LEGILE LUI ZAMOLXE

LEGILE LUI ZAMOLXE PARTEA 1

1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiinteaz toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt minile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicieri si peste tot este mijlocul Su, iar chipul Su este lumina. Nimic nu este fptuit fr de lumin si tot ce vine din lumin prinde viat si ia fptur.

2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumin tunetul si focul ce se revars , asa este si gndul omului, el trece n vorba omului si apoi n fapta sa. Deci, ia aminte la asta, cci pn la focul ce arde trebuie s fie o lumin si un tunet. Lumina omului este gndul su si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvnt, iar vointa omului aprinde focul prin care se fptuiesc toate cele ce sunt n jurul su.

3. Fii ca muntele cel semet si ridic a ta lumin mai presus de cele ce te nconjoar. Nu uita ca aceiasi pasi i faci n vrful muntelui ca si n josul su, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul n vrf de munte ca si n josul su, la fel lumineaz soarele piscul cel semet ca si pamntul cel neted.

4. Fii cumptat ca pmntul si nu vei duce lips de nimic. Creanga prea plin de rod este mai repede frnt de vnt, smnta prea adnc nu rzbate si prea mult ap i stinge suflarea.

5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu ct este mai nalt, cu att rdcinile sale sunt mai adnci n pmnt, cci din pmnt si trage tria, nu uita asta. Cu ct te ridici mai mult, cu att trebuie s cobori mai mult, cci msura ridicrii este aceeasi cu msura coborrii.

6. Puterea omului ncepe cu vorba nerostit, ea este asemeni semintei care ncolteste, nici nu se vede cnd prinde suflare de viat. Lumina semintei este cea care o ridic, pmntul este cel ce-i d hrana, apa i d vigoarea, iar rbdarea o mbrac cu trie.

7. Priveste rul si ia aminte la nvttura sa. La nceput este doar un firicel de ap, dar creste tot mai mare, cci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc mplinite, prin firea lor. Asemenea este si gndul cel bun si drept rnduit, el si face loc printre pietre si stnci, nu tine seama de nimic, si urmeaz drumul si nimic nu-i st n cale. Ap cu ap se adun, iar mpreun puterea este si mai mare.

8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de ap stie unde va ajunge, cci una este cu pmntul si toate cele ce-i vin n cale nu l pot opri pn la sfrsit. Astfel s iei seama la gndul tu unde trebuie s ajung si vei vedea c nimic nu st n calea sa . S-ti fie gndul limpede pn la sfrsit; multe se vor ivi n calea sa, cci firea lucrurilor din jur este misctoare asemeni apelor. Ap cu ap se ntlnesc, pmnt cu pmnt si munte cu munte.

9. Ia seama la gndul cel ru, fereste-te de el ca de fulger, las-l s se duc precum a venit, cci tendeamn la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevr; sunt ca pulberea cmpului ce-ti acoper ochii, ca plasa pianjenului pentru mintea si sufletul tu. Ele te ndeamn la trufie, nselciune, hotie si vrsare de snge, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, srcia, boala, amrciunea si moartea.

10. Nu judeca oamenii dup greutatea lor, dup puterea lor, dup averea lor, dup frumusetea lor sau dup rvna lor, cci si unul si altul a lsat din ceva pentru a creste n altceva. Cel bogat este srac n liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are tria lui ascuns. Cum firea lucrurilor este misctoare, asemeni este si omul. Ce d valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult dect boul ? E mai bogat vreunul ca pmntul ? Doar cunoasterea si ntelepciunea l ridic pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere dac ea nu este lmurit de vreme.

11. Fierul nrosit a fost rece si se va rci iarsi; vasul a fost pmnt si va fi iarsi pmnt; pmntul ce-a fost sterp acum este pmnt roditor si se va strpi iarsi peste vremi. Rvna omului face schimbtoare toate acestea. Dar rvna i ntoarce bucuria n tristete si linistea n neliniste. Fierul si focul ajut omul, dar l si vatm. Si aceeasi rvn l ndeamn a merge pe crri nestiute si nebtute de ceilalti dinaintea lui. Tot rvna l ndeamn la strngere de averi, la mrirea puterii si a se msura cu altii. Fereste-te de a te msura cu altul, cci trufia de aici se naste; ea te va cobor mai jos de dobitoace si te va despri de fratele si de vlstarul tu.

12. Nenteleptul este mnat de rvn, dar nteleptul ncalec rvna. Nenteleptul sufer cnd rvna l duce la pierdere si la cdere, dar nteleptul ntotdeauna gseste cstigul n pierdere si nltarea n cdere.

13. Trufia rceste iubirea inimii si o face n dusmnie si nu exist dobitoc mai josnic dect omul care nu mai are iubire n inima sa. Cci iubirea este cea dinti putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gndul tu s se mpresoare cu trufia , cci mai jos de dobitoace vei ajunge.

14. Gndul bun si vorba neleapt ti pot potoli necazul, ti pot rcori inima, dar nu te vindec, pentru c omul sufer dup cum trufia a crescut n el, cci suferinta este umbra trufiei.

15. Nu ti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, cci ele asa cum vin, asa pleac. Dup orice zi vine si noaptea, si dup iarn vine primvara, cci asa este rnduit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se vd, se nasc, cresc si apoi se ntorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor rmne pururi, iar aceasta are nenumrate si nesfrsite ramuri, si asemenea izvoarelor mintii si sufletului tu, ele nu se arat la vedere. Cci o suflare si un foc fac s creasc toate cele ce cresc ierburi, copaci, dobitoace si oameni si din aceeasi vatr vin si ctre aceeasi vatr se ntorc, si vatra aceasta este pururea.

16. Precum copacul cel falnic creste lng cel mic fr a-i face ru, asa s fiti ntre voi, cel mare s nu loveasc pe cel mic si nici s-i amrasc sufletul, cci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Arunc un lemn pe ru si mai multe vor veni din susul su ctre tine. Adu-i multumire semenului tu, adu-i lumin pe chip si n suflet, iar toate acestea le vei gsi mai trziu nflorite n inima ta.

17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amgitoare ceea ce nu este al tu, cci cel ce priveste prin ochii ti este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.

18. Nu grbi nicio lucrare cci trasul de ramuri loveste napoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplcut. Nu te grbi deci s aduni ce este nainte de vreme, cci ti va amr sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si spita.

19. Rmi mereu n rcoarea sufletului tu, dar dac mnia se aprinde n tine, ia seama ca nu cumva s treac de vorba ta. Mnia vine din team si nu a locuit dintru nceput n inima ta; dac nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia nchide poarta ntelepciunii, iar cel trufas se pune singur lng dobitoace. ntelepciunea este mai pretuit dect toate cele ce se vd cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tu si este rodul cunoasterii udat de vreme.

Sursa: fragment Legile lui Zamolxe Remer Ra Editura Deceneu - 2009