma barbiturică
-cea mai frecventă intoxicaţie voluntară
-foarte periculoasă
-nu există antidot
-tablou clinic de insuficienţă respiratorie acută
-diureză osmotică alcalină->PEV cu sol.glucoză
10%,sol.manitol 20% şi sol.bicarbonat de Na 1.4%
-Karion 1 f a 50 mg i.v. sau i.m.->stimulează centrul
respirator
-internare în secţie ATI iar ulterior într-o secţie psihiatrică
  coma din intoxicaţia cu organo-fosforice
-comă convulsivă prin excesul acetilcolinei datorat blocării
colinesterazei de către substanţa toxică
-măsuri de decontaminare la locul intoxicaţiei->îndepărtarea
hainelor,spălarea tegumentelor cu apă şi săpun
-diureză osmotică neutră->PEV cu 2/3 sol.glucoză 10% şi 1/3
sol.manitol 20%
-antidot specific:
-atropină (f.a 1 mg)->2-4 mg.i.v.la 10-30 minute,până la apariţia
semnelor
de atropinizare : midriază, tegumente uscate,tahicardie;doza totală : 20-
30mg,până
la 100 mg/zi
-toxogonin->reactivează colinesteraza blocată de toxic;se administrează
la 5
minute după atropină
-iniţial 1-2 f. (250-500 mg i.v.),apoi 1 f.la 6 ore
-combaterea EPA toxic->HHC 200-500 mg i.v. şi furosemid 40-80 mg
-internare în secţie de terapie intensivă
  coma uremică
-controlul TA cu preparate care nu scad fluxul sanguin renal :
hidralazină,metil-Dopa,chinidină
-combaterea edemului cerebral->HHC 50-100 mg
-diuretice hipokalemiante:furosemid 20-40 mg i.v.,edecrin 50 mg
-internare

 coma adisoniană
-perfuzie i.v.soluţii izotone : glucoză 5%,ser fiziologic
-HHC 100 mg i.v. repetat la 2 ore
-internare în secţia endocrinologie

 coma tireotoxică
-propranolol 2 mg i.v. lent (1 f. = 5 mg)
-HHC 100 mg i.v.
-internare în secţia de endocrinologie sau medicină internă
 HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Definitie
 Hemoragia digestiva superioara reprezinta sangerarea

produsa de leziuni localizate la nivelul esofagului, stomacului,

duodenului si jejunului proximal, exteriorizata sub forma de
hematemeza si / sau melena.

 Varsatura cu sange (hematemeza) are aspect asemanator zatului

de cafea , de sange negricios neaerat, amestecat cu resturi
alimentare, rareori are aspect rosu aprins.

 Melena reprezinta eliminarea de sange prin scaun, care este negru

ca pacura, lucios si lipicios.
 Diagnostic diferential
 Hematemeza va fi diferentiata de:
 epistaxisul inghitit

 hemoptizie

 hemoragia buco-faringiana

 Melena trebuie diferentiata de scaunul negru ce apare dupa:

 terapie orala cu fier, carbune, bismut

 consum de: cafea, masline, spanac.

 Cauzele hemoragiei
digestive superioare
 Boli ale stomacului
 ulcer cronic
Boli ale tractului digestiv
 gastrita eroziva
 Boli ale esofagului
 tumori benigne ale
 varice esofagiene
stomacului;
 hemie gastrica transhiatala;
 cancer gastric;
 esofagita peptica de reflux;
 stomac operat.
 ulcer esofagian;

 tumori benigne esofagiene;

 tumori maligne esofagiene;

 Boli ale duodenului
 cancer esofagian;
 duodenite acute
 sindrom Mallory-Weiss
 ulcer duodenal
 Boli ale organelor de vecinatate Boli generate extradigestive
 Boli ale ficatului  Boli generale
 hipertensiune portala  insuficienta cardiaca
 feocromocitom
 colagenoze
 Boli ale tractului biliar  uremie
 hemobilie
 Boli ale sangelui
 sindroame hemoragipare din:
 Boli ale pancreasului coagulopatii, trombopatii,
 pancreatita acuta sau cronica
trombo-
penii, hemofilie
 cancer de pancreas
 leucemie

 Boli ale vaselor

 teleangiectazie hemoragica
ereditara (boala Rendu-Osler-
Weber)
 Aprecierea clinico-hemodinamica a gravitatii hemoragiei

Forma de hemoragie digestiva superioara

Usoara Medie Severa
Pierderi de sange % <25% <35% <50%
din volemie (1250 ml de sange} (1750 ml de sange) (2500 ml de sange)
AV Tahicardie < 120 batai/min. > 120 batai/min.
< lOO batai/min.
TA <90mmHg <70mmHg <60mmHg
Diureza N scazuta oligurie
Alte fenomene Tegumente Alterarea starii de
•reci constienfa (anxietate,
•umede agitape, apatie, somno-
• palide lenta,coma).
Cianoza periferica
Dispnee cu tahipnee
Buze uscate
Facies palid cu privirea
in gol
 Conduita de urgenta, primele masuri
 confirmarea diagnosticului de HDS:
 linistirea bolnavului, apartinatorilor si anturajului
 repaus strict la pat in pozitie culcata cu punga de gheata pe
abdomen.
 efortul fizic va fi interzis (poate accentua hemoragia sau agrava
tabloul clinic);
 sangele eliminat de bolnav va fi colectat intr-un vas
 gura bolnavului va fi curatata in caz de hematemeza,fara a
deplasa bolnavul acesta avand capul asezat intr-o parte;
 se va efectua anamneza si examenul clinic mentionandu-se ora
cand s-a efectuat si cele constatate;
 se va aprecia gravitatea hemoragiei
 se vor administra hemostatice i.m. (Vitamina K)
 se va monta o perfuzie cu glucoza 5% , ser fiziologic
 bolnavul este transportat la spital cu ambulanta
 functiile vitale ale bolnavului sunt monitorizate
 SOCUL ANAFILACTIC

Socul anafilactic apare In cursul reactiilor alergice imediate

dupa:
 administrarea unor medicamente alergizante (antibiotice mai
ales
penicilina); sulfamide; xilina; pirazolona; acid acetilsalicilic;
preparate de dextran, anestezice locale;
 injectarea heteroproteinelor (seroterapie antitetanica,
antirabica )
 substante de contrast radiologice;
 intepaturi de insecte (albina), serpi;
 extracte de organe, alergene in hiposensibilizari.

 Tablou clinic
Este tipul de soc produs prin proasta distributie a fluxului sanguin cu
vasoplegie brusc instalata, cu tahicardie, reducerea presarcinii, cu reducerea
debitului cardiac, care genereaza colaps.
Frecvent socul anafilactic se asociaza cu edem alergic, urticarie, edem
Quincke, laringospasm.

Conduita terapeutica
 Se intrerupe imediat administrarea substantei alergizante.
In situatia in care socul anafilactic a fost declansat de o injectie
intramusculara,
subcutanata sau intradermica sau printr-o intepatura de insecta intr-o
extremitate,
se aplica garou deasupra locului inocularii pentru a limita resorbtia substantei
alergizante.
 Garoul va bloca intoarcerea venoasa, dar va trebui desfacut cate 2-3 mm la
10-15 minute interval pentru a evita efectele stazei venoase.
 bolnavul va fi asezat in pozitie de soc (pozitia Trendelenburg) pentru a
preveni ischemia si leziunile cerebrale ireversibile.
 Schema de tratament
 Adrenalina se poate administra:
 s.c. 0,5-1 mg (0,5-1 ml sol 1:1000)
 i.m.
 i.v. in cazuri grave 0,25-0,50 mg: 2,5-5 ml din fiola de 1:1000
diluata in 10 ml ser fiziologic; se injecteaza 1 ml/minut intr-un ritm lent.
 Hemisuccinat de hidrocortizon
 doza de atac 250 mg i.v. lent
 se continua i.v. pana la doza de 500-1000 mg in timp de 24 de ore
 Oxigenoterapie 6-8 1/minut
 Miofilin 1 f (240 mg) lent i.v. in caz de bronhoconstrictie severa
 Traheostomie de necesitate in caz de asfixie cand nu se poate efectua
intubatie orotraheala
 Antihistaminice : clorfeniramina 10 – 20 mg intramuscular sau lent
intravenos
 Daca manifestarile clinice de soc nu raspund la tratamentul medicamentos
se
administreaza 1 – 2 litri de fluide intravenos ; perfuzarea rapida sau repetarea
dozei de hidrocortizon poate fi necesara
 In caz de soc anafilactic, bolnavul va ramane sub supraveghere clinica
cel putin 24 de ore existand riscul ca socul sa recidiveze.
 COLICA RENALA
Definite
 Colica renala este o forma clinica a durerii nefrogene, reprezentand o
urgenta
medicala caracterizata prin durere acuta paroxistica cu iradiere
uretero-vezico-genital, insotita de polakiune, disurie si hematurie
microscopica
sau macroscopica provocata de un spasm al cailor urinare excretoare
superioare.

Cauze
1. Litiaza reno-ureterala
2. Inflamafiile urogenilale
 - pielonefrita
 - pielonefroza
 - tuberculoza renala
3. Tumorile rcnale, de uter, colon si rect (pot provoca rar colici prin
compresiune uretrala extrinseca si spasm asociat)
 Conduita de urgenta
 In colica renala dupa precizarea diagnosticului se recomanda
repaus la pat si se urmaresc cateva obiective.
 Suprimarea durerii prin:
 Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara
(sticle
cu apa calda, perna electrica, termofor, comprese fierbinti, bai
fierbinti);
 Analgetice pirazolonice: Algocalmin, (i.m.) Novalgin (i.v);
 Analgetice de tipul pentazocin (Fortral i.m.);
 Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina,
Scobutil i.v. lent);
 Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im.
 Spasmoanalgetice cu actiune predominant neutrotropa: Scobutil
compus, Piafen;
 Morfina si derivatii ei (Hidromorfin)
 analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)
 Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie
electrolitica

 Prevenirea recidivelor colicii:

 Scobutil compus (supozitoare) sau
 Scobutil + Algocalmin

 Tratamentui ulterior al litiazei renale va fi adaptat in functie

de
compozitia calculului, starea rinichiului litiazic si a celui opus,
functia renala, comorbiditate, gradul de complianta al bolnavului
si
familiei acestuia.