Masajul Masajul are un rol principal chiar de la nceputul programului de recuperare, dato rita efectelor favorabile care n functie

de manevrele utilizate pot fi : * efect antalgic si miorelaxant; * stimularea proprioceptiei cu mentinerea tonusului muscular; * efectul circulator si biotrofic tisular local (tonifiant). Balneoclimatoterapia Balneoclimatoterapia realizeaza o terapie de reglare nespecifica, actionnd prin d iferitii factori naturali pe verigile fiziopatologice si simptomatice si determi nnd modificari ale reactivitatii organismului. Aria de utilizare terapeutica pentru balneoclimatoterapie n coxartroza si gonartr oza cuprinde toate sectoarele terapeutice: sfera profilactica, curativa si de re cuperare. Bioclima de litoral maritim a fost utilizata de artrozici din cele mai vechi tim puri, datorita actiunii benefice asupra durerii si contracturii musculare prin t erapiile specifice: balneoterapia, peloidoterapia, helioterapia etc. Alte masuri utilizate n tratamentul artrozelor Rontgenterapia - un timp amplu utilizata n tratamentul artrozelor, actual contest ata dar utilizabila n cazuri extrem de bine selectionate. Acupunctura - terapie alternativa extinsa, indicata n tratamentul sindroamelor du reroase de origine artrozica . Electroterapia Electroterapia este o forma de terapie fizicala, de tip conservator care utilize aza diferite forme de curenti electric (curent galvanic, curent de joasa frecven ta, curent de medie frecventa) si diverse forme de energie derivate din curentul de nalta frecventa (unde scurte, microunde, ultrasunet, radiatii infrarosii, ult raviolete si laser) sau de joasa frecventa (cmpuri magnetice). Acestea sunt desti nate ariei curative si programelor de recuperare functionala n diverse patologii, cu o aplicatie particulara pentru patologia locomotorie. Aceasta forma de terapie utilizata si n tratamentul artrozelor, nu poate corecta verigile etiologice dar poate ameliora si controla : * elementele fiziopatologice (inflamatie, edem, hipotonie, hipotrofie muscul ara, hipersimpaticotonie, durere); * elementele clinice, simptomatice si functionale (durere, contractura muscu lara, redoare articulara etc.); * sistemele de retroactiune biologica, utiliznd circuite de tip feed-back . Tipurile de electroterapie frecvent indicate si utilizate n tratamentul coxartroz ei si gonartrozei precum si principalele efecte sunt: a . GALVANOTERAPIA - utilizeaza curentul continuu (curent galvanic); Modalitati de aplicare a galvanizarilor : * galvanizarea simpla - cu ajutorul unor electrozi sub forma de placi; * ca baie hidroelectrolitica (galvanica):

* baie partiala (patru-celulara); * baie completa sau generala (Stanger); * ionoforeza (ionogalvanizarea) - metoda de introducere a unor substante med icamentoase prin tegument, cu ajutorul curentului galvanic (n artroze se utilizea za fenilbutazona 1 3 % la polul pozitiv). b . CURENTII DE JOASA FRECVENTA Ca forme de aplicatie pentru curentii de joasa frecventa (frecventa utilizata te rapeutic se nscrie ntre 0,1 si 300 400 Hz) mentionam formele utilizate n tratamentu l artrozelor: b.1. Curentii diadinamici curenti derivati din curentul de la retea ( curent alt ernativ sinusoidal cu frecventa de 50 Hz ) care este redresat si modulat , avnd c a principale efecte (dupa opinia aproape unanima a autorilor) efecte analgetice , hiperemiante si dinamogene. b.2. Curentii Trabert sunt curenti dreptunghiulari cu un efect pronuntat analget ic si hiperemiant; este indicat n formele de artroza dureroase. b.3. Curentii stohastici - sunt curenti aperiodici (neregulati) cu o frecventa c uprinsa ntre 5 30 Hz; b.4. Stimularea nervoasa electrca transcutana ( SNET sau TENS ) constituie o met oda netraumatizanta de combatere a starilor dureroase acute si cronice. c . CURENTII DE MEDIE FRECVENTA Sunt curenti alternativi sinusoidali cu frecventa cuprinsa ( n terapia frecventa) ntre 3 10 KHz ( 3000 10000 Hz ) . Curentii interferentiali - obtinuti prin interferenta a doi curenti de me die frecventa (cu frecvente diferite). d . TERAPIA CU NALTA FRECVENTA Principalele tipuri de terapie cu nalta frecventa utilizata n tratamentul artrozel or sunt : * * * * * undele scurte; terapia cu nalta frecventa pulsatila (Diapulse); undele decimetrice; undele de 69 cm; undele de 12 cm - microundele.

Principalul efect al acestei terapii este cel caloric. e . TERAPIA CU ULTRASUNETE Sectiune speciala din electroterapia de nalta frecventa ce utilizeaza n scop terap eutic vibratiile mecanice produse de un cristal piezoelectric sub actiunea unui curent de nalta frecventa (efect piezoelectric inversat). f . FOTOTERAPIA - utilizeaza energie radianta de tipul radiatiilor infrarosii; s unt radiatii cu frecventa cuprinsa ntre 50000 si 760 nm care determina un efect t ermic important; secundar efectului caloric. Kinetoterapia - cu mentiuni despre coxartroza si gonartroza

Un program kinetoterapeutic trebuie ntotdeauna inclus n orice schema terapeutica a artrozei; orientarea programului se face n functie de stadiul clinico-anatomo-fu nctional al bolii. Miscarea, dozata si controlata oportun, este indispensabila pentru mentinerea lu brefierii articulare, ncetinind limitarea progresiva a amplorii miscarilor articu lare si conservarea troficitatii musculare. Obiectivele programului de kinetologie recuperatorie: * * * * scaderea durerilor; cresterea stabilitatii; cresterea mobilitatii; cresterea gradului de coordonare si echilibru la mers.

Programul de kinetologie recuperatorie cuprinde: Posturarile completeaza programul de lupta mpotriva redorii articulare. Se pornes te de la pozitia de amplitudine maxima permisa de redoare si cu ajutorul unor fo rte exterioare cu actiune prelungita n timp se ncearca cresterea amplitudinii ungh iurilor de miscare. Se pot utiliza cu folos unele tehnici de facilitare neuro-mu sculara proprioceptiva, cum ar fi: alternanta contractie izometrica izotonica, s tabilizarea ritmica, tehnica hold - relax. n coxartroza se evita n special flexumul si rotatia externa, ca cele mai frecvente devieri, adductia fiind mai rara. n gonartroza evitarea flexum-ului; pentru deviatiile n plan frontal (varus, valgus) posturarile directe sunt inoperante, doar posturarea corectoare pentru mers a p iciorului prin talonete la pantof are valoare. Mobilizarile articulare pentru a mentine sau ameliora amplitudinile de miscare. n coxartroza se va pune accentul pe extensie, rotatia interna si abductie iar n go nartroza pe recstigarea extensiei complete si rotatia interna apoi pentru marirea flexiei. Se pot utiliza toate tehnicile cunoscute: posturari, mobilizari pasive , active, scripetoterapie etc. Tractiunile au efect antalgic decontracturant, cresc mobilitatea si refac alinie rea, pot fi: - manuale executate n axul membrului inferior la sfrsitul sedintelor de masaj; se executa succesiv tractiuni (moderate) si compresiuni corelate cu ri tmul respirator (favorizeaza circulatia si troficitatea); si - mecanice - prin t ractiuni la nivelul gleznei, practicate zilnic, cu greutati de cca. 3 Kg pe memb ru, perioade lungi de timp, cu efect de reducere a presiunii intraarticulare si decontracturant. Refacerea stabilitatii att prin exercitii analitice de tonifiere musculara ct si p rin exercitii n lant kinetic nchis; Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (coordonare, echilibru, abili tate) astfel nct sa fie evitat mersul schiopatat. Relaxarea decontracturarea musculara.

Mentinerea unei bune functionalitati mioartrokinetice la nivelul articulatiilor adiacente, ct si la membrul opus; pentru coxartroza este importanta si corectarea pozitiei bazinului cu mentinerea unei functionalitati ct mai bune a coloanei lom bare. Respectarea regulilor de profilaxie si terapia ocupationala. Exercitiile indicate trebuie sa tina cont de tipul miscarii care trebuie conserv ata sau eventual recuperata, de eventualele limitari ireversibile, de grupele mu sculare care trebuiesc lucrate preferential pentru obtinerea unui rezultat funct ional optim.

Tonifierea musculaturii: n coxartroza vizeaza tonifierea muschilor fesier mare si mijlociu, ischiogambieri si cvadriceps; n gonartroza se va urmari tonifierea mus culaturii care nzavoraste genunchiul n mers cvadricepsul n principal dar si ischiogam bierii, se va urmari refacerea fortei extensoare pentru ultimele 200. Refacerea stabilitatii att prin exercitii analitice de tonifiere musculara ct si p rin exercitii n lant kinetic nchis; exercitiile la bicicleta ergonomica se indica cu conditia individualizarii pentru fiecare bolnav a parametrilor de lucru: nalti mea seii, ncarcarea adecvata (si progresiva) a solicitarii la efort. Kinetoterapia poate fi pasiva sau activa, ajutata sau ncarcata. Contractiile musculare pot fi izotonice sau izometrice. Ca regula generala, sensul miscarii va fi n sens opus tendintei naturale a bolii de limitare a miscarilor. KINETOTERAPIA PASIVA Se recomanda ca programul kinetic sa debuteze prin mobilizarea pasiva a articula tiei . n acest fel, kinetoterapeutul ia contact direct cu articulatia bolnava, in tra n comunicare cu pacientul, ncercnd sa-i cstige ncrederea si sa-si asigure o buna colaborare pe durata programului complex de recuperare. a. Kinetoterapia pasiva n coxartroza n coxartroza mobilizarea pasiva va insista pe miscarile de extensie, abductie si rotatie interna . Exemplude mobilizare pasiva pentru miscarea de extensie Regula generala: n timpul fortarii extensiei articulatiei coxofemurale genunchiul ramne extins. Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior opus flectat la maximum (g enunchiul cu coapsa pe piept); bascularea puternica a bazinului extinde ea nsasi articulatia afectata si eventual asistentul accentueaza extensia. n mobilizarea autopasiva, pacientul mentine cu minile genunchiul membrului opus la piept, membrul afectat fiind ntins pe un plan nclinat. Exemplu de mobilizare pasiva pentru miscarea de abductie Pacientul n decubit dorsal: asistentul fixeaza bazinul cu o mna iar cu ceala lta executa abductia cu priza la nivelul condilului intern al femurului. n mobilizarea autopasiva, pacientul n decubit lateral pe partea sanatoasa, cu memb rul inferior suspendat printr-un scripete si tractionat n sus prin priza manuala. Exemplu de mobilizare pasiva pentru miscarea de rotatie interna Pacientul n decubit dorsal: asistentul prinde treimea inferioara a coapsei , rulnd-o nuntru sau n afara (genunchiul ntins). b. Kinetoterapia pasiva n gonartroza Kinetoterapia pasiva n gonartroza ncepe cu mobilizarea rotulei (n sens longitudinal si transversal), dupa care se trece la mobilizarea articulatiei femuro-tibiale, avand ca obiectiv principal asigurarea libertatii de miscare n extensie si rotat ie, n special rotatia interna care este aproape ntotdeauna limitata. Exemplu de mobilizare pasiva pentru miscarea de rotatie interna Pacientul n decubit dorsal, coapsa n abductie si genunchiul flectat la 900 . Kinetoterapeutul fixeaza glezna bolnavului si sustine extremitatea superioara a gambei cu ambele mini sub linia articulara, imprimnd o miscare de translatie ori zontala externa a ntregii gambe. Aceasta miscare se repeta, reducnd progresiv ungh iul de flexie a gambei pe coapsa.

Exemplu de mobilizare pasiva pentru miscarea de extensie Pacientul n seznd, cu trunchiul aplecat n fata; kinetoterapeutul executa ext ensia, facnd doua prize una pe fata anterioara a coapsei, fixnd-o la scaun si ceal alta pe gamba, distal. KINETOTERAPIA ACTIVA Refacerea fortei musculare si a echilibrului dintre muschii agonisti si antagon isti, n special a muschilor stabilizatori ai ai articulatiei trebuie nceputa ct mai precoce si continuata mereu printr-un program de mentinere a tonusului si forte i musculare. Se realizeaza prin exercitii izometrice si izodinamice contra unor rezistente, fiind recunoscuta necesitatea de a se lucra cu rezistenta manuala di rijata n sectorul de mobilitate indolor . Exercitiile pentru refacerea fortei depind de gradul deficitului muscular: pent ru fortele 0-1-2, tehnicile de facilitare reprezinta singurele modalitati logice de lucru (contractii repetate, inversarea lenta, inversarea lenta cu opunere, r elaxarea contractie, izometria alternanta); reeducarea fortei musculare de la o valoare peste 3 se realizeaza prin tehnicile obisnuite de izometrie (exercitiile scurte izometrice zilnice), tehnicile izokinetice, desi de o valoare deosebita, nu sunt uzuale. n coxartroza se insista asupra tonifierii muschilor fesier mare si mijlociu, isc hiogambieri si cvadriceps. n gonartroza sunt preferate contractiile musculare izometrice si pedalarea pe bi cicleta ergonomica fara rezistenta si se insista asupra tonifierii muschilor cva driceps, ischiogambieri si triceps sural . ntruct musculatura supusa tonifierii n coxartroza si gonartroza este solicitata n o rtostatism (musculatura antigravitationala) prezentam n continuare cteva exercitii pentru exemplificare. Exemplu de exercitiu global pentru tonifierea musculaturii extensoare a articula tiei coxofemurale (fesierul mare si fibrele posterioare ale fesierului mijlociu, ischiogambierii): Pacientul n decubit dorsal la marginea mesei, cu articulatia c oxofemurala flectata, genunchiul extins, piciorul flectat ; kinetoterapeutul fac e priza pe fata dorsala a treimii distale a coapsei si pe fata plantara; membrul inferior opus este flectat, cu piciorul pe masa sau gamba atrna la marginea mese i; pacientul executa flexia degetelor, extensia piciorului apoi flexia genunchiu lui si n sfarsit extensia articulatiei coxofemurale n timp ce kinetoterapeutul opu ne rezistenta acestor miscari (miscarea de extensie contrata se continua sub pla nul orizontalei). Exemplu de exercitiu selectiv pentru tonifierea muschiului fesier mare. Pacientu l n decubit dorsal la marginea mesei; membrul inferior opus se sprijina cu talpa pe masa, membrul afectat are coapsa flectata la 600 (adductorii sunt scosi din a ctivitate), genunchiul este flectat (ischiogambierii sunt scosi din activitate), gamba relaxata; se executa extensia articulatiei coxofemurale, kinetoterapeutul contrnd pe fata posterioara a coapsei . Exemplu de exercitiu selectiv pentru tonifierea ischiogambierilor. Pacientul n de cubit dorsal, cu articulatia coxofemurala flectata, genunchiul aproape extins (p ozitia genunchiului este importanta nu trebuie extins complet, ci att ct intra n ac tiune ischiogambierii); pacientul face extensia coapsei, kinetoterapeutul contrnd la nivelul talonului. Exemplu de exercitiu selectiv pentru tonifierea muschiului fesier mijlociu. Paci entul n decubit contralateral, cu membrul inferior opus flectat si membrul afecta

t cu genunchiul flectat; pacientul executa abductie n timp ce kinetoterapeutul op une rezistanta pe fata laterala a genunchiului. Exemplu de exercitiu pentru tonifierea muschiului cvadriceps. Pacientul n decubit dorsal, cu coapsa ntinsa si gamba n afara mesei; membrul inferior opus, flectat, se sprijina cu piciorul pe masa; kinetoterapeutul face priza pe fata dorsala a p iciorului si pe fata anterioara distal pe gamba; pacientul executa extensia gamb ei fiind contrat de kinetoterapeut . Grupul de exercitii selective pentru antren area celor 3 capete monoarticulare ale cvadricepsului au ca principiu general me ntinerea articulatiei coxofemurale flectate la 900,din aceasta pozitie executnduse extensia genunchiului. Exemplu de exercitiu selectiv pentru tonifierea muschiului triceps sural. Pacien tul n decubit dorsal, cu membrul inferior ntins si glezna n flexie dorsala; kinetot erapeutul prinde n mna calciul pe fata lui posterioara si se opune ncercarilor pacie ntului de a extinde piciorul. Deoarece nu exista rezistenta pe degete sau antepi cior, nu va intra n activitate dect tricepsul sural . Termoterapia, hidrotermoterapia, hidrokinetoterapia Caldura are eficacitate n atenuarea durerii si reducerea contracturii musculare c are prin ea nsasi este cauza a durerii si limitarii functionale. Formele de caldura utilizabile iabile: cu actiune superficiala sau mai profunda sunt var

* aplicatii de parafina, sac cu sare de bucatarie ncalzit, perna electrica; * electroterapie: lampi cu raze infrarosii, ultrasunet, unde scurte, microun de; * hidrotermoterapia: baile calde, mpachetari cu apa calda, baia cu bule, baia cu namol, dusul subacval - asigura n plus descarcarea articulatiei, relaxare mus culara si sedare; * o forma particulara de kinetoterapie este kinetoterapia n apa (hidrokinetot erapia), care are un efect usor sedativ, miorelaxant (temperatura apei 36 36,50 C), facilitnd miscarile prin descarcarea de greutate. Aplicatiile locale de caldura pot aduce o usurare notabila n suferintele cronice, torpide cu durere de mai mica intensitate. Crioterapia compresele reci schimbate la 5 6 minute, masajul cu gheata repetat de mai multe ori n cursul zilei este indicata n durerea acuta, putnd ameliora foarte mult intensitatea durerii la bolnavii cu un important sindrom inflamator.