Disciplin:Medicin legal Tem lucrare:Violena asupra vrstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

Capitolul I
Aspecte ale violenei mpotriva persoanelor n vrst

O form aparte de violen n cadrul familiei o constituie cea ndreptat contra vrstnicilor, constnd n neglijarea, abuzul sau maltratarea din partea propriilor copii ori rude apropiate."Ideea c cineva va escroca sau va jefui o persoan n etate este tulburtoare; dar aceea c un membru al familiei i va maltrata fizic un printe n vrst este de neconceput". Intr-o lume in care violena este un fenomen social care tinde din nefericire, sa devin banal, persoanele vrstnice fiind o categorie a populaiei vulnerabil, nu puteau sa nu devin victime, una dintre intele cele mai usoare ale abuzului. Numrul de maltratri ale persoanelor vrstnice este aproape la fel de mare ca i cel al maltratrilor copiilor, dar nu toate cazurile ajung la cunotina publicului sau a autoritilor. Abuzul sau violena contra btrnilor este, adeseori, parte component a unui model cultural perpetuat de la o generaie la alta.Cel mai adesea, abuzul contra copiilor sau mpotriva soiei, manifestat, mai cu seam, n familiile defavorizate din punct de vedere economic, poate conduce i la abuz contra vrstnicilor. Acest abuz se situeaz, de fapt, n prelungirea celorlalte forme de abuz (intra)familial.De asemenea sociogeneza abuzului si violenei contra persoanelor vrstnice ia n considerare, alaturi de evoluia in general a fenomenului i accentuarea binecunoscutului conflict dintre generaii. Dimensiunea fenomenului este ntr-o cretere subestimat, chiar ignorata i este explicat de mutatii proprii societatii contemporane precum: creterea numeric a persoanelor vrstnice (imbatranirea demografic - feminizarea mbatranirii,creterea numrului de femei n grupul de persoane vrstnice si mbatranirea btrnilor, creterea accentuat a numrului de persoane foarte n vrsta), mutatiile in structura si relatiile psiho-afective intrafamiliale, urbanizarea, restrangerea condiiilor de locuit, inegalitatea sociala, migrarea rural-urban.Adesea, abuzul contra persoanelor vrstnice,este generat de catre o rud( membru al familiei)care locuieste mpreuna cu o persoana varstnic sau de ctre persoane care nu au calitatea de rude, dar care fac parte din anturajul vrstnicului sau care vin intamplator in contact cu acesta.La aceste doua categorii se adauga i categoria instituiilor care nu in cont de condiia de persoan uman defavorizat a persoanei varstnice.

Disciplin:Medicin legal Tem lucrare:Violena asupra vrstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

I.1 Categorii de abuz asupra persoanelor vrstnice Exista urmatoarele categorii de abuz asupra persoanelor vrstnice:atacul(violena fizic), alimenia insuficient (privarea de hran), administrarea necorespunzatoare a medicamentelor(neadministrarea celor prescrise), abuzul emoional, psihic si verbal, abuzul sexual,abuzul financiar, izolarea voluntar(sau inerea vrstnicului in captivitate), neacordarea ajutorului in activitile zilnice de ngrijire. Autorii Constantin Bogdan si erban Stoianovici(1997) consider c urmatoarea structura de tipuri de abuz corespunde cel mai bine realitatii, inclusiv celei din tara noastra, din pacate ignorat. Astfel ca exist: abuzul moral- caracterizat prin nerespectarea demnitaii persoaneivrstnice,marginalizare si excludere social,ignorarea drepturilor si libertilor sale,discriminare pe motiv de vrsta; de altfel abuzul moral se regseste in toate celelalte tipuri de abuzuri. neglijena(abuz disimulat)ca abuz in familie, la domiciliu dar si n cadrul institutionalizat(cmin de batrni sau cmin-spital)- este un abuz disimulat, greu evideniabil si de aceea ignorat in dimensiunile sale reale si cu grave repercursiuni asupra existentei vrstnicului. Abuzul prin neglijent poate fi: involuntar (vrstnicul poate fi lsat singur,izolat,uitat fara ajutor);intenionat (vrstnicul este privat, cu intenie, de alimentaie, hidratare, ngrijire, igiena corporal si spaiu de locuit; abuzul comportamental (psihologic)-este un tip de abuz frecvent ntalnit, el mcinand lent rezistena( si asa slab) a vrstnicului, l intimideaz, determinandu-l s se lase dominat n interesul abuzatorului.Abuzul psihologic este ca o distrugere lent fr urme. Se manifest sub forma lipsei de rbdare in a-l asculta pe btrn, intolerant fat de notele negative proprii procesului de mbatranire, lipsa comunicrii, injuriile, violenele verbale, teroarea psihologic; abuzul fizic(violena)-devine din ce in ce mai frecvent i apare sub forme variate, de la mbranciri, loviri, bti, pn la crime.Este frecvent in snul familiei, abuzatorii fiind rudele:copiii,gineriii,nurorile, urmati de celelalte rude mai ndepartate si persoane din afara familiei; abuzul sexual-este din ce in ce mai frecvent in cazul persoanelor de sex feminin vrstnice, supuse violului de ctre barbati tineri sau adulti cu tulburari de comportament sexual, complexati, perversi, in asociere cu infractiunea de tlharie; abuzul financiar- denumit si deturnarea bunurilor persoanelor vrstnice, ntrucat vrstnicii sunt considerai inte usoare pentru infractori, in raport cu posibilitile reduse de a se apra, atat fizic ct i privind posibilitile de a sesiza inteniile ascunse ale abuzatorului, falsificarea unor acte, reinerea pensiei sub pretextul efectuarii cumprturilor etc;
2

Disciplin:Medicin legal Tem lucrare:Violena asupra vrstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

abuzul de institutionalizare- adica internarea ntr-un cmin pentru persoane vrstnice sau cmin-spital, mpotriva voinei vrstnicului i chiar cnd are condiii de a ramane in familie, la domiciliul su. abuzul medical- const n privarea de ngrijiri, refuzul de a da medicamente, ignorarea durerii, excesul de utilizare a neurolepticelor si hipnoticelor pentru a se asigura linitea in institutie.Ex.cazurile infirmierelor criminale din Austria si Germania si al medicului din SUA care euthanasia btrnii.

I.2 Factori de risc Abuzul asupra btrnilor este o problem complex care are muli factori contributivi, de risc.Factorii de risc includ: - violena domesticntreinut de-a lungul timpului pn la btrnee: abuzul de ctre so sau soie reprezint o proporie substanial a acestor cazuri; - problemele personale ale maltratatorilor: cei care maltrateaz persoanele nvrst (mai ales copiii ajuni la vrsta adult) sunt de obicei dependeni financiar sau n alte moduri de persoanele vrstnice de care abuzeaz; aceasta se datoreaz deseori unor probleme personale cum ar fi bolile psihice sau alte trsturi de personalitate disfuncionale; riscul pare s fie mai crescut dac maltratatorul locuiete n aceeai cas cu persoan vrstnic; - izolarea social: maltratatorii care locuiesc cu persoana vrstnic au ocazia de a abuza mai frecvent de aceasta i deseori ncearc s-i izoleze victima de alte persoane, pentru a preveni dezvluirea abuzului. Semnele i simptomele abuzului asupra btrnilor variaz n limite foarte largi, n funcie de tipul abuzului.Ele pot include: - vnti, ochi nvineii, cucuie, zgrieturi, urme de legare, tieturi, nepturi sau rni netratate, n stadii de vindecare diferite; - oase fracturate, inclusiv oasele calotei craniene (cap spart); - ntinderi, dizlocri sau traumatismeinterne; - ochelari spari sau semne de imobilizare forat; - probe de laborator care arat semne de supradozare sau de subdozare a medicamentelor; - declaraiile unei persoane vrstnice c a fost abuzat fizic; - schimbarea brusc a comportamentului unei persoane nvrst; - refuzul unui ngrijitor de a primi vizitatori care s rmn singuri cu persoana n vrst.

Disciplin:Medicin legal Tem lucrare:Violena asupra vrstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

Abuzul psihic sau emoionale posibil dac persoana n vrst: - pare agitat sau suprat; - afieaz comportamente neobinuite, cum ar fi suptul, tendina de a muca sau de a se legna; - este retras sau necomunicativ, neresponsiv; - declar c a fost maltratat verbal sau emoional. Semnele de neglijare includ: - deshidratarea, malnutriia; - probleme de sntate netratate; - o igien personal defectuas, condiii de trai neigienice sau periculoase; - declaraiile unei persoane vrstnice c a fost maltratat. Abandonul include prsirea unei persoane vrstnice ntr-un spital, azil, ntr-un magazin

comercial sau n orice alt spaiu public.

Disciplin:Medicin legal Tem lucrare:Violena asupra vrstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

Semnele exploatrii financiare includ: - schimbrile subite ale unui cont bancar sau a practicilor bancare, cum ar fi retrageri inexplicabile de sume mari de bani; - nume adiionale pe cardul bancar al unei persoane vrstnice; - schimbri brute n testament sau n alte documente financiare; - dispariia de fonduri sau de bunuri valoroase; - taxe nepltite sau ngrijire sub standard, n ciuda disponibilitii fondurilor; - dovada falsificrii semnturii unei persoane nvrst; - apariia subit a unor rude necunoscute; - plata pentru servicii care nu sunt necesare; - declaraiile unei persoane vrstnice c a fost exploatat financiar. Prevenirea violenei in familie si a abuzurilor in general, este o responsabilitate atat a serviciilor comunitare ct si a membrilor comunitaii, ntrucat familia este prima si cea mai importanta coala a reltiilor interpersonale , dupa cum afirma P.Osterrieth, aceste aspecte fiind reglementate prin coninutul Legii nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violenei in familie, respectiv prin Legea nr.272 / 2007 unde se prevede responsabilitatea Serviciului public de asistena social pentru depistarea precoce a situaiilor de risc care pot determina separarea copilului de printii si, precum i pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale prinilor si combaterea violenei n familie. Alaturi de Serviciul public de asistent social, un rol important n combaterea fenomenului violenei in familie l au : poliia rol important n stoparea mecanismelor sociale de perpetuare a violenei. Poliitii pot facilita intervenia timpurie in producerea violenei i pot sesiza situaiile cu risc mare de producere a violenei; profesorii sunt o bun surs n furnizarea de informaii familiilor care se confrunt cu probleme de violena in familie; preotul poate acorda ajutor familiilor din comunitate i poate disemina informaii cu privire la producerea i consecinele violenei, cu deosebire asupra vrstnicilor sau a femeilor nsarcinate; medicii si asistentele medicale comunitare n timpul consultaiilor la cabinet si al vizitelor la domiciliu pot identifica diversele probleme cu care se confrunt familiile i copiii acestora; Astfel membrii comunitaii pot sprijini initiaivele diverilor profesioniti si pot informa, serviciile de asistent social, asupra existenei factorilor de risc in producerea violenei . Toate aceste fenomene de respingere si violee fat de varstnic trebuie cunoscute si combatute.

Disciplin:Medicin legal Tem lucrare:Violena asupra vrstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

Familia in care exista vrstnici poate avea comportamente variate, mergand de la cooperare, hiperprotectie, culpabilitate, angoas, pan la abandon si uneori pna la respingere. n sensul celor de mai sus voi prezenta un studiu de caz : CAZUL nr.1 - caz de abuz financiar si psihologic Nume: H.S Sex: F Varsta: 88ani Domiciliul: Bucureti, Sector 1 Componenta familiei: vduv, are o fiica adoptat stabilit in Polonia T.M in varsta de 53ani cu care pastreaz legatura telefonic. Date profesionale: pensionar Condiii materiale si de locuit: d-na H.S. locuiete intr-o cas la curte proprietate personal , locuinta este compusa din 5 camere si se afl in Sector 1, Bucureti. Imobilul este dotat cu bunuri de folosint indelungat, mobilat clasic si are acces la toate utilitatile(gaze, ap, canalizare,electricitate) Venitul d-nei H.S.se compune din pensia de asigurri sociale in valoare de 880 lei . Date medicale:d-na H.S a suportat n urma cu un an un accident la mna dreapt avnd nevoie de o tij metalic.Dna H.S se deplaseaz cu greutate din cauza vrstei si a problemelor de coloan. Aspecte particulare ale cazului:o echipa alcatuit din asistent social, medic generalist si psiholog ne-am deplasat la domiciliul d-nei H.S.ca urmare a unei sesizri scrise primit din partea vecinilor, care ne relatau faptul c o persoan de sex masculin mpreuna cu mama acestuia i-a luat casa dnei H.S n schimbul ngrijirii de care dna H.S ar fi trebuit s beneficieze. Datorita faptului c dl. S.A. si mama acestuia nu au mai respectat prevedererile prevazute n contractul de vanzare-cumprare, aceasta a hotrt s deschid proces mpotriva lor pentru recuperarea imobilului vndut cu clauza de habitatie viager. Evaluarea situatiei d-nei H.C.: din discutiile avute cu batrna s-au confirmat relatrile vecinilor,

Disciplin:Medicin legal Tem lucrare:Violena asupra vrstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

d-na H.S recunoscand c ntr-adevr Dl. S.A si mama dnsului au agresat-o verbal, dnsa chemndu-i n instant pentru recuperarea imobilului.n prezent dna H.C se afl n proces cu acetia, cazul fiind mediatizat si tv. Planul de intervenie: - s-au acordat Servicii sociale de ngrijire la domiciliu, cuprinznd atat sevicii de baza ct i servicii de suport, constnd n plata facturilor, efectuarea de cumprturi, legtura cu medicul de familie, prestate de ctre un ngrijitor la domiciliu; - s-au acordat servicii de asistena medical oferite de un medic generalist/asistent medical; - s-au acordat servicii de consiliere psihologic oferite de ctre un psiholog. Opinia: d-na H.S. este foarte multumit de serviciile oferite de catre instituie i a semnat cu multa incredere contractul care se ncheie ntre beneficiar i prestatorul de servicii sociale (n prezent in sectorul 1, servicile sociale de ingrijire la domiciliu pentru persoanele vrstnice sunt gratuite, indiferent de venitul vrstnicului, ca urmare a unei conventii ncheiate de consiliul local cu D.G.A.S.P.C.-ul)

Capitolul II Cauze principale ale violenei mpotriva vrstnicilor

Dincolo de cauzele economice, ca atare, n violena contra vrstnicilor intervin i se conjug o serie de factori, dintre care unii constituie o parte integrant a unei mentaliti larg rspndite n majoritatea societilor contemporane, conform creia btrnii nu mai au nici-o valoare sociala, reprezentnd o "povar" pentru familie i societate, alii vizeaz caracteristicile personale ale acestei categorii demografice, iar alii se refer la violena "socializat", preluat de la un grup generaional la altul.

Disciplin:Medicin legal Tem lucrare:Violena asupra vrstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

II.1 Abuzul contra btrnilor ca efect al unor mentaliti generalizate n majoritatea societilor contemporane Maltratarea vrstnicilor reprezint, de fapt, un produs semnificativ al atitudinilor sociale negative, larg generalizate n societile contemporane, manifestate fa de acest grup de vrst. n societile contemporane, definite de disoluia familiei extinse, de reducerea mortalitii i creterea speranei de via, btrneea nseamn, cel mai adesea, neputin, incapacitate, boal, conservatorism, lips de discernmnt, iritabilitate i dependen fa de alii, vrstnicii fiind considerai, n marea lor majoritate, ca o povar pentru societate. Trecerea de la cunoscuta formulare a lui Cicero, <Seniores priores> (Btrnii au ntietate) la aprecierea celor mai muli contemporani conform crora <Btrnii sunt de prisos pentru c reprezint o povar pentru societate>, reflect nu numai o schimbare de mentalitate, dar, mai cu seam, schimbrile care au avut ioc la nivelul familiei i al societii i, implicit n statusul vrstnicului. Pe de alt parte, procesul de instituionalizare a btrnilor privai de resurse, prin crearea de aziluri, case de btrni sau pensiuni pentru "veterani",a contribuit, n mare msur, la segregarea vrstnicilor de restul societii i la vehicularea unei imagini publice din optica creia btrnii sunt privii ca persoane neputincioase, bolnvicioase, lipsite de ajutor i ale cror probleme impun msuri medicale i sociale distincte. O asemenea mentalitate a fost alimentat, ntre altele, de accentul pus de protestantismul religios pe valorile individualismului i automntuirii, care au determinat conceperea btrneii ca o form cronic de dependen i pierdere a autocontrolului moral. "In timp ce medicina a accentuat ideea decderii fizice, religia a pus accentul pe decderea moral a vrstnicilor". Similar cu perioada copilriei sau a adolescenei, btrneea, n sensul ei peiorativ, este, de fapt, o "creaie" a epocii moderne, care a pus un accent mai mare pe valorile tineretului, dect ale vrstnicilor. Astfel, pierderea statusului de persoan activ i "dezangajarea" vrstnicului, la fel ca i ideea de dependen a acestei perioade de via, sunt att rezultatul devalorizrii vrstelor naintate, ct i al unor schimbri sociale, implicit instituionale, care au adus n centrul preocuprilor societii copiii i tinerii. Acestor schimbri li s-a adugat nlocuirea experienei btrnilor, ca izvor tradiional de cunoatere sau nelepciune, cu procesul instructiv-educativ din cadrul colii, i separarea cminelor generaiilor tinere, dup cstorie, de acelea ale prinilor. Ca urmare a acestei
8

Disciplin:Medicin legal Tem lucrare:Violena asupra vrstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

segregri, subculturile generaionale ale tinerilor i vrstnicilor au devenit parte integrant a unui stil de via caracteristic, definit de norme, valori, atitudini i evaluri diferite ntre ele, de multe ori, conflictuale ntre ele". II.2 Motivaiile principale ale agresorilor vrstnicilor n majoritatea cazurilor, cel care maltrateaz este un fiu sau o fiic, care are o serie de probleme financiare, dificulti cu propria partener sau propriul partener, consum alcool i este obligat(), att din punct de vedere moral, cat i legal, sa-si intreina parintele sau prinii. Majoritatea victimelor (circa 70%) sunt femei, iar peste jumtate din agresori sunt barbati. Informaiile rezultate din mai multe studii au artat c o parte nsemnat dintre cei care i maltrateaz parintii au fost, ei nsisi, victime ale violenelor exercitate de acestia. Maltratarea varstnicului este, deci, o consecin a sindromului copilului btut, cu precdere n familiile n care violena reprezint o forma de reacie normativa la diferite probleme frustrante si conflictuale. Adeseori, cuplurile care au n ngrijire btrni trebuie s se ocupe, n paralel i de proprii lor copii, situatie de natur a complica problemele lor de existena, dificulttile financiare si cele emoionale, mai ales atunci cnd parinii au o stare de sntate deficitar. Unii sociologi occidentali, printre care Susan Sontag consider c diminuarea importanei vrstei a treia i apariia unui veritabil "cult al tinereii" este i un rezultat al "teamei de mbtrnire" corelata cu schimbrile n aspiraiile i mentalitile populaiei din societatea de consum, care acord o importan exagerat produselor comerciale ce au ca scop principal ntinerirea i nfrumusearea.n acest sens, tinereea devine, tot mai frecvent, un produs "marketizat", o marf oferit acelor cumprtori care vor s evite efectele ignobile ale btrneii i s par mai tineri. Ca o consecina a acestei stri, cresc trebuinele i solicitrile persoanelor vrstnice, care prin comportamentul lor revendicativ i stresant contribuie la precipitarea actelor de violena comise mpotriva lor. Asemenea acte apar, cu prioritate, n acele familii n care prinii sunt complet dependeni de proprii lor copii, unde nu exist nici o posibilitate de a angaja persoane care s se ocupe special de ngrijirea celor vrstnici i unde este deosebit de dificil de a face fa dificultilor vieii. Suzanne Steinmetz, una dintre cele mai bune cunosctoare a
9

Disciplin:Medicin legal Tem lucrare:Violena asupra vrstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

acestor realiti, sublinia, n acest sens, urmtoarele: "Persoana care maltrateaz furnizeaz ajutor financiar i alte resurse necesare pentru supravieuirea victimei. Astfel victima este nevoit s recunoasc dependena ei fa de susintor. Aceti prini btui, ale cror agresiuni exercitate asupra lor acoper o parte mai mare de abuzuri dect cele exercitate n timpul copilriei, refuz, adeseori, s aduc aceste abuzuri la cunotina celorlali, de teama brfelor, a lipsei unui refugiu alternativ i ruinei ori stigmei de a fi admis s fie tratai ca un copil. n paralel cu maltratarea propriei soii, aceti vrstnici maltratai prefer, unei situaii necunoscute, una cunoscut (familiar), chiar dac ea include maltratarea fizic" . Costurile ridicate ale ntreinerii i ngrijirilor medicale, la care se adaug cheltuielile necesitate de creterea i educaia copiilor, determin, cel mai adesea, reacii extrem de violente mpotriva prinilor aflai n ngrijire. ntr-un cuplu care trebuie s-i ntrein prinii sau socrii, soia, cel mai frecvent, resimte acest lucru ca pe o "povar", att datorit activitilor suplimentare pe care trebuie s le presteze, ct i datorit aprecierii prezenei vrstnicilor n cmin ca violare a vieii intime a cuplului. "Soia, mai ales, poate fi ostil prinilor, ntruct i pierde libertatea pe care se atepta s-o aib o dat cu plecarea copiilor din cmin - libertatea de a cltori, de a se rentoarce, din nou, la coal sau a avea un serviciu. Dar n msura n care prinii vrstnici o mpiedic s fac toate acestea, ea este nevoit s se rentoarc la rolul filial".

II.3 Msuri ce trebuie ntreprinse cu privire la combaterea violenei asupra vrstnicilor

Lupta mpotriva violenei contra persoanelor vrstnice este ngreunat din cauza a ceea ce unii autori au numit legea tcerii, demers de autoprotecie instituit att de abuzator ct si de agresat, evident din motive diferite fiecare pentru a se depsi acest obstacol in unele ri (SUA) s-au creat organisme speciale de investigaie compuse din persoane specializate. prima masura este, de altfel ca i pentru alte domenii, educaia opiniei publice, a populaiei, privind respectul i protecia pe care o datoram semenilor nostri vrstnici, de care vom beneficia cu toii, copii, tineri, adulti cand vom ajunge la o varst naintat; pe de alta parte educaia persoanelor vrstnice care trebuie nvaate cum trebuie s-i ia msurile de protecie necesare, cu deosebire n cazurile de abuz sau violent ; elaborarea de charte ale drepturilor persoanelor vrstnice/ ale persoanelor vrstnice dependente/ ale persoanelor cu afeciuni incurabile, dup modelele existente in rile civilizate, adaptndu-le specificului de la noi si respectarea acestor drepturi;

10

Disciplin:Medicin legal Tem lucrare:Violena asupra vrstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

iniierea unei legislatii protective, privind protecia bunurilor persoanelor vrstnice, urmnd modele ale legislaiei din ri n care exista aceasta legislaie, fireste adptand-o specificului nostru; sensibilizarea opiniei publice prin mediatizarea studiilor si observaiilor privind abuzul si violena i stimularea studiilor n aceasta direcie;

Experiena arat c mediul cel mai prielnic pentru btrn rmne familia, aceasta fiind i dorina vrstnicilor n general, astfel ca ntoarcerea la domiciliul avut este un deziderat, mai ales n cazurile n care condiiile de la domiciliu sunt optime convieuirii. Pentru btrni, familia constituie factorul vital fundamental.De aceea resursele familiei trebuie valorificate ntotdeauna.Conflictul dintre generaii exist, dar nu este o regul. n concluzie, instituiile statului, societatea civil, comunitatea i fiecare dintre noi trebuie s reflectm mai mult asupra sintagmei filozofului Seneca, redat in motto: Nimeni nu este att de btrn ca s nu aiba dreptul s mai spere mcar la o zi.

11

Disciplin:Medicin legal Tem lucrare:Violena asupra vrstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

BIBLIOGRAFIE

Radu Demetrescu,Drepturile omului de vrsta a treia, Ed.I.R.D.O.,Bucureti, 1994 Voinea Maria, Sociologia familiei, Editura Universittii, Bucureti, 1993 Hanibal Dumitrascu, Curs Dezvoltare Uman, Ed.Universitii, Bucureti, 2008 Mary Marshal, Asistent social pentru btrni,Ed.Alternative, Bucureti,1993

12