P. 1
medicina legala

medicina legala

|Views: 48|Likes:
Published by Oana Adina
referat
referat

More info:

Published by: Oana Adina on Jan 23, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/30/2013

pdf

text

original

Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana

Capitolul I
Aspecte ale violenţei împotriva persoanelor în vârstă

O formă aparte de violenţă în cadrul familiei o constituie cea îndreptată contra vârstnicilor, constând în neglijarea, abuzul sau maltratarea din partea propriilor copii ori rude apropiate."Ideea că cineva va escroca sau va jefui o persoană în etate este tulburătoare; dar aceea că un membru al familiei îşi va maltrata fizic un părinte în vârstă este de neconceput". Intr-o lume in care violenţa este un fenomen social care tinde din nefericire, sa devină banal, persoanele vârstnice fiind o categorie a populaţiei vulnerabilă, nu puteau sa nu devină victime, una dintre ţintele cele mai usoare ale abuzului. Numărul de maltratări ale persoanelor vârstnice este aproape la fel de mare ca şi cel al maltratărilor copiilor, dar nu toate cazurile ajung la cunoştinţa publicului sau a autorităţilor. Abuzul sau violenţa contra bătrânilor este, adeseori, parte componentă a unui model cultural perpetuat de la o generaţie la alta.Cel mai adesea, abuzul contra copiilor sau împotriva soţiei, manifestat, mai cu seamă, în familiile defavorizate din punct de vedere economic, poate conduce şi la abuz contra vârstnicilor. Acest abuz se situează, de fapt, în prelungirea celorlalte forme de abuz (intra)familial.De asemenea sociogeneza abuzului si violenţei contra persoanelor vârstnice ia în considerare, alaturi de evoluţia in general a fenomenului şi accentuarea binecunoscutului conflict dintre generaţii. Dimensiunea fenomenului este într-o creştere subestimată, chiar ignorata şi este explicată de mutatii proprii societatii contemporane precum: creşterea numerică a persoanelor vârstnice (imbatranirea demografică - “feminizarea îmbatranirii”,creşterea numărului de femei în grupul de persoane vârstnice si “îmbatranirea bătrânilor”, creşterea accentuată a numărului de persoane foarte în vârsta), mutatiile in structura si relatiile psiho-afective intrafamiliale, urbanizarea, restrangerea condiţiilor de locuit, inegalitatea sociala, migrarea rural-urban.Adesea, abuzul contra persoanelor vârstnice,este generat de catre o rudă( membru al familiei)care locuieste împreuna cu o persoana varstnică sau de către persoane care nu au calitatea de rude, dar care fac parte din anturajul vârstnicului sau care vin intamplator in contact cu acesta.La aceste doua categorii se adauga şi categoria instituţiilor care nu ţin cont de condiţia de persoană umană defavorizată a persoanei varstnice.

1

neacordarea ajutorului in activităţile zilnice de îngrijire.nurorile.Abuzul psihologic este ca o distrugere lentă fără urme. la domiciliu dar si în cadrul institutionalizat(cămin de batrâni sau cămin-spital). intolerantă fată de notele negative proprii procesului de îmbatranire.Este frecvent in sânul familiei. abuzul sexual-este din ce in ce mai frecvent in cazul persoanelor de sex feminin vârstnice. falsificarea unor acte. bătăi. îl intimidează.este un abuz disimulat. 2      . determinandu-l să se lase dominat în interesul abuzatorului.ignorarea drepturilor si libertăţilor sale. in raport cu posibilităţile reduse de a se apăra. lipsa comunicării. hidratare. igiena corporală si spaţiu de locuit. Autorii Constantin Bogdan si Şerban Stoianovici(1997) consideră că urmatoarea structura de tipuri de abuz corespunde cel mai bine realitatii. Se manifestă sub forma lipsei de răbdare in a-l asculta pe bătrân. teroarea psihologică.uitat fara ajutor). abuzul comportamental (psihologic)-este un tip de abuz frecvent întalnit. din pacate ignorată. abuzul emoţional. alimenţia insuficientă (privarea de hrană).1 Categorii de abuz asupra persoanelor vârstnice Exista urmatoarele categorii de abuz asupra persoanelor vârstnice:atacul(violenţa fizică).abuzul financiar. Abuzul prin neglijentă poate fi: involuntar (vârstnicul poate fi lăsat singur. urmati de celelalte rude mai îndepartate si persoane din afara familiei. el măcinand lent rezistenţa( si asa slabă) a vârstnicului. loviri. Astfel ca există:  abuzul moral.izolat. până la crime. îngrijire. complexati. in asociere cu infractiunea de tâlharie. supuse violului de către barbati tineri sau adulti cu tulburari de comportament sexual. cu intenţie. violenţele verbale. izolarea voluntară(sau ţinerea vârstnicului in captivitate).discriminare pe motiv de vârsta. întrucat vârstnicii sunt consideraţi ţinte usoare pentru infractori.denumit si deturnarea bunurilor persoanelor vârstnice. abuzul sexual. psihic si verbal. abuzul financiar. de altfel abuzul moral se regăseste in toate celelalte tipuri de abuzuri.caracterizat prin nerespectarea demnitaţii persoaneivârstnice. reţinerea pensiei sub pretextul efectuarii cumpărăturilor etc. abuzatorii fiind rudele:copiii. neglijenţa(abuz disimulat)ca abuz in familie.intenţionat (vârstnicul este privat. de alimentaţie. inclusiv celei din tara noastra. greu evidenţiabil si de aceea ignorat in dimensiunile sale reale si cu grave repercursiuni asupra existentei vârstnicului. perversi. atat fizic cât şi privind posibilităţile de a sesiza intenţiile ascunse ale abuzatorului. abuzul fizic(violenţa)-devine din ce in ce mai frecvent şi apare sub forme variate. injuriile.gineriii.marginalizare si excludere socială.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana I. de la îmbranciri. administrarea necorespunzatoare a medicamentelor(neadministrarea celor prescrise).

. I.adica internarea într-un cămin pentru persoane vârstnice sau cămin-spital.întinderi. abuzul medical. în stadii de vindecare diferite. . . de risc.schimbarea bruscă a comportamentului unei persoane învârstă.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana   abuzul de institutionalizare. .refuzul unui îngrijitor de a primi vizitatori care să rămână singuri cu persoana în vârstă.problemele personale ale maltratatorilor: cei care maltratează persoanele învârstă (mai ales copiii ajunşi la vârsta adultă) sunt de obicei dependenţi financiar sau în alte moduri de persoanele vârstnice de care abuzează. riscul pare să fie mai crescut dacă maltratatorul locuieşte în aceeaşi casă cu persoană vârstnică.vânătăi.ochelari sparţi sau semne de imobilizare forţată. la domiciliul său. ochi învineţiţi. urme de legare.cazurile infirmierelor criminale din Austria si Germania si al medicului din SUA care euthanasia bătrânii. . pentru a preveni dezvăluirea abuzului. cucuie.violenţa domesticăîntreţinută de-a lungul timpului până la bătrâneţe: abuzul de către soţ sau soţie reprezintă o proporţie substanţială a acestor cazuri.Ele pot include: . dizlocări sau traumatismeinterne.Factorii de risc includ: .Ex. . zgârieturi.declaraţiile unei persoane vârstnice că a fost abuzată fizic. refuzul de a da medicamente. Semnele şi simptomele abuzului asupra bătrânilor variază în limite foarte largi. împotriva voinţei vârstnicului şi chiar când are condiţii de a ramane in familie. .2 Factori de risc Abuzul asupra bătrânilor este o problemă complexă care are mulţi factori contributivi. excesul de utilizare a neurolepticelor si hipnoticelor pentru “a se asigura liniştea” in institutie. ignorarea durerii. în funcţie de tipul abuzului.constă în privarea de îngrijiri. . .izolarea socială: maltratatorii care locuiesc cu persoana vârstnică au ocazia de a abuza mai frecvent de aceasta şi deseori încearcă să-şi izoleze victima de alte persoane.oase fracturate.probe de laborator care arată semne de supradozare sau de subdozare a medicamentelor. înţepături sau răni netratate. tăieturi. aceasta se datorează deseori unor probleme personale cum ar fi bolile psihice sau alte trăsături de personalitate disfuncţionale. inclusiv oasele calotei craniene (cap spart). 3 .

Semnele de neglijare includ: . .deshidratarea.declară că a fost maltratată verbal sau emoţional. cum ar fi suptul. .o igienă personală defectuasă. .pare agitată sau supărată. neresponsivă.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana Abuzul psihic sau emoţionale posibil dacă persoana în vârstă: . într-un magazin comercial sau în orice alt spaţiu public.probleme de sănătate netratate. .declaraţiile unei persoane vârstnice că a fost maltratată. . azil.este retrasă sau necomunicativă. malnutriţia. 4 . Abandonul include părăsirea unei persoane vârstnice într-un spital. tendinţa de a muşca sau de a se legăna.afişează comportamente neobişnuite. . condiţii de trai neigienice sau periculoase.

nume adiţionale pe cardul bancar al unei persoane vârstnice. Astfel membrii comunitaţii pot sprijini initiaţivele diverşilor profesionişti si pot informa. precum şi pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinţilor si combaterea violenţei în familie.schimbări bruşte în testament sau în alte documente financiare. dupa cum afirma P.  profesorii – sunt o bună sursă în furnizarea de informaţii familiilor care se confruntă cu probleme de violenţa in familie. este o responsabilitate atat a serviciilor comunitare cât si a membrilor comunitaţii.  preotul – poate acorda ajutor familiilor din comunitate şi poate disemina informaţii cu privire la producerea şi consecinţele violenţei. Prevenirea violenţei in familie si a abuzurilor in general.schimbările subite ale unui cont bancar sau a practicilor bancare. serviciile de asistentă socială. Poliţiştii pot facilita intervenţia timpurie in producerea violenţei şi pot sesiza situaţiile cu risc mare de producere a violenţei. . întrucat ““familia este prima si cea mai importanta şcoala a relţtiilor interpersonale “. . . . respectiv prin Legea nr.dovada falsificării semnăturii unei persoane învârstă. . asupra existenţei factorilor de risc in producerea violenţei .  medicii si asistentele medicale comunitare – în timpul consultaţiilor la cabinet si al vizitelor la domiciliu pot identifica diversele probleme cu care se confruntă familiile şi copiii acestora.plata pentru servicii care nu sunt necesare. cu deosebire asupra vârstnicilor sau a femeilor însarcinate.taxe neplătite sau îngrijire sub standard. . în ciuda disponibilităţii fondurilor.272 / 2007 unde se prevede responsabilitatea Serviciului public de asistenţa socială pentru depistarea precoce a situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părintii săi. aceste aspecte fiind reglementate prin conţinutul Legii nr.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana Semnele exploatării financiare includ: . Toate aceste fenomene de respingere si violeţe fată de varstnic trebuie cunoscute si combatute. .apariţia subită a unor rude necunoscute. cum ar fi retrageri inexplicabile de sume mari de bani. .Osterrieth. un rol important în combaterea fenomenului violenţei in familie îl au : poliţia – rol important în stoparea mecanismelor sociale de perpetuare a violenţei. Alaturi de Serviciul public de asistentă socială.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violenţei in familie.dispariţia de fonduri sau de bunuri valoroase.declaraţiile unei persoane vârstnice că a fost exploatată financiar.  5 .

S.se compune din pensia de asigurări sociale in valoare de 880 lei .A.electricitate) Venitul d-nei H. Datorita faptului că dl. canalizare.1 . mergand de la cooperare.caz de abuz financiar si psihologic Nume: H.S a suportat în urma cu un an un accident la mâna dreaptă având nevoie de o tijă metalică. Imobilul este dotat cu bunuri de folosintă indelungată. Evaluarea situatiei d-nei H.S în schimbul îngrijirii de care dna H. 6 . mobilat clasic si are acces la toate utilitatile(gaze.ca urmare a unei sesizări scrise primită din partea vecinilor. Date medicale:d-na H. Aspecte particulare ale cazului:o echipa alcatuită din asistent social.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana Familia in care exista vârstnici poate avea comportamente variate. Date profesionale: pensionară Condiţii materiale si de locuit: d-na H. S.S Sex: F Varsta: 88ani Domiciliul: Bucureşti. Sector 1 Componenta familiei: văduvă. culpabilitate. are o fiica adoptată stabilită in Polonia T.Dna H. care ne relatau faptul că o persoană de sex masculin împreuna cu mama acestuia i-a luat casa dnei H. În sensul celor de mai sus voi prezenta un studiu de caz : CAZUL nr. hiperprotectie.C. locuieşte intr-o casă la curte proprietate personală . pană la abandon si uneori pâna la respingere. Bucureşti. angoasă.S ar fi trebuit să beneficieze.S.S. locuinta este compusa din 5 camere si se află in Sector 1.S se deplasează cu greutate din cauza vârstei si a problemelor de coloană. si mama acestuia nu au mai respectat prevedererile prevazute în contractul de vanzare-cumpărare.: din discutiile avute cu batrâna s-au confirmat relatările vecinilor. medic generalist si psiholog ne-am deplasat la domiciliul d-nei H. apă. aceasta a hotărât să deschidă proces împotriva lor pentru recuperarea imobilului vândut cu clauza de habitatie viageră.M in varsta de 53ani cu care pastrează legatura telefonic.

În prezent dna H. ca urmare a unei conventii încheiate de consiliul local cu D. dintre care unii constituie o parte integrantă a unei mentalităţi larg răspândite în majoritatea societăţilor contemporane.s-au acordat servicii de asistenţa medicală oferite de un medic generalist/asistentă medicală. Opinia: d-na H. iar alţii se referă la violenţa "socializată". conform căreia bătrânii nu mai au nici-o valoare sociala. constând în plata facturilor.S recunoscand că într-adevăr Dl.s-au acordat servicii de consiliere psihologică oferite de către un psiholog. S.S.P. servicile sociale de ingrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice sunt gratuite. reprezentând o "povară" pentru familie şi societate. . legătura cu medicul de familie.G.-ul) Capitolul II Cauze principale ale violenţei împotriva vârstnicilor Dincolo de cauzele economice. cazul fiind mediatizat si tv. Planul de intervenţie: .C. este foarte multumită de serviciile oferite de catre instituţie şi a semnat cu multa incredere contractul care se încheie între beneficiar şi prestatorul de servicii sociale (în prezent in sectorul 1. cuprinzând atat sevicii de baza cât şi servicii de suport. indiferent de venitul vârstnicului. alţii vizează caracteristicile personale ale acestei categorii demografice. 7 . ca atare. efectuarea de cumpărături. .Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana d-na H.A. preluată de la un grup generaţional la altul.s-au acordat Servicii sociale de îngrijire la domiciliu.S. dânsa chemându-i în instantă pentru recuperarea imobilului.A si mama dânsului au agresat-o verbal.C se află în proces cu aceştia. în violenţa contra vârstnicilor intervin şi se conjugă o serie de factori. prestate de către un îngrijitor la domiciliu.

"In timp ce medicina a accentuat ideea decăderii fizice. în sensul ei peiorativ. bătrâneţea. iritabilitate şi dependenţă faţă de alţii. Similar cu perioada copilăriei sau a adolescenţei. la segregarea vârstnicilor de restul societăţii şi la vehicularea unei imagini publice din optica căreia bătrânii sunt priviţi ca persoane neputincioase. Astfel. mai cu seamă. Acestor schimbări li s-a adăugat înlocuirea experienţei bătrânilor. “În societăţile contemporane. religia a pus accentul pe decăderea morală a vârstnicilor". implicit instituţionale. decât ale vârstnicilor. în marea lor majoritate. implicit în statusul vârstnicului”. <Seniores priores> (Bătrânii au întâietate) la aprecierea celor mai mulţi contemporani conform cărora <Bătrânii sunt de prisos pentru că reprezintă o povară pentru societate>. care au adus în centrul preocupărilor societăţii copiii şi tinerii. cel mai adesea. sunt atât rezultatul devalorizării vârstelor înaintate. ca o povară pentru societate. definite de disoluţia familiei extinse. de acelea ale părinţilor. care au determinat conceperea bătrâneţii ca o formă cronică de dependenţă şi pierdere a autocontrolului moral. schimbările care au avut ioc la nivelul familiei şi al societăţii şi. dar. conservatorism. de fapt. Trecerea de la cunoscuta formulare a lui Cicero. bătrâneţea înseamnă.1 Abuzul contra bătrânilor ca efect al unor mentalităţi generalizate în majoritatea societăţilor contemporane Maltratarea vârstnicilor reprezintă. lipsite de ajutor şi ale căror probleme impun măsuri medicale şi sociale distincte. Ca urmare a acestei 8 .Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana II. între altele. la fel ca şi ideea de dependenţă a acestei perioade de viaţă. bolnăvicioase. ca izvor tradiţional de cunoaştere sau înţelepciune. este. manifestate faţă de acest grup de vârstă. de reducerea mortalităţii şi creşterea speranţei de viaţă. case de bătrâni sau pensiuni pentru "veterani".a contribuit. cât şi al unor schimbări sociale. de accentul pus de protestantismul religios pe valorile individualismului şi automântuirii. după căsătorie. neputinţă. Pe de altă parte. incapacitate. pierderea statusului de persoană activă şi "dezangajarea" vârstnicului. lipsă de discernământ. şi separarea căminelor generaţiilor tinere. reflectă nu numai o schimbare de mentalitate. vârstnicii fiind consideraţi. un produs semnificativ al atitudinilor sociale negative. cu procesul instructiv-educativ din cadrul şcolii. procesul de instituţionalizare a bătrânilor privaţi de resurse. boală. de fapt. prin crearea de aziluri. în mare măsură. larg generalizate în societăţile contemporane. o "creaţie" a epocii moderne. care a pus un accent mai mare pe valorile tineretului. O asemenea mentalitate a fost alimentată.

mai ales atunci când parinţii au o stare de sănătate deficitară. atât din punct de vedere moral. tinereţea devine. ei însisi. deci. în paralel şi de proprii lor copii. sa-si intreţina parintele sau părinţii. Suzanne Steinmetz. cresc trebuinţele şi solicitările persoanelor vârstnice. dificultătile financiare si cele emoţionale. care prin comportamentul lor revendicativ şi stresant contribuie la precipitarea actelor de violenţa comise împotriva lor. Maltratarea varstnicului este. printre care Susan Sontag consideră că diminuarea importanţei vârstei a treia şi apariţia unui veritabil "cult al tinereţii" este şi un rezultat al "teamei de îmbătrânire" corelata cu schimbările în aspiraţiile şi mentalităţile populaţiei din societatea de consum. dificultăţi cu propria parteneră sau propriul partener. iar peste jumătate din agresori sunt barbati. care are o serie de probleme financiare. Unii sociologi occidentali. victime ale violenţelor exercitate de acestia. subculturile generaţionale ale tinerilor şi vârstnicilor au devenit parte integrantă a unui stil de viaţă caracteristic. cel care maltratează este un fiu sau o fiică. care acordă o importanţă exagerată produselor comerciale ce au ca scop principal întinerirea şi înfrumuseţarea. II.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana segregări. valori. Majoritatea victimelor (circa 70%) sunt femei. o consecinţă a sindromului copilului bătut. Ca o consecinţa a acestei stări. un produs "marketizat". Asemenea acte apar. cu prioritate.În acest sens. consumă alcool şi este obligat(ă). tot mai frecvent. cat şi legal. cu precădere în familiile în care violenţa reprezintă o forma de reacţie normativa la diferite probleme frustrante si conflictuale. în acele familii în care părinţii sunt complet dependenţi de proprii lor copii. unde nu există nici o posibilitate de a angaja persoane care să se ocupe special de îngrijirea celor vârstnici şi unde este deosebit de dificil de a face faţă dificultăţilor vieţii.2 Motivaţiile principale ale agresorilor vârstnicilor În majoritatea cazurilor. situatie de natură a complica problemele lor de existenţa. Adeseori. Informaţiile rezultate din mai multe studii au arătat că o parte însemnată dintre cei care îşi maltratează parintii au fost. una dintre cele mai bune cunoscătoare a 9 . de multe ori. cuplurile care au în îngrijire bătrâni trebuie să se ocupe. conflictuale între ele". definit de norme. atitudini şi evaluări diferite între ele. o marfă oferită acelor cumpărători care vor să evite efectele ignobile ale bătrâneţii şi să pară mai tineri.

   prima masura este. Dar în măsura în care părinţii vârstnici o împiedică să facă toate acestea. Astfel victima este nevoită să recunoască dependenţa ei faţă de susţinător. într-un cuplu care trebuie să-şi întreţină părinţii sau socrii. Costurile ridicate ale întreţinerii şi îngrijirilor medicale. copii. resimte acest lucru ca pe o "povară". de altfel ca şi pentru alte domenii. în paralel cu maltratarea propriei soţii. refuză.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana acestor realităţi. cu deosebire în cazurile de abuz sau violentă . 10 . de teama bârfelor. elaborarea de charte ale drepturilor persoanelor vârstnice/ ale persoanelor vârstnice dependente/ ale persoanelor cu afecţiuni incurabile. pe de alta parte educaţia persoanelor vârstnice care trebuie învaţate cum trebuie să-şi ia măsurile de protecţie necesare. unei situaţii necunoscute.libertatea de a călători. "Soţia. poate fi ostilă părinţilor. sublinia. evident din motive diferite fiecare pentru a se depăsi acest obstacol in unele ţări (SUA) s-au creat organisme speciale de investigaţie compuse din persoane specializate. demers de autoprotecţie instituit atât de abuzator cât si de agresat. de care vom beneficia cu toţii. chiar dacă ea include maltratarea fizică" . cel mai frecvent. după modelele existente in ţările civilizate. II. să aducă aceste abuzuri la cunoştinţa celorlalţi. cât şi datorită aprecierii prezenţei vârstnicilor în cămin ca violare a vieţii intime a cuplului. determină. la şcoală sau a avea un serviciu. în acest sens. a lipsei unui refugiu alternativ şi ruşinei ori stigmei de a fi admis să fie trataţi ca un copil. aceşti vârstnici maltrataţi preferă. întrucât îşi pierde libertatea pe care se aştepta s-o aibă o dată cu plecarea copiilor din cămin . privind respectul şi protecţia pe care o datoram semenilor nostri vârstnici. tineri. la care se adaugă cheltuielile necesitate de creşterea şi educaţia copiilor. din nou. a populaţiei. mai ales. soţia. adulti cand vom ajunge la o varstă înaintată. atât datorită activităţilor suplimentare pe care trebuie să le presteze. ea este nevoită să se reîntoarcă la rolul filial". una cunoscută (familiară). educaţia opiniei publice. adaptându-le specificului de la noi si respectarea acestor drepturi. următoarele: "Persoana care maltratează furnizează ajutor financiar şi alte resurse necesare pentru supravieţuirea victimei. de a se reîntoarce. cel mai adesea. ale căror agresiuni exercitate asupra lor acoperă o parte mai mare de abuzuri decât cele exercitate în timpul copilăriei. Aceşti părinţi bătuţi.3 Măsuri ce trebuie întreprinse cu privire la combaterea violenţei asupra vârstnicilor Lupta împotriva violenţei contra persoanelor vârstnice este îngreunată din cauza a ceea ce unii autori au numit “legea tăcerii”. adeseori. reacţii extrem de violente împotriva părinţilor aflaţi în îngrijire.

aceasta fiind şi dorinţa vârstnicilor în general. mai ales în cazurile în care condiţiile de la domiciliu sunt optime convieţuirii. comunitatea şi fiecare dintre noi trebuie să reflectăm mai mult asupra sintagmei filozofului Seneca.” În concluzie. societatea civilă. dar nu este o regulă. sensibilizarea opiniei publice prin mediatizarea studiilor si observaţiilor privind abuzul si violenţa şi stimularea studiilor în aceasta direcţie. Experienţa arată că mediul cel mai prielnic pentru bătrân rămâne familia. “Pentru bătrâni. privind protecţia bunurilor persoanelor vârstnice.De aceea resursele familiei trebuie valorificate întotdeauna. urmând modele ale legislaţiei din ţări în care exista aceasta legislaţie. astfel ca întoarcerea la domiciliul avut este un deziderat. 11 . instituţiile statului.Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana   iniţierea unei legislatii protective. redată in motto: “Nimeni nu este atât de bătrân ca să nu aiba dreptul să mai spere măcar la o zi”. fireste adâptand-o specificului nostru. familia constituie factorul vital fundamental.Conflictul dintre generaţii există.

Disciplină:Medicină legală Temă lucrare:Violenţa asupra vârstnicilor Autor:Petroaia Adina-Ioana BIBLIOGRAFIE  Radu Demetrescu. Bucureşti.O.1993 12 . Bucureşti.D.”Drepturile omului de vârsta a treia”. Ed. Curs“ Dezvoltare Umană”. “Asistentă socială pentru bătrâni”. Sociologia familiei. 1993  Hanibal Dumitrascu.Bucureşti. Ed.Universităţii. 2008  Mary Marshal.I..Alternative.Ed. Editura Universitătii. 1994  Voinea Maria. Bucureţti.R.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->