Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 7-Semio
Curs 7-Semio
Semiologie
→ Anamneza în bolile tubului digestiv şi glandelor
anexe
→ Tulburarile apetitului
→ Disfagia
→Greaţa, Varsăturile
→Hemoragia digestivă
→Durerea abdominală
→Constipaţia
→Diareea
Anamneza în bolile tubului digestiv şi glandelor anexe
Datele personale
* vârsta
→ > 40ani tulburări de tranzit→atenţie neo colon →
diaree +anemie→atenţie neo colon stg.
* sexul
→F → CBP
→B >50ani →cancerul esofagian
*profesia
→ stress, mese neregulate, absenţa repausului
postprandial
Debutul bolii
→ deosebit de important de precizat
→ primele tulburări digestive
→ de analizat tulburările digestive pe timpul zilei → stabilirea
zilei digestive:
- starea generală la trezire
- apetitul şi tulburările acestuia
- greaţa
- pirozisul
- eructaţiile
- balonările
- durerea abdominală
→ orele de alimentaţie
→ felul alimentelor
→ obiceiurile alimentare
→ modul de preparare al alimentelor şi raportul lor cu durerea şi celelalte
manifestări
→ obiceiuri alimentare cu rol în patogenia unor boli digestive:
→ alimente sărate, afumate, uscate, conservate→cancer gastric şi
esofagian
→ ceaiul fierbinte → cancer esofagian
APF
*Număr ↑de sarcini → pot favoriza afecţ. digestive → ptozele viscerale, litiaza
biliară
APP
→ rol f. important în pat. digestivă
→ hepatita cu virus B sau C
→ diverse manevre chirurgicale
→ transfuzii de sânge
→ medicamente cu toxicitate hepatică
→Atenţie la intervalul scurs de la o gastrectomie parţială pt. boală ulceroasă
AHC
→boli care au cu mare probabilitate coeficient genetic:
- ulcerul gastric
- ulcerul duodenal
- litiaza biliară
- polipoza colonică
Foamea
→ fenomen elementar organic
→ nevoia organica de alimentatie pentru a reface pierderile energetice si
nutritionale
→ senzatia interna de “gol epigastric”
→ fenomen cu valoare de “semnal” →reflecta ca organismul are nevoi
energetice, are nevoie de hrana fara selectie sau preferinte
Apetitul
→ fenomen elementar de ordin senzorial olfactiv (nu organic ca foamea) →
are la baza placerea de a manca pentru satisfactia gustativa (nu neaparat
nevoia organica de a manca cum este foamea)
Anorexia - pierderea poftei de mancare
Tipuri de anorexie
1. Anorexia totala=suprimarea poftei de mancare pentru orice aliment
Cauze
a. digestive:
- gastrite, duodenite
- cancer gastric
- boli hepatobiliare:ciroze, hepatite, icter
- boli pancreatice
- apendicita cronica
b. extradigestive
- stari infectioase acute si cronice (tbc)
- neoplasme indiferent de localizare
- boli hematologice: anemii, leucemii
- boli endocrine: hipotiroidism, hiposuprarenalism
- boli de sistem
- diabet zaharat decompensat
- stari nervoase, depresive, tumori cerebrale
- stari de deshidratare
- boli cardio-vasc:IC
- medicamente:digitala
Alte tipuri de anorexie
→ selectiva – pentru anumite alimente:
- neo gastric - carne
- hepatita cr. ciroza - grasimi
- sarcina
- obiceiuri alimentare instalate din copilarie
→anorexia nervoasa
- are substrat psihic →slabire extrema →”piele si os”
→ anorexia conditionata, falsa inapetenta - data de teama de a ingera
alimente:
Cauze:
→ dureri la deglutitie - tbc sau cancer limba, esofag
→ durere legata de ritmul alimentar-ulcer gastric
→ tulburari respiratorii sau c-vasc ce apar dupa mese
→ factori psihici - frica de a fi otravit
→ dorinta de a slabi sau a muri
→ greva foamei - element de protest
Stenozele postcaustice
→ disfagia acută (imediat după ingestie) se datorează esofagitei
corozive
→ după 4-6 săptămâni de la ingestia causticului, ex. baritat
precizează:
- sediul
- numărul
Rx toracică şi abdominală sunt indicate în faza acută pentru
a depista semne de perforaţie:
- esofagiană (prez. aerului în mediastin)
- subdiafrag. în cavitatea abdominală)
GREŢURILE ŞI VĂRSĂTURILE
Greaţa
→ senzaţia neplăcută asociată cu repulsia faţă de ingestia de alim. şi cu
dorinţa iminentă de a vărsa, dar neurmată în mod oblig. de vărsătură
Este percepută iniţial ca o senzaţie de plenitudine epigastrică, dezgust faţă de
alim., hipersalivaţie, hipersudoraţie, hipoTA şi paloare.
Vărsătura
→ se defineşte prin eliminarea activă în exterior a conţinutului gastric şi,
uneori, chiar a celui intestinal, ca urmare a contracturii musculaturii
abdominale şi a diafragmei.
Greaţa şi vărsătura pot surveni independent una de cealaltă, dar cel mai
adesea sunt asociate.
Există situaţii în care vărsătura se produce şi fără greaţă, cum este cazul
vărsăturilor de origine neurologică.
Cauzele vărsăturilor pot fi:
Centrale:
→ tumori, abcese, hemoragii cerebrale, meningoencefalite, HT
intracraniană, migrene, sindrom labirintic, boli psihice;
→ b. endocrine (insuficienţă suprarenală, hipotiroidia);
→ intoxicaţii endogene ( uremie, corpi cetonici, toxine de
sarcină);
→ intoxicaţii exogene (digitală, teofilină, opiacee, alcool).
Vărsăturile de cauză centrală au următoarele caractere:
- apar prin excitarea directă a centrului vomitiv;
- nu sunt precedate de greaţă;
- au caracter exploziv;
Periferice:
→ afecţiuni ale stomacului:
- gastrite
- ulcere
- cancer gastric
- stenoză pilorică
→ afecţiuni intestinale:
- enterocolite
- sindroame obstructive
→ afecţiuni ale ficatului şi căilor biliare
- hepatite acute
- colecistite litiazice
-colecistite nelitiazice
→ abdomen acut medico-chirurgical:
- pancreatită acută
- apendicită acută
- ocluzie intestinală
- infarct mezenteric
- peritonită
→ afecţiuni extradigestive
- colici renale
- ovariene,
- insuficienţă miocardic
- glaucom cardiacă
- infarct acut
Văsăturile de cauză periferică au următoarele caractere:
- au punct de plecare excitaţiile de la nivelul aparatului digestiv prin
mecanism reflex;
- sunt precedate de greaţă.
Examenul obiectiv:
- ± ↓G
- deshidratare
- modificări posturale TA
- modificări posturale ale pulsului
Inspecţia, palparea şi ascultaţia abdomenului, cu examinarea tuturor
orificiilor herniare, sunt importante pentru decelarea unor cauze digestive
(stenoze, ocluzii).
Ex. neurologic complet şi ex.FO→obligatorii pentru depistarea unei cauze
cerebrale.
Diagnostic pozitiv
Trebuiesc excluse:
* sarcina la F cu viaţă sexuală activă
* cauzele metab. diverse :
- hiperazotemie,
- hipercalcemie
- hiperglicemie
- supradozaj medicamentos:
- digitală, miofilin
Rx abdominal pe gol, GFS, irigografie pot evidentia
- tumori gastrice
- stenoze pilorice sau duodenale
- obstrucţie la nivel colic
Explorările funcţionale digestive (manometrie esofagiană) →evidenţiaza
tulburări de motilitate:
- gastropareză idiopatică sau
- gastropareză secundară diabetului zaharat sau unei intervenţii
chirurgicale gastrice (vagotomie tronculară).
Diagnosticul cauzelor neurologice se face prin:
→ examen clinic
-→ prin explorări complexe (puncţie lombară, tomografie,
rezonanţă magnetică)
Tipic, vărsăturile survin:
- în jet
- dimineaţa
- fără greaţă prealabilă
Hematemeza
→ eliminarea prin vărsătură a unei cantităţi de sânge roşu sau
digerat (aspect de „zaţ de cafea”), amestecat cu cheaguri, suc gastric şi
chiar resturi alimentare
→ semnificaţia unei surse de sângerare în etajul suprajejunal
→ sângele a stagnat puţin în stomac → sânge proaspăt
(hematemeză masivă)
→ sângele a stagnat mult timp la nivel gastric→ prin acţiunea
HCl asupra Hb→ aspect negricios.
Întotdeauna hematemeza este urmată de melenă.
Melena
→ este eliminarea de scaune
- negre, ca smoala
- strălucitoare
- aderente
- rău mirositoare, datorită conţinutului de sânge digerat
Este nevoie de cel puţin 50 ml de sânge pentru apariţia scaunului melenic
Melena este însoţită de hematemeză la mai puţin de 1/2 dintre cazuri
Hematochezia
→ este eliminarea de sânge roşu pe cale anală
→ sursă de sângerare inferioară (colon, rect)
1.Digestive
– esofagiane:varice esofagiene, esofagite şi ulcere esofagiene, tumori
esofagiene, sindrom Mallory Weiss
-gastroduodenale: ulcer gastroduodenal, polipoza gastrica, cancer gastric,
hernie hiatală, ulcer de stres, gastrite acute hemoragice
- afecţiuni hepatobiliare: ciroza hepatică
2.Extradigestive
– afecţiuni hematologice: tulburări de coagulare, trombocitopenie,
leucemii, limfoame,hemofilie
- afecţiuni vasculare: teleangiectazie ereditară, hemangioame cavernoase
- afecţiuni sistemice: sarcoidoză, amiloidoză
Aspiraţia nazogastrică
→ ajută la urmărirea stării sângerării
→ sângele roşu în aspirat indică sângerare activă
→ „zaţului de cafea” indică o hemoragie lentă sau care
chiar s-a oprit
Esogastroendoscopia
→ examinarea de primă linie pentru dg. etiologic al HDS
→ ofera posibilitatea de tratament hemostatic
Examenul radiologic baritat
→ nu este indicat în explorarea HDS acute →nu poate
evidenţia cu acurateţe leziunea hemoragică
Complicaţiile HDS sunt reprezentate de:
→ encefalopatia hepatică
→ insuficienţa hepatorenală pe care le poate induce la
pacientii cu CH
Durerea abdominală
Simptomul dominant al patologiei abdomenului
Poate fi:
- adevarata → viscerala, organica
- reflectata → din zonele invecinate
Parametrii de precizat:
*Localizarea si iradierea durerii…….
*Calitatea durerii→ intepatura, arsura, greutate, lovitura de cutit
*Factori de agravare
→ afectiuni biliare-alimente colecistochinetice
→ b ulceroasa-AINS
*Modalitati de calmare
→ ulcer - ingestia de lapte, alcaline, de varsaturi
*Tipuri de debut
→ brusc - peritonita, pancreatita
→ progresiv - ulcer
*Evolutia in timp
- periodica
-postprandial precoce-ulcer gastric
- postprandial tardiv-ulcer duodenal
- ritmata de anotimp
- primavara si toamna - ulcerul duodenal
*Simptome asociate
- greturi, varsaturi biliare, icter, febra →colica biliara
Tipuri de durere abdominală
Durerea de cauză esofagiană
- în 1/3 medie a esofagului
- retrosternal
- cu iradiere la nivelul gâtului şi al mandibulei
- adeseori asociată cu dispneea
Durerea de cauză gastrică şi duodenală
- este localizată la nivelul epigastrului
- arsuri sau crampă transfixiantă
- iradiată posterior sau retrosternal
- apare în boala ulceroasă
- are caracter sezonier
- cu exacerbări primăvara şi toamna
- persistă 3-4 săptămâni
Mica periodicitate a bolii ulceroase este legată de orarul meselor:
- în ulcerul esocardial apare precoce
- în ulcerul gastric la o oră după masă
- în ulcerul duodenal, la 2 ore după masă
- în ulcerul duodenal durerea poate fi şi nocturnă.
Durerea cu origine la nivelul intestinului subţire
- de la jejun→la ileonul terminal
- se localizează periombilical.
- poate iradia posterior, în regiunea lombară
- este însoţită de greţuri şi vărsături
- este calmată de aplicarea de căldură sau apăsare
Cauze:
- leziuni inflamatorii → enterite sau toxiinfecţii alimentare
- cauze mecanice → stenoza tuberculoasă
- sindroame aderenţiale
- ischemia intestinală
- - infarctul intestinal.
Durerea cu origine la nivelul colonului
- este imprecis localizată
- la nivelul hemiabdomenului inferior
În ocluzia intestinală- durerea:
- caracter de crampă
- caracterul intermitent al durerii se pierde dacă ocluzia este
mai veche de 24 de ore
- iniţial durerea este localizată apoi
- devine difuză
- însoţită de oprirea tranzitului intestinal pentru materii
fecale şi gaze
- vărsăruri iniţial alimentare apoi bilioase şi în final fecaloide
Durerea din colica biliară
- hipocondrul drept şi/sau epigastru
- iradiere post. interscapulovertebrală şi în umărul dreapt
- durata → câteva ore
- + greţuri vărsături bilioase, uneori subicter, meteorism
- + febră → angiocolecistită
Durerea pancreatică- în pancreatita acută
- este violentă
- iradiază în bară şi posterior
- accentuată de decubitul dorsal
- ameliorată de flexia ant. a abdomenului şi poziţia şezând
- apare după mese abundente şi consum exagerat de alcool
- însoţită de meteorism abdom. vărsături bilioase, anxietate şi
hipoTA→ la şoc.
Durerea pancreatică-în pancreatita cronică:
- de intensitate medie
- în epigastru sau supraombilical
- iradiază în bară
- durată → de câteva ore sau zile
- nu mai răspunde la tratament
- b. abuzează de medic. antialgice, sedative→efecte secundare
pot complica tabloul clinic cu HDS tulburări neuropsihice.
Durerea peritoneală
Durerea peritoneală acută
- este de intensitate mare
- atroce, continuă, imobilizează bolnavul
- se accentuează progresiv
- localizată iniţial în zona supraiacentă organului perforat sau a
viscerului afectat şi, ulterior, generalizată la întreg abdomenul
- palparea şi percuţia → exacerbează durerea
Manifestările însoţitoare sunt:
- sughiţ
- polipnee
- transpiraţii profuze, sete
- febră
- hipotensiune, stare de şoc
La examenul obiectiv:
- hiperestezie cutanată
- contractură musculară în zona parietală inflamată.
Durerea peritoneală cronică
- imprecis localizată
- percepută de bolnav ca având origine profundă
- se modifică cu schimbarea poziţiei corpului, prin apăsarea
sau palparea profundă a abdomenului şi în cursul peristalticii
crescute postprandial
Durerea peritoneală cr. este determinată de:
- perivisceritele aderenţiale sau plastice care urmează unor
procese acute sau cronice
Durerea de origine vasculară – este produsă de:
- tromboza
- embolia
- stenozarea arterelor mezenterice şi celiace
Durerea de origine vasculară:
- apare brusc
- este intensă
- situată paraombilical
- însoţită de vărsături şi scaune melenice.
Ulterior apar:
- iritaţia peritoneală
- oprirea tranzitului intestinal
Examenul obiectiv nu decelează modificări patologice în primele 8-
10-12 ore, în ciuda dramatismului simptomatologiei subiective.
După acest interval de timp apare:
- balonare abdominală
- apărare musculară
- palpare→împăstare imprecis delimitată
- percuţia→matitate sau aceasta poate fi mascată de
hipersonoritatea abdominală.
Matitatea declivă în contextul unei ocluzii intestinale este revelatoare
pentru un infarct intestinal.
→ ascultaţia abd. → lement clinic de mare importanţă dg.→
„linişte abdominală” (în ocluzia intestinală acută se constată
zgomote hidroaerice).
Durerea de origine parietală poate fi produsă de:
→ hernii → epigastrice, ombilicale, inghinale, femurale
→ dehiscenţe musculare sau ale liniei albe
→ infecţii neuro-cutaneo-musculare → zona zoster, celulita,
furuncule, abcese.
Factori care pot modifica tabloul clinic al durerii abdominale
Vârsta, statusul mental şi consumul de medicamente sunt cei
mai frecvenţi factori care pot influenţa tabloul clinic al pacientului
cu durere abdominală.
La vârstnici
- febra poate să fie absentă sau redusă
- semnele de iritaţie peritoneală pot fi minime chiar în
cazul unei colecistite ac. sau a unei apendicite ac.
Demenţa sau orice alterare a statusului mental fac dificile anamneza
şi ex. obiectiv
Consumul de narcotice, sedative, alcool, corticosteroizi poate afecta
constatările obiective→steroizii maschează febra şi inflamaţia.
CONSTIPAŢIA
→ eliminarea întârziată, dificilă şi incompletă a materiilor fecale
Analiza celor trei parametri definitorii ai constipaţiei conduce la
concluzia că:
- întârzierea eliminării materiilor fecale> 48h de la ingestia
alimentelor→3scaune/sapt.
- dificultatea în eliminarea scaunelor→ eforturi contractile
rectale, dureroase, penibile, datorită consistenţei ↑ a bolului fecal şi
fragmentării sale
- incompleta evacuare face ca uneori bolnavii să aibă scaun
zilnic, dar în cantităţi ↓
Clasificare
→funcţie de mecanismul de producere :
→ constipaţia de transport
– este produsă de hipotonia (atonia) colonului→colonul drept
sau
- hipertonia (hipersegmentarea) →colonul descendent
→ constipaţia de evacuare – refuzul de a răspunde impulsului de
evacuare rectală ce provoacă unde antiperistaltice
→ constipaţia de retenţie – survine în cazul modificării diametrului
sau lungimii colonului, prin anomalii congenitale sau dobândite
- constipaţia prin obstrucţie – însoţeşte stenozele colorectale şi anale
→ constipaţia prin deficit de reziduuri :
→ regim sărac în fibre vegetale
→ ↓ globală a aportului de alimente→ post, cură de slăbire
→ exces de alimente bogate în:
- tanin (afine)
- mucilagii (orez)
- calciu (brânză)
În funcţie de contextul instalării constipaţiei, aceasta poate fi
clasificată în:
→ habituală (primară, idiopatică)
→ simptomatică (secundară)
Constipaţia habituală – are etiologie multifactorială, în producerea ei
survenind o serie de factori generale, fiziologici şi psihologici:
→ sexul – constipaţia este mai frecventă la femei
→ - vârsta – mai frecvent la vârstnici
→ - terenul favorizant – reducerea funcţiei de presă abdominală,
ce apare la vârstnici, multipare, obezi
→ - sedentarismul
→ - factori psihologici şi comportamentali
→ - factorul alimentar de risc→alimentaţie săracă în fibre vegetale
şi consumul ↓ de lichide
→ - factorul medicamentos de risc – abuzul de laxative
Constipaţia simptomatică – apare în
→ - boli metab. şi endocrine: hipotiroidism, diabet zaharat,
sarcina
→ - boli neurologice →boala Parkinson
→ - leziuni anale: hemoroizi, tumori
→ - leziuni colonice (tumori, diverticuli
Tablou clinic
Scaunul de constipaţie:
- are consistenţă dură
- este fragmentat
- uneori acoperit cu sânge provenit de la hemoroizi sau fisuri anale
Constipaţia poate evolua mult timp fără simptome.
În perioada manifestă, bolnavii pot acuza dureri abdominale:
- mai frecvent în flancuri
- cu caracter colicativ
- însoţite uneori de balonări
- cedează prompt după emisia de scaun.
TR apreciază:
- volumul şi consistenţa materiilor fecale
- tonusul sfincterului anal
- prolapsul rectal
- hemoroizii
Examene paraclinice
Explorări endoscopice:
→ - Rectoscopia – este indicată îndeosebi când se suspectează o
leziune anorectală sau rectosigmoidiana;
→ - Fibrosigmoidoscopia – tinde să se substituie rectoscopiei şi poate
examina în totalitate sigmoidul, până la joncţiunea cu colonul
descendent;
→ - Colonoscopia – permite vizualizarea în întregime a colonului şi
a ultimei anse ileale.
Examinări radiologice:
→ - Radiografia abdominală simplă – detectează aerocolia sau
masele stercorale
→ - Irigografia – precizează dimensiunile colonului (lungimea,
diametrul) colonului, malpoziţiile sau evidenţiază leziuni organice
intraluminale.
→ - Ecografia abdominală – poate vizualiza o formaţiune tumorală
abdominală sau modificarea de calibru intestinal.
DIAREEA
- ↓anormală a consistenţei scaunului şi ↑ numărului de
evacuări >peste 3/24 ore
Clasificare
Din punct de vedere evolutiv:
→ diaree acută→evoluţie< 2 săpt.
→ diaree cronică > 2 săpt.
DIAREEA ACUTĂ
Cauzele diareei acute pot fi:
→infecţioase
• bacteriene (stafilococ, salmonela)
• virale (virusuri Echo)
• parazitare (giardia)
→ alergice (lapte, fragi, căpşuni)
→ toxice (arsenic, fluor)
→ medicamentoase (purgative, digitală)
→ nervoase (stress, emoţii)
→ secundare unor boli: infecţioase, metabolice, endocrine
Tablou clinic
→ diareea infecţioasă
- dureri abdominale
- greţuri
- vărsături
- febră
→ dizenteria bacilară
- nr. scaunelor→10-20→ 40 de scaune/zi
- aspect afecal→mucus, striuri de sânge şi puroi
- colici intestinale violente
- stare generală alterată
- stare de deshidratare
- febră cu aspect septic
→ holeră
- scaunele sunt abundente
- conţinut apos sau mucoseros, comparate cu zeama de orez, de unde
denumirea de riziforme
- deshidratare este severă determinând colaps.
→ diareea emotivă
- apare brusc→ la emoţii şi stress.
- însoţită de colici intense
→ Diareea alergică
- apare brusc
- este trecătoare
- legată de ingestia unui anumit aliment.
→ Diareea postmedicamentoasă datorita intoleranţei la anumite medicamente,
cunoscute în general de bolnav:
- digitală,
- salicilaţi
- preparate pe bază de mercur,
- abuzul de laxative,
-adm. de antib. în cure prelungite.
→ Diareea secundară altor afecţiuni – diareea biliară apare la:
-cei cu dischinezii biliare
- colecistectomizaţi
- scaunul diareic:
- imediat după masă sau
- în cursul acesteia
- are culoare galbenă sau verde
-este de consistenţă redusă
DIAREEA CRONICĂ
Din punct de vedere fiziopatologic acest tip de diaree poate fi:
- inflamatorie
- osmotică
- secretorie
- prin modificări ale motilităţii
- autoindusă
→ Diareea inflamatorie – se caracterizează
- prin prezenţa febrei
- durerilor abdominale
- sânge, PMN sau Eo în scaun
Este prezentă în:
- bolile inflamatorii intestinale→colită ulceroasă, boală Crohn
- enteropatia alergică
- enterita cronică de iradiere
→Diareea osmotică
- apare atunci când un component alimentar nu este complet absorbit în
intestinul subţire → el persistă în lumen.intestinal→ exercită o presiune osmotică
ce atrage fluidele în lumen
Diareea osmotică dispare în absenţa ingestiei alimentare
Malabsorbţia grăsimilor →determină steatoree :
- scaune moi
- deschise la culoare
- grăsoase
- lucioase
- foarte abundente
Malabsorbţia proteinelor sau a aminoacizilor determină creatoree
(creşterea azotului fecal).
Cauzele diareei osmotice pot fi :
- insuficienţa pancreatică
- boala celiacă
- suprapopulare bacteriană
- sindrom de intestin subţire
- ingestia de laxative
- postchirurgical (vagotomie, gastrojejunostomie)