YUMEIHO

(tehnicile de baza)

1. POZITIA PREGATITOARE
Pacientul este asezat pe genunchi cu sezutul pe calcaie. Practicantul ingenuncheaza in
spatele pacientului in pozitie similara, cu membrele inferioare departate, atingand ferm fesele
acestuia, cu bustul sprijinind usor spatele pacientului.
Pacientul isi aseaza bratele spre inapoi, capul usor flectat anterior si mentine o pozitie
relaxata. Aceasta este pozitia asezat, folosita pentru efectuarea unor procedee fundamentale din
cadrul terapiei yumeiho.

2. MASAREA MUSCHILOR TRAPEZI

Se efectueaza in portiunea din dreptul vertebrelor C-7; D-1; D-2; bilateral, in circa trei
puncte, minim de trei ori, cu policele. Se preseaza perpendicular aceste puncte efectuand apoi o
miscare de impingere inspre cap si apoi spre umeri. Amplitudinea miscarii este data de limita
elasticitatii tesutului. Procedeul se executa lent, profund, ritmic, pastrand constanta intensitatea
apasarii pe tot parcursul acesteia.

3. MASAREA REGIUNII CERVICALE POSTERIOARE SI POSTERO-

LATERALE, stg. + dr.
Se maseaza prin presare ferma a muschilor cu policele si tragere inspre vertebre
(apofizele spinoase). Miscarea se executa in limita elasticitatii tesutului, pe 3 linii, in cate 5
puncte, incepand din imediata vecinatate a spinelor vertebrale cervicale (prima linie). Se repeta
de cate doua ori pe fiecare linie.
Primul punct al fiecarei linii se afla imediat sub osul occipital ultimul fiind, cu
aproximatie, in dreptul vertebrei C-7.
Palma practicantului sprijina fruntea pacientului, astfel incat capul acestuia sa fie complet
relaxat.

4. FLEXII LATERALE ALE GATULUI

Se efectueaza flexii laterale stg. + dr. ale gatului, asezand una din palme pe cap, superior
urechii in timp ce cealalta sprijina umarul din partea opusa.
Se executa cu blandete dar ferm, mentinand pozitia maxima posibila, nedureroasa, timp
de cca 10 – 15 secunde.
Se repeta de 2 ori in fiecare parte.

5. TRAGEREA ARTICULATIILOR UMERILOR SI ALE VERTEBRELOR

TORACALE SUPERIOARE
Pacientul isi aseaza mainile pe ceafa cu degetele impletite. Practicantul isi va introduce
mainile pe sub axilele pacientului si-i va cuprinde antebratele in portiunea distala (cat mai
aproape de articulatiile mainilor. Apoi se executa o miscare de tragere spre sine concomitenta

1
cu una de ridicare, in timpul efecuarii acestora practicantul trebuie sa-si indrepte talia si cu
pieptul sa impinga spatele pacientului. Se repeta de 2 ori.
Se va urmari ca pacientul sa adopte o atitudine complet relaxata, coatele “cazand” astfel
natural in lateral.

6. TRAGEREA COLOANEI VERTEBRALE LOMBARE SUPERIOARE SI

TORACALE INFERIOARE
Pacientul trebuie sa se aseze pe calcaie, iar practicantul sa stea ghemuit (pe varfurile
picioarelor) in spatele lui, cu genunchii apropiati, asezati simetric fata de coloana vertebrala a
pacientului, sa intinda bratele pe sub axilele pacientului acrosand usor umerii acestuia cu
mainile si sa-l traga spre el.
Apoi se fixeaza fruntea practicantului pe marginea inferioara a osului occipital al
pacientului. Se extinde la maxim spatele pacientului, fixand ferm genunchii deasupra crestelor
iliace, si tragand de umeri; in tot acest timp terapeutul trebuie sa fixeze cu fruntea sa ceafa
pacientului, iar acesta trebuie sa-si relaxeze corpul cu bratele lasate pe langa corp. Cand se
realizeaza tensionarea la maximum a spatelui pacientului, se va executa o tragere scurta si
ferma a umerilor acestuia, in plan orizontal. Nu se va impinge cu genunchii spatele pacientului,
acestia doar fixandu-l.
Se executa in 3 – 5 puncte incepand de la creasta iliaca pana in dreptul unghiului inferior
al omoplatilor.

7. TRAGEREA ARTICULATIILOR VERTEBRELOR LOMBARE INFERIOARE

Terapeutul va pune genunchiul sau drept pe femurul drept al pacientului cu fata interna a
genunchiului stang va fixa osul coxal stang al acestuia; apoi va intinde mana sa stanga pe sub
axila stanga punind mana dreapta a pacientului pe umarul stang si prinzandu-l de articulatia
acesteia. Apoi va impinge umarul drept al acestuia spre inainte cu mana dreapta si cu mana
stanga va trage pentru a roti corpul pacientului spre stanga. Daca se intampina o rezistenta
semnificativa, atunci terapeutul va mari forta de executie uzand de propria greutate. Se va
urmari mentinerea verticalitatii trunchiului pe tot parcursul miscarii. De asemenea se va fixa
ferm intre coapse bazinul pacientului. Se repeta de 2 ori spre fiecare parte.

8. FLEXIA ARTICULATIILOR GLEZNEI SI ALE GENUNCHILOR

Pacientul este culcat ventral cu membrele inferioare departate. Terapeutul ingenuncheaza
intre picioarele lui, prinde cu ambele maini degetele picioarelor acestuia si impinge calcaiele
spre fese, ajutandu-se de propria greutate. Se executa o prima miscare lent, usor, fara a forta,
pana la limita maxima a amplitudinii miscarii, apoi, daca pacientul tolereaza procedeul, se
executa iarasi depasind printr-o miscare scurta si ferma limita maxima uzuala a miscarii. El
intensifica forta daca intampina rezistenta, fara a provoca insa un disconfort semnificativ
pacientului. Se repeta de 2 ori.

9. FLEXIA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR

Pe parcursul miscarii de revenire la pozitia initiala de la tehnica anterioara (dupa efectuarea
acesteia) se cuprind ferm cu degetele mainii degetele picioarelor pacientului executand asupra
acestora o energica flexie plantara (spre talpa).

2
 10. MASAREA REGIUNII SACRALE
Practicantul asezat pe genunchi intre membrele inferioare ale pacientului, maseaza aria
fetei posterioare a osului sacru cu policele. Se maseaza prin presare perpendiculara si tragere
inspre picioare a tesutului, in limita elasticitatii acestuia.
Se efectueaza in 5 puncte, simultan stg.+ dr. Se repeta de 3 ori.
Apasarea asupra punctelor situate in dreptul coccisului nu va fi urmata de tragere, nu se
efectueaza apasari asupra coccisului!

11. MASAREA MUSCHILOR FESIERI STANGI CU PALMA

Practicantul sta in genunchi cu membrele inferioare de o parte si de alta a coapsei stangi a
pacientului, maseaza cu podul palmei muschii fesieri stangi, pe toata suprafata acestora. Se
efectueaza o miscare de presare in plan vertical, perpendicular pe cat posibil pe masele
musculare. Palma dreapta va fi asezata contralateral (pe fesa stanga) pentru a contracara
tendinta de rasucire a bazinului. Se repeta de minim 25 ori.

12. MASAREA MUSCHIULUI TENSOR AL FASCIEI LATA SI A MUSCHILOR

FESIERI STANGI CU POLICELE
Practicantul ingenuncheaza in partea stanga a pacientului, cu fata spre acesta. Cu policele
ambelor maini (suprapuse) maseaza regiunea cuprinsa intre marele trohanter si creasta iliaca
latero-superioara (regiunea muschiului tensor fascie lata), in cca 3-5 puncte, de minim 2 ori.
Apoi maseaza prin acelasi procedeu toata aria muschilor fesieri, insistand asupra zonelor mai
rigide (contractate). De asemenea se va insista in jurul articulatiei coxo-femurale si in zonele de
insertie ale muschilor pe oasele bazinului. Se efectueaza de circa 25 –30 ori.

13. MASAREA PLIULUI FESIER STANG

Practicantul incaleca gamba stanga a pacientului si maseaza pliul fesier stang cu policele
suprapuse, efectuand o miscare de “taiere” a tendonului muschiului biceps femural, de la
interior spre exterior. Policele preseaza vertical aria masata, celelalte degete cuprinzand coapsa.
Se repeta de minim 10 ori.

14. MASAREA FETEI POSTERIOARE A COAPSEI STANGI

Practicantul incaleca membrul inferior stang al pacientului si ii maseaza coapsa de la
pliul fesier pana la zona poplitee. Se apasa perpendicular pe suprafata coapsei, cu policele
suprapuse, la finalul apasarii, pastrandu-se constanta intensitatea acesteia se trage inspre calcai
atat cat permite elasticitatea tesuturilor. Se maseaza in circa 8 – 10 puncte, pe linia mediana a
coapsei de doua ori si cate o data pe liniile interna si externa. Intensitatea apasarii se gradueaza
functie de suportabilitatea si tonusul muscular al pacientului. Degetele ambelor maini trebuie sa
cuprinda coapsa pe tot parcursul executiei tehnicii.
Practicantul se va deplasa cu corpul sau astfel incat sa asigure o presiune verticala asupra
fiecarui punct.

15. MASAREA ZONEI POPLITEE STANGI

3
 Practicantul ingenuncheaza cu membrele inferioare de o parte si de alta a gambei stangi a
pacientului, maseaza spatiul popliteu stang al acestuia cu policele paralele. Se efectueaza o
apasare usoara, in 2 puncte, repetata de 10 ori. Apasarea poate fi urmata de tragere inspre
calcaie a tesutului cutanat, in limita elasticitatii acestuia.

16. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI STANGI

Practicantul ingenuncheaza cu gambele de o parte si de alta a piciorului stang al
pacientului. Se maseaza fata posterioara a gambei prin presare verticala si apoi tragere, cu
policele suprapuse , pe trei linii, in 6 – 8 puncte, incepand de sub zona poplitee pana la
calcaneu. Linia mediana se maseaza de doua ori, cele interna si externa cate o singura data.

17. MASAREA MUSCHILOR FESIERI DREPTI, CU PALMA

Se repeta procedeul nr. 11 pe partea dreapta.

18. MASAREA MUSCHIULUI TENSOR AL FASCIEI LATA SI A MUSCHILOR

FESIERI DREPTI, CU POLICELE
Se repeta procedeul nr. 12 pe partea dreapta.

19. MASAREA PLIULUI FESIER DREPT

Se repeta procedeul nr. 13 pe partea dreapta.

20. MASAREA FETEI POSTERIOARE A COAPSEI DREPTE

Se repeta procedeul nr. 14 pe partea dreapta.

21. MASAREA ZONEI POPLITEE DREPTE

Se repeta procedeul nr. 15 pe partea dreapta.

22. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI DREPTE

Se repeta procedeul nr. 16 pe partea dreapta.

23. INTINDEREA ARTICULATIILOR GLEZNELOR (prin presare in lateral)

Practicantul ingenuncheaza intre membrele inferioare ale pacientului, asezand podul
palmelor pe calcaiele acestuia apoi se vor presa puternic inspre exterior. Miscarea se executa de
2 ori, la inceput se executa lent, cu prudenta, testand limita de toleranta a pacientului. Apoi se
executa pana la limita maxima uzuala a miscarii fortand putin peste aceasta printr-o scurta
miscare ferma.

24. MASAREA SIMULTANA A TENDOANELOR ACHILIENE STG +DR

Pacientul este culcat ventral. Terapeutul ingenuncheaza si maseaza concomitent
tendoanele achiliene cu palmele, prin presare verticala si usoara rotire externa. Se repeta de 10
ori.
25. MASAREA SIMULTANA A MUSCHILOR TRICEPSI SURALI
Pentru masarea muschilor surali pozitia este aceeasi ca la procedeul anterior.

4
 Practicantul maseaza muschii pacientului prin presare verticala, in 3 puncte, cu podul
palmelor, simultan stg. +dr. Se repeta de 3 ori. Se foloseste, prin sprijinire, greutatea propriului
corp petru a asigura o presiune corespunzatoare asupra muschilor voluminosi si contractati.

26. MASAREA TALPILOR

Se mentine pozitia de mai sus. Apoi practicantul fixeaza cu degetele mainii calcaneul
pacientului astfel incat sa poata executa un masaj prin presare cu policele asupra talpilor. Se
executa pe trei linii (mediana, interna si externa) in circa 5 puncte pe fiecare linie. Se repeta de
2 ori pe linia mediana. Se incheie pritr-o presare a talpilor cu pumnii catre sol (de 2-3 ori in 2-3
puncte).

27. INTINDEREA CONCOMITENTA A MUSCHILOR ANTERIORI AI

COAPSELOR
Practicantul se aseaza cu talpile in treimea inferioara a coapselor pacientului si prinde cu
ambele maini degetele picioarelor acestuia si le preseaza usor in jos pentru a apropia calcaiele
de fese. Dupa aceea practicantul isi flecteaza genunchii si se inclina usor anterior apasand
gambele pacientului pana la limita maxima a mobilitatii. Se repeta de 2 ori, prima data
efectuandu-se foarte bland, cu prudenta, fara a forta. Daca starea pacientului o permite, se v-a
executa apoi o miscare mult mai ferma, putin peste limita mobilitatii uzuale, testata anterior.

28. MASAREA MUSCHILOR TRAPEZI SUPERIORI (in pozitia culcat)

Practicantul incaleca pe talia pacientului si maseaza cu policele regiunea muschilor
trapezi superiori ai acestuia (deasupra omoplatilor). Miscarea se executa in circa 3-5 puncte
situate paravertebral (lateral de D-1; D-2; D3; etc.), prin apasare perpendiculara urmata de o
intindere inspre cap sau/si umeri a tesutului, in limita elasticitatii acestuia. Se repeta de minim 3
ori (in fiecare din cele 3-5 puncte!).

29. MASAREA TUTUROR MUSCHILOR SACROSPINALI

Practicantul asezat ca in pozitia mai sus mentionata, maseaza prin presare verticala cu
policele si tragere (in limita elasticitatii tesutului) muschii sacrospinali (paravertebrali). Se va
efectua procedeul incepand din regiunea mijlocie a omoplatilor (aprox. D.-4) pana in dreptul
crestelor iliace. Se executa simultan stg.+dr. in 10 puncte, repetat de minim 2ori. Practicantul
trebuie sa-si schimbe pozitia functie de regiunea masata astfel incat sa poata asigura o apasare
verticala asupra fiecarui punct. Fetele dorsale ale picioarelor practicantului trebuie asezate
deasupra coapselor pacientului, asigurand astfel un balans corespunzator.

30 30. MASAREA REGIUNII LOMBARE

A. ZONA VERTEBRELOR
Practicantul incaleca deasupra feselor pacientului si maseaza cu policele punctele aflate
in lateralele apofizelor spinoase ale vertebrelor lombare. Se executa in 5puncte (aflate in dreptul
vertebrelor L-1,2,3,4,5). Se repeta de 2 ori. Se apasa vertical si apoi se impinge in sus (spre
cap). Miscare de impingere se efectueaza atat cu degetele cat si cu palmele.
B. ZONA CRESTEI ILIACE stg. + dr.
Terapeutul pune mainile sale, una peste alta, astfel incat mana dreapta se afla deasupra
crestei iliace stangi, mana stanga se sprijina pe cea dreapta. Degetele ambelor maini sunt

5
orientate inspre exterior. Miscarea este de apasare perpendiculara si usoara rotire in exterior
urmand conturul crestei iliace postero-superioare. Pentru regiunea crestei iliace drepte se
executa aceleasi miscari inversand doar mainile. Se efectueaza de 10 ori pe fiecare parte.

31. MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATULUI STANG

Practicantul sprijina mana dreapta pe omoplatul drept al pacientului apoi efectueaza o
miscare de alunecare cu mana stanga, incepand de la mijlocul marginii interne a omoplatului
pana la capatul distal al muschiului deltoid. Policele urmeaza conturul omoplatului in prima
parte a miscarii, alunecand ulterior peste umar si peste muschiul deltoid. In tot acest timp palma
si degetele aluneca pe suprafata omoplatului, in final degetele cuprinzand muschiul dorsal
mare.

32. MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATULUI DREPT

Se repeta procedeul nr. 31, pe partea dreapta.

33. MASAREA MUSCHILOR DORSOLOMBARI (PARAVERTEBRALI) STANGI

Tehnica se executa incepand din dreptul mijlocului marginii interne a omoplatului, in 10
puncte (pana in dreptul crestei iliace stangi). Se repeta de 2 ori. Mod de efectuare: se aseaza
policele stang pe punctul de masat, se aseaza podul palmei drepte peste policele stang apoi se
apasa perpendicular pe acesta cu palma dreapta, mana stanga va executa o miscare de tragere
inspre bazin, in limita elasticitatii tesutului. Presiunea efectuata de palma dreapta se mentine
constanta pe parcursul tragerii.

34. MASAREA MUSCHILOR DORSO-LOMBARI (PARAVERTEBRALI)

DREPTI
Se repeta pe partea dreapta procedeul nr. 33, inversand mainile.

35. MASAREA MUSCHILOR UMERILOR

Practicantul maseaza simultan muschii umerilor si portiunea de deasupra omoplatilor a
muschilor trapezi. Se cuprinde intre police si celelalte degete portiunea superioara a trapezului
si se maseaza prin strangere in circa 3-5 puncte (dinspre gat spre umeri), se repeta de doua ori.

36. MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI OMOPLATILOR

Se aseaza palmele pe omoplati si se prind intre police si index muschii ridicatori ai
omoplatilor, apoi se strang si se intind spre cap. Concomitent cu podul palmelor se maseaza,
prin presare ferma si rotire (inspre exterior), omoplatii.

37. MASAREA REGIUNII DIN DREPTUL BULBULUI RAHIDIAN SI A

INSERTIILOR MUSCHILOR GATULUI PE OSUL OCCIPITAL
Pacientul asezat in decubitus ventral (culcat pe abdomen), isi aseaza fruntea pe pumnii
asezati unul langa celalat, flectand usor gatul. Practicantul se aseaza pe regiunea fesiera a
pacientului. Degetele mainilor acestuia se sprijina pe crestetul capului, timp in care policele
suprapuse preseaza de 10 ori cate o secunda punctul aflat in scobitura formata in zona de
articulare a coloanei vertebrale cu craniul ( zona bulbului rahidian).

6
 Ulterior, fara a se schimba pozitia corpului, cu policele se maseaza (prin presare sau/si
usoara tragere spre crestetul capului), simultan stg.+ dr. 3 puncte aflate pe marginea osului
occipital. Se repeta de 3 ori.

38. MASAREA MUSCHILOR GATULUI (in decubit ventral) stg + dr

Practicantul se aseaza pe genunchiul stang, talpa piciorului drept se aseaza pe sol in
partea dreapta a pacientului. Palma stanga este sprijinita pe sol. Cu policele mainii drepte se
maseaza partea postero-laterala a gatului pacientului, pe 3 linii, in 5 puncte, repetat de 2 ori.
Primele puncte ale fiecarei linii situandu-se imediat sub osul occipital, ultimele fiind cu
aproximatie in dreptul vertebrei C-7. Liniile sunt relativ paralele cu coloana vertebrala
cervicala, prima situandu-se in imediata apropiere a apofizelor spinoase ale vertebrelor
cervicale.
Pentru partea dreapta se va proceda invers, simetric, fata de partea stanga.

39. INTINDEREA ARTICULATIILOR INTERVERTEBRALE CERVICALE (stg.

+dr.)
Pacientul aseaza barbia pe sol cat mai spre inainte posibil. Practicantul isi aseaza podul
palmei stangi intre omoplatul drept si coloana pacientului, cu degetele orientate spre umarul
drept. Palma dreapta se v-a aseza deasupra urechii drepte a pacientului, cu degetele orientate
spre varful capului acestuia. Apoi se apasa inspre stanga capul pacientului pana la limita
maxima a mobilitatii acestuia. Apasarea se va executa prima data usor, pana in punctul maxim
posibil, apoi se va reveni la pozitia initiala, si in cazul in care pacientul nu acuza durere sau
disconfort semnificativ, se va executa inca o data tehnica; de data aceasta in punctul final al
miscarii efectuand o miscare ferma, scurta, de apasare simultana asupra capului si a umarului
(de partea opusa miscarii). In momentele finale ale miscarii presiunea exercitata de maini este
aceeasi, atat la nivelul capului cat si al umarului.
Se va inversa procedeul pentru partea dreapta.

40. MASAREA ARTICULATIILOR MAINILOR SI ALE DEGETELOR

Practicantul maseaza prin presare si frictionare, cu podul palmelor, articulatiile mainilor
(de circa 5 ori) si ale degetelor (de circa 5 ori) pacientului.

41. MASAREA CONCOMITENTA A ANTEBRATELOR SI A BRATELOR

Practicantul maseaza antebratele pacientului cu podul palmelor prin presare verticala si
rotire. Se executa in 3 puncte. Se repeta de 2 ori, prima data rotind extern, apoi intern.

42. MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI CU GENUNCHII

A. REGIUNEA DORSALA SI DORSO-LOMBARA
Practicantul isi aseaza palmele pe dosul palmelor pacientului, fixandu-le. Apoi isi aseaza
(simultan) genunchii de o parte si de alta a coloanei vertebrale a pacientului, in regiunea dintre
omoplati. Apoi preseaza in 5 puncte spatele pacientului (pana deasupra crestelor iliace), avand
grija sa aseze genunchii simetric fata de coloana. Presiunea asupra pacientului v-a fi controlata
prin sustinerea pe maini a unei parti din greutatea terapeutului. Se repeta de 2 ori. Apoi se va
efectua o miscare de alunecare cu genunchii de sus in jos, paravertebral, de la linia inferioara a
omoplatilor pana la linia crestelor iliace.

7
 B. REGIUNEA LOMBARA
Practicantul isi aseaza genunchii (cat mai apropiati), deoparte si de alta a coloanei
vertebrale lombare, apoi inchide unghiul dintre gambe si coapse cat mai mult posibil. Se rotesc
genunchii de la interior spre exterior, de circa 10 ori. Se va distribui greutatea practicantului in
mod simetric asupra genunchilor. Se va tine cont atat de constitutia si starea de sanatate a
pacientului cat si de raportul dintre greutatea practicantului si cea a pacientului. Se va proteja
corespunzator toracele pacientului prin asigurarea unei suprafete de sprijin nu prea rigide.

43. MASAREA REGIUNII MUSCHILOR FESIERI CU GENUNCHII

Practicantul va aseza genunchii pe regiunea fesiera a pacientului, mentinand pozitia
mainilor mentionata la tehnicile de mai sus. Tibiile practicantului vor fi asezate pe coapsele
pacientului astfel incat fetele dorsale ale piciorului sa fie pe fata interna a coapselor. Se vor roti
genunchii de la interior spre exterior de 10 ori

44. MOBILIZAREA ARTICULATIILOR SACRO-ILIACE IN DECUBIT

LATERAL
A. ARTICULATIA SACRO-ILIACA STANGA.
Pacientul se va aseza pe partea dreapta, astfel incat membrul inferior stang sa fie flectat
la nivelul genunchiului la un unghi de aproximativ 90*. Trunchiul acestuia v-a fi rasucit usor
spre stanga, bratul stang atarna inapoia spatelui. Practicantul ingenuncheaza cuprinzand coapsa
stanga a pacientului intre coapsele sale, apoi aseaza palma stanga la nivelul partii anterioare a
umarului stang al pacientului. Folosindu-se de antebratul drept, asezat oblic (cu cotul in ex-
terior) pe fesierii stangi ai pacientului, practicantul trage spre sine bazinul acestuia (rotindu-l).
Apoi fixand bine umarul pacientului se foloseste de propria greutate pentru a torsiona la maxim
bazinul (apasand osul coxal stang), in finalul miscarii se va efectua o apasare suplimentara,
brusca, scurta si ferma.
Se repeta de 2 ori.
B. ARTICULATIA SACRO-ILIACA DREAPTA. Se repeta miscarile de mai sus, dar
adaptate la partea dreapta.

45. FLEXIA COAPSELOR PE ABDOMEN

Pacientul se aseaza in decubitus dorsal (culcat pe spate). Ridica membrele inferioare
indoind genunchii si pastrand talpile pe sol. Practicantul ingenuncheaza astfel incat picioarele
pacientului sa se afle intre genunchii sai, apoi isi sprijina mainile pe genunchii pacientului,sub
rotule. Folosindu-si si greutatea proprie impinge, spre pieptul pacientului, picioarele acestuia. In
ultima parte a miscarii, practicantul isi va indrepta membrele inferioare (ridicandu-si genunchii
de pe sol), ramanand sprijinit doar pe degetele picioarelor. Tehnica se efectueaza de minim 2
ori. Se va urmari relizarea flexiei maxime in timpul expirului pacientului. Se efectueaza lent,
fara a forta, uzand totusi de greutatea proprie pentru a atinge maximul posibil al miscarii.

46. EXTENSIA MUSCHILOR ADDUCTORI AI COAPSELOR

Pacientul este asezat in decubit dorsal, cu genunchii flectati la maxim, lasati sa cada in
laterale (relizand extensia muschilor adductori ai coapselor), si talpile lipite (calcaneele se vor
apropia cat mai mult posibil de ischioane!). Practicantul asezat in genunchi, sprijina cu acestia
articulatiile picioarelor pacientului timp in care exercita o presiune usoara, constanta, asupra

8
genunchilor acestuia (pe fata interna), apropiindu-i cat mai mult de sol. Se va mentine cateva
secunde pozitia de extensie maxima, nedureroasa.
Se efectueaza de minim 2 ori.

47. INTINDEREA SI TRAGEREA ARTICULATIILOR COXO-FEMURALE

A. ARTICULATIA COXO - FEMURALA STANGA:
Pacientul asezat in decubitus lateral dreapta, aseaza mainile in fata pieptului, flecteaza
gamba dreapta pe coapsa, coapsa la circa 90* flexie pe bazin, membrul inferior stang este
extins, pozitionat la un unghi de circa 35* – 45* fata de axul coloanei vertebrale. Practicantul
va aseza talpa piciorului stang sub genunchiul pacientului, talpa piciorului drept pe fata dorsala
a piciorului drept al acestuia (presand spre ischion calcaneul). Apoi practicantul cuprinde cu
ambele maini articulatia gleznei stangi a pacientului, se inclina posterior simultan tragand
piciorul acestuia si fixandu-si ferm talpile in punctele de sprijin mai sus mentionate). Se
realizeaza astfel o intindere completa a membrului inferior stang al pacientului, acesta se va roti
apoi de cateva ori, axial, stanga – dreapta, apoi se va trage scurt si ferm de 2 ori, uzand de forta
in limita tolerantei pacientului.
B. ARTICULATIA COXO – FEMURALA DREAPTA:
Se vor executa procedeele descrise mai sus, insa aplicate partii drepte a corpului
pacientului.

48. MOBILIZARI ALE ARTICULATIEI COXALE STANGI (prin rotiri, flexii, si

extensii)
Pacientul este in decubitus dorsal, practicantul asezat pe genunchi in lateral –stg.
acestuia, usor oblic fata de pacient. Cu mana stanga cuprinde portiunea superioara gleznei
stangi a pacientului, ridicand si flectand genunchiul. Apoi aseaza mana dreapta sub rotula
genunchiului flectat (sau pe genunchi), presand coapsa spre abdomen (simultan, mana stg.
apasa glezna spre coapsa flectata). Urmeaza o extensie brusca a membrului inferior flectat. Se
efectueaza de 2 ori. Apoi fara a modifica pozitia mainilor se roteste de la interior spre exterior,
de minim 3 ori, articulatia soldului (coxo-femurala stg.). Amplitudinea rotatiei trebuie sa fie
maxima posibila. Miinile fixeaza ferm glezna si genunchiul pacientului.

49. MASAREA REGIUNII INGHINALE STANGI

Pacientul este in decubit dorsal, cu membrul inferior stang flectat din genunchi la
maximum si coapsa in abductie (muschii adductori extinsi). Practicantul se aseaza astfel incat
sa cuprinda intre genunchi membrul flectat al pacientului. Dupa caz, functie de elasticitatea
pacientului se va sprijini sau nu genunchiul acestuia. Apoi practicantul maseaza cu policele
situate paralel, lipite unu de altul, in 3 locuri regiunea inghinala (incepand de la tendonul
bicepsului femural pana la tendonul muschiului adductor lung). Se repeta de 2 ori. Se va masa
bland, prin presare verticala usoara (urmata facultativ de tragere in limita elasticitatii tesutului),
evitand traumatizarea zonei. Aria de masaj este cea a ligamentului inghinal.

50. MASAREA FETEI INTERNE A COAPSEI STANGI

Pacientul si practicantul isi pastreaza pozitiile mai sus mentionate. Practicantul maseaza
fata interna a coapsei pe 3 linii, in circa 8 – 10 puncte. Pe linia mediana se repeta de 2 ori.
Primul punct al fiecarei linii se situeaza imediat sub cele trei puncte masate la tehnica

9
precedenta. Ultimele puncte ale fiecarei linii se situeaza in imediata apropiere a genunchiului.
Tehnica de masare este presarea verticala a fiecarui punct, cu policele suprapuse, celelalte
degete cuprinzand ferm coapsa. Dupa presarea punctului, pastrand constanta intensitatea
apasarii se executa o tragere, inspre genunchi a tesutului presat, in limita elasticitatii acestuia.
Intensitatea apasarii se va doza functie de necesitate si suportabilitatea pacientului.

51. MASAREA FETEI EXTERNE A COAPSEI SI A LIGAMENTELOR

PATELARE STANGI
Pacientul este asezat in decubit dorsal. Practicantul asezat pe genunchi si pe calcaie
sustine pe coapse membrul inferior stang al pacientului. Apoi asezand transversal mainile pe
coapsa pacientului maseaza, cu policele suprapuse (celelalte degete cuprinzand transversal
muschii coapsei), prin presare si rasucire transversala, regiunea fasciei lata. Masajul se executa
in 10 puncte, pe tot parcursul fasciei lata. Se repeta de 2 ori. Forta apasarii va fi
corespunzatoare consistentei maselor musculare masate, miscarea fiind efectuata ferm, cu
presiunea constanta in timpul rasucirii. Apoi, pastrandu-si pozitia, practicantul maseaza
ligamentele patelare astfel: aseaza palma dreapta transversal pe patela (rotula), palma stanga
longitudinal pe palma dreapta, efectuand circa 5 rotatii pe marginea rotulei, in 2 sensuri. Patela
va fi astfel mobilizata contralateral apasarii – rotirii palmelor. Se vor efectua de asemenea si
circa 5 mobilizari longitudinale ale rotulei, cu palmele asezate ca in pozitia precedenta.

52. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI (prin rulare) SI A

MUSCHILOR TIBIALI ANTERIORI STANGI
Pacientul pastreaza pozitia mentionata la tehnicile precedente. Practicantul sprijina cu
fata anterioara a coapselor sale fata posterioara a gambei pacientului timp in care mainile
(situate astfel: stanga deasupra gleznei si dreapta superior genunchiului) apasa si ruleaza inainte
– inapoi membrul inferior al pacientului. Practicantul va modifica pozitia coapselor sale astfel
incat sa asigure rularea pe acestea a intregii regiuni posterioare a gambei si a genunchiului
pacientului. Apoi, practicantul va masa cu policele suprapuse, prin presare si rotire transversala
muschii tibiali anteriori stangi. Se maseaza in circa 6 – 8 puncte, incepand de la articulatia
tibio-peroniera superioara pana la maleola externa. Se va doza intensitatea apasarii in functie de
tonusul musculaturii. Se repeta de 3 ori.

53. ROTIREA ARTICULATIEI GLEZNEI STANGI

Pacientul si practicantul vor pastra pozitiile mentionate la procedeele precedente.
Practicantul cuprinde ferm cu mana dreapta portiunea supramaleolara a pacientului, cu
mana stanga va cuprinde fata dorsala a piciorului acestuia, apoi va executa rotatii ale articulatiei
gleznei atat spre stanga cat si spre dreapta. Se vor efectua circa 5 rotatii pentru fiecare parte.
Rotatiile vor fi efectuate lent, la maximul posibil al amplitudinii miscarii.

54. FLEXIA PLANTARA A ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI

STANG
Practicantul mentine piciorul stang al pacientului pe coapsele sale, cuprinde glezna
acestuia cu mana dreapta si flecteaza plantar (spre talpa) degetele piciorului pacientului cu
mana stanga pentru a extinde articulatiile.

10
 55. EXTENSIA MUSCULATURII FETEI POSTERIOARE A GAMBEI STANGI
Se mentin pozitiile de la tehnicile precedente. Practicantul cuprinde cu palma stanga
calcaneul pacientului, astfel incat talpa acestuia se afla pe antebratul practicantului. Antebratul
drept al practicantului se sprijina usor desupra genunchiului pacientului. Apoi se va extinde
genunchiul pacientului ridicand astfel la un unghi de circa 30 – 40* membrul inferior stang (din
art. coxo – femurala). Practicantul se inclina spre dreapta presand cu antebratul sau talpa
pacientului si fixandu-I, calcaneul realizand astfel o intindere a muschilor tricepsi surali
(extensia musculaturii poate fi resimtita la nivelul intregii fete posterioare a membrului
inferior!). Se va uza de greutatea propriului corp pentru a efectua o extensie completa in cazul
muschilor masivi sau/si rigizi.
Se repeta procedeul de circa 3 ori.

56. PERCUTIA TALPII STANGI

Dupa efectuarea tehnicii precedente, se ridica membrul inferior stang tinandu-l de degete
cu mana stanga, apoi se percuteaza mijlocul talpii acestuia cu pumnul mainii drepte (semi-
inchis), de circa 5 ori.

57. MOBILIZARI ALE ARTICULATIEI COXALE DREPTE (prin rotiri, flexii, si

extensii)
Se repeta procedeul 48 pe partea dreapta.

58. MASAREA REGIUNII INGHINALE DREPTE

Se repeta procedeul 49 pe dreapta.

59. MASAREA FETEI INTERNE A COAPSEI DREPTE

Se repeta procedeul 50 pe dreapta.

60. MASAREA FETEI EXTERNE A COAPSEI SI A LIGAMENTELOR

PATELARE DREPTE
Se repeta procedeul 51 pe dreapta.
61. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI (prin rulare) SI A
MUSCHILOR TIBIALI ANTERIORI DREPTI
Se repeta procedeul 52 pe dreapta.

62. ROTATIA ARTICULATIEI GLEZNEI DREPTE

Se repeta procedeul 53 pe dreapta.

63. FLEXIA PLANTARA A ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI

DREPT
Se repeta procedeul 54 pe dreapta.

64. EXTENSIA MUSCULATURII FETEI POSTERIOARE A GAMBEI DREPTE

Se repeta procedeul 55 pe dreapta.

11
 65. PERCUTIA TALPII DREPTE
Se repeta procedeul 56 pe dreapta.

66. MASAREA LIGAMENTELOR INGHINALE (cu palmele)

Practicantul se aseaza cu gennchii de o parte si de alta a coapselor pacientului, apoi, cu
palmele maseaza usor, prin rotatii de la interior spre exterior ligamentele inghinale. Se repeta de
circa 10 ori. Palmele vor fi orientate cu degetele spre spinele iliace antero - superioare.
Apasarea va fi foarte usoara mobilizand tesutul in limita elasticitatii acestuia.

67. MASAREA MUSCHILOR DREPTI ABDOMINALI

Practicantul asezat deasupra pacientului in pozitie similara celei precedente, maseaza cu
policele, simultan, muschii drepti abdominali. Se executa in 6 puncte, primele trei fiind situate
desupra ombilicului, celelalte sub acesta. Primul punct al fiecarui muschi va fi presat vertical
(este interzis a se mobiliza superior, asemeni celorlalte!), si este situat pe o linie orizontala
aflata la circa trei degete sub apendicele xifoid. Asupra tuturor celorlalte puncte se va efectua o
apasare verticala urmata de o impingere spre torace, pastrand constanta intensitatea apasarii (se
va efectua bland si profund!). Se repeta de circa 3 ori. Nu se apasa asupra regiunii ombilicale.
Intensitatea apasarii va fi dozata astfel incat sa nu creeze un disconfort semnificativ pacientului.

68. MASAREA ABDOMENULUI

Pacientul va flecta genunchii, mentinand talpile pe sol. Practicantul ingenuncheaza in
stanga pacientului, cu fata spre abdomenul acestuia, avand genunchii departati pentru a se situa
cat mai aproape de el. Apoi aseaza palma dreapta transversal pe abdomen astfel incat ombilicul
pacientului sa fie acoperit de baza degetelor trei si patru. Palma stanga va fi asezata peste palma
dreapta astfel incat sa o acopere incepand de la degete. Se va executa apoi de 10 ori o miscare
in val, prin impingere, apasare si tragere, mobilizand astfel inainte – inapoi continutul
abdomenului (adresa fiind in principal intestinul subtire). Apoi se va efectua tot de 10 ori o
miscare de rotire a palmelor, in sens orar, apasarea efectuandu-se pe traseul intestinului gros.
Se va incheia cu o vibratie usoara efectuata in timpul expiratiei pacientului, asupra
etajului inferior al abdomenului, repetata de 2 ori.

69. MASAREA MUSCHILOR PECTORAL SI DORSAL IN REGIUNEA PERI-

AXILARA STANGA
Pacientul asezat in decubitus dorsal, cu membrul superior stang abdus la 90* (intins in
laterala, perpendicular pe trunchi). Practicantul ingenuncheaza in stanga pacientului, paralel cu
corpul acestuia (avand bratul acestuia in fata sa). Cu mana sa dreapta fixeaza articulatia mainii
pacientului, apoi aseaza mana stanga in portiunea supero – externa a muschiului pectoral al
acestuia astfel incat policele sa-l poata masa prin apasare spre celelalte degete. Masajul se va
efectua in 3 – 5 puncte, de 2 ori, incepand din apropierea insertiei pe humerus pana la torace.
Apoi se va masa cu policele in 3 – 5 puncte de 2 ori muschiul dorsal incepana din apropierea
insertiei sale pe humerus pana la torace.

70. MASAREA BRATULUI STANG

Din pozitia de mai sus bratul pacientului va fi asezat la circa 35* fata de trunchi,
portiunea terminala a antebratului ajungand intre genunchii practicantului. Acesta va masa

12
bratul pe doua linii (interna si externa, laterale muschiului biceps brahial) de cate 2 ori, in circa
6 – 8 puncte, cu policele suprapuse, celelate degete fixand bratul.

71. MASAREA ANTEBRATULUI STANG

In continuarea procedeelor de mai sus se va masa antebratul stang astfel: fata anterioara pe
3 linii (linia mediana de 2 ori, cele interna si externa cate o singura data), in circa 8 puncte, cu
policele suprapuse, (prin apasare –tragere spre art. mainii), din imediata apropiere a art. cotului
pana la art. mainii; fata posterioara practicantul prinde palma pacientului in palma sa stanga si
cu policele mainii drepte maseaza prin presare muschii extensori ai degetelor, in circa 8 –10
puncte, de 3 ori. Detaliu de tehnica: dupa ce policele mainii drepte preseaza punctul se va roti
antebratul pacientului cu mana stanga, in sens orar, realizand astfel asupra punctelor o apasare –
intindere. Se va efectua din imediata apropiere a articulatiei cotului pina la articulatia mainii, pe
fata dorsala a mainii, in spatiul dintre radius si cubitus (ulna).

72. ROTIREA SI EXTENSIA ARTICULATIEI COTULUI STANG

Practicatul aseaza cotul stang al pacientului in palma sa dreapta, cu mana stanga
cuprinde fata dorsala a mainii pacientului (flectata). Se vor efectua apoi 3 rotiri ale antebratului,
in sens orar, fixand bine cotul. Dupa acestea se va extinde brusc articulatia cotului de doua ori.
Rotirile se efectueaza in maximul amplitudinii articulare; extensiile vor fi efectuate cu
prudenta, protejind articulatia cotului.

73. MASAREA SI MOBILIZAREA ARTICULATIEI MAINII STANGI

Practicantul cuprinde articulatia mainii stangi a pacientului asezand policele pe fata
dorsala a acesteia, orientate spre antebrat (celelalte degete vor sprijini articulatia pe fata sa
anterioara). Va efectua apoi un masaj cu policele prin apasari si trageri spre degete. Apoi va
flecta – extinde energic, de circa 5 ori, articulatia.

74. INTINDEREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII STANGI

Practicantul aseaza muchia externa a talpii sale stangi in axila pacientului, cat mai
aproape de torace. Cu mana stanga cuprinde articulatia mainii stangi a pacientului iar cu mana
drepta intinde, unul cate unul degetele mainii stangi ale acestuia. Se vor executa miscari de
tragere – intindere ferme. Apoi se va trage usor de 2 ori membrul superior stang al pacientului.

75. MASAREA FETEI PALMARE A MAINII STANGI

Practicantul isi aseaza degetul mic al mainii stangi intre degetele mic si inelar ale
pacientului, degetul mic al mainii drepte se aseaza intre policele si aratatorul acestuia. Vor fi
astfel fixate degetele mic si policele pacientului, acesta avand fata palmara complet extinsa,
orientata spre fata practicantului. Se va masa apoi, fata palmara dupa cum urmeaza: pe trei linii,
prima fiind mediana, unde se vor presa cu policele suprapuse circa 4 – 5 puncte; apoi se vor
masa liniile situate pe eminentele tenara si hipotenara, in cate 4-5 puncte, cu policele, simultan
pe ambele parti, prin presare. Se repeta, pe toate liniile, de 3 ori. In tot acest timp se va mentine
extinsa, pe cat posibil, palma pacientului.

76. MASAREA MUSCHIULUI ADDUCTOR AL POLICELUI STANG

13
 Practicantul fixand cu mana sa dreapta articulatia mainii stangi a pacientului, maseaza cu
policele mainii stangi muschiul adductor al policelui pacientului (situat intre metacarpienele 1
si 2). Masajul se efectueaza prin presare (si facultativ tragere) intre polic aratatorul
practicantului (aratatorul fiind flectat si asezat pe fata palmara a mainii pacientului, asfel incat
va sprijini muschiul masat cu partea sa externa). Se repeta de 10 ori.

77. EXTENSIA ARTICULATIEI UMARULUI STANG

Pacientului se va intinde membrul superior stang pe langa cap, cat mai drept posibil,
practicantul asezat pe genunchi perpendicular pe pozitia pacientului, va fixa apoi articulatia
mainii stangi a pacientului cu mana sa dreapta. Cu podul palmei va masa in circa 5 puncte, de 2
ori, incepand cu marginea externa a omoplatului pana pe fata interna a antebratului. Pozitia
palmei practicantului va fi de asa maniera incat degetele vor fi orientate spre spatele
pacientului. Se va utiliza o apasare moderata fara a crea un disconfort semnificativ pacientului.

78. MASAREA MUSCHILOR PECTORAL SI DORSAL IN REGIUNEA PERI-

AXILARA DREAPTA
Se repeta procedeul 69 pe partea dreapta.

79. MASAREA BRATULUI DREPT

Se repeta procedeul 70 pe partea dreapta.

80. MASAREA ANTEBRATULUI DREPT

Se repeta procedeul 71 pe partea dreapta

81. ROTIREA SI EXTENSIA ARTICULATIEI COTULUI DREPT

Se repeta procedeul 72 pe partea dreapta.

82. MASAREA SI MOBILIZAREA ARTICULATIEI MAINII DREPTE

Se repeta procedeul 73 pe partea dreapta.

83. INTINDEREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII DREPTE

Se repeta procedeul 74 pe partea dreapta.

84. MASAREA FETEI PALMARE A MAINII DREPTE

Se repeta procedeul 75 pe partea dreapta.

85. MASAREA MUSCHIULUI ADDUCTOR AL POLICELUI MAINII DREPTE

Se repeta procedeul 76 pe partea dreapta.

86. EXTENSIA ARTICULATIEI UMARULUI DREPT

Se repeta procedeul 77 pe partea dreapta.

87. EXTENSIA ARTICULATIILOR INTERVERTEBRALE CERVICALE

Masajul pregatitor: pacientul este asezat in decubitus dorsal, capul asezat pe sol fara
perina. Practicantul asezat pe sezut, astfel incat capul pacientului sa se situeze intre coapsele

14
sale. Cu degetele 2,3,4, se vor masa prin presare – tragere (spre cap) muschi paravertebrali ai
regiunii cervicale, incepand din dreptul vertebrei D-1 pana la regiunea suboccipitala. Se va
masa in circa 5 puncte, repetat de 3 ori.
Extensia vertebrelor cervicale: practicantul isi aseaza talpile pe umerii pacientului,
cuprinde cu mainile regiunea occipitala a pacientului, se deplaseaza spre inapoi cu sezutul atat
cat ii permite pozitia; extinde apoi, prin tragere blanda, gatul pacientului, contracarand prin
fixarea umerilor acestuia cu picioarele. Repeta miscarea, de data aceasta in punctul terminus al
extensiei realizand o tragere brusca, scurta spre sine, in plan orizontal, a capului pacientului.
Atentie, se va urmari ca policele sa nu atinga gatul pacientului in regiunea sa anterioara, acestea
nu participa la executia procedeului!!!

88. MASAREA ARIPILOR NASULUI

Mentinandu-se pozitiile de baza mentionate la procedeul precedent, practicantul
maseaza, bland, cu policele, concomitent, pe toata lungimea lor, aripile nazale ale pacientului.
Se va repeta de circa 5 ori.

89. MASAREA ORBITELOR SI TAMPLELOR

Practicantul maseaza periorbitar, cu policele, simultan in stanga si in dreapta, in minim 5
puncte (atat orbita superioara cat si cea inferioara), de doua ori. Apoi, cu dgetele 3,4,5, maseaza
prin presare si rotire in ambele sensuri, de cate 5 ori, simultan bilateral, regiunea tamplelor
pacientului.

90. APASAREA GLOBILOR OCULARI

Practicantul isi aseaza degetele 2 si 5 ale ambelor maini, orientate unele catre celelalte,
pe orbitele inferioare si superioare ale pacientului. Apoi cu degetele 3 si 4 efectueaza o apasare
foarte blanda asupra globilor oculari ai acestuia. Se vor aplica fie trei apasari a cate o secunda
fie o singura apasare mentinuta timp de circa 3 secunde.

91. MASAREA MUSCHILOR FACIALI

Practicantul isi incruciseaza degetele mainilor si spoi aplica fetele lor palmare asupra
obrajilor pacientului. Efectueaza apoi o miscare de strangere intre palme si apoi rotiri usoare.
Se va aplica procedeul in principal asupra muschilor maseteri, zigomatici, si temporali, deci in
3 puncte . Se va repeta de circa 3 ori.

92. MASAREA LINIEI MEDIANE A FRUNTII

Practicantul va efectua presiuni, cu policele suprapuse pe linia mediana a capului, in
circa 10 puncte, incepand cu punctul dintre sprancene, pana in crestetul capului. Se repeta de 2
ori. Se va mentine apasarea asupra fiecarui punct timp de circa o secunda.

93. EXTENSIA REGIUNII DORSALE A TRUNCHIULUI (prin arcuire)

Pacientul se va aseza in genunchi, cu sezutul pe calcaie. Practicantul isi aseaza genunchii
(rotulele) imediat superior crestelor iliace postero-superioare (bilateral, simetric fata de
vertebrele lombare, aproximativ in dreptul vertebrei L-4), se sprijina pe sol cu baza degetelor
picioarelor; apoi cuprinde pe sub axila, umerii pacientului, acesta va fi rugat sa se relaxeze si sa
se incline spre inapoi, concomitent practicantul se va lasa pe spate pana va fi complet pe sol

15
(tragand astfel pacientul deasupra lui si sprijinindu-l continuu cu genunchii).Se va efectua
relativ lent miscarea, avand grija ca pe tot parcursul procedeului picioarele pacientului (fata
dorsala a degetelor) sa nu paraseasca solul (ramanand in pozitia initiala).
Gradul de extensie (arcuire) se va determina functie de dimensiunile si suportabilitatea
pacientului, prin deschiderea (pentru diminuare) a unghiului dintre gambele si coapsele
executantului.
Pentru pastrarea echilibrului, practicantul isi va aseza usor departate talpile pe sol inca
de la inceputul procedeului.
94. EXTENSIA POSTERIOARA SI INTINDEREA ARTICULATIILOR
UMERILOR
Pacientul este asezat pe genunchi cu sezutul pe calcaie apoi isi va aseza mainile pe ceafa
avand degetele incrucisate. Practicantul va sta in picioare, in spatele pacientului, apoi se apleaca
usor indoind genunchii si isi trece mainile prin partea anterioara a bratelor pacientului
asezandu-le apoi cu fata dorsala pe toracele pacientului (aproximativ sub nivelul omoplatilor
acestuia). Apoi va efectua o miscare de tragere spre sine (posterioara) a bratelor pacientului,
concomitenta cu o ridicare usoara a acestuia de pe sol.

95. INTINDEREA POSTERIOARA A BRATELOR

Practicantul se va aseza pe genunchi, in spatele pacientului (care mentine o pozitie
similara), prinde cu ambele maini incheieturile mainilor pacientului apoi le ridica pana sunt
paralele cu solul (atat cat este posibil) avand grija sa se pastreze drepte. In punctul final al
procedeului va apropia unul de celalalt bratele pacientului, pana la limita maxima a mobilitatii,
mentinand o secunda pozitia finala. Procedeul final se repeta de 3 ori.
Dupa caz, pacientul va avea orientate palmele fie in jos fie in sus (membrele superioare
fiind in rotatie interna sau externa).

96. MASAREA REGIUNII SUPERIOARE A UMERILOR

Practicantul sta in picioare in spatele pacientului (acesta pastreaza pozitia de la procedeul
precedent) sprijinandu-l cu genunchii. Apoi cu policele ambelor maini maseaza partea
superioara a umerilor pacientului (regiunea superioara a muschiului trapez), in circa 3 puncte de
circa 3 ori, prin presare si tragere inspre umeri, simultan stg. + dr.

97. RELAXAREA ARTICULATIILOR UMERILOR

Dupa efectuarea procedeului precedent practicantul prinde cu mainile umerii pacientului
(avand muschii deltoizi in palme) si ridica umerii acestuia cat mai sus posibil, lasandu-i apoi sa
cada (brusc). Se repeta de 5 ori.
Pacientul trebuie sa mentina o pozitie complet relaxata pentru reusita procedeului.

98. EXTENSIA MUSCHILOR PECTORALI PRIN APROPIEREA

OMOPLATILOR
Practicantul cuprinde umerii pacientului similar procedeului anterior, apoi trage
posterior umerii cautand sa realizeze apropierea la maximum a omoplatilor. Se repeta de 5 ori.

16
 99. PERCUTIA UMERILOR SI A REGIUNII DORSALE SUPERIOARE A
SPATELUI
Practicantul loveste ritmic cu palmele facute caus si asezate una in cealalta umerii si
regiunea dorsala a pacientului. Procedeul se aplica de la un umar la celalalt, si din regiunea
cervicala pana la linia inferioara a omoplatilor. Se repeta de 2 ori.

100. PROCEDEELE FINALE

Dupa aplicarea procedeului precedent practicantul maseaza prin presare cu policele
catre celelalte degete, de 10 ori, portiunea de deasupra umerilor a muschilor trapezi ai
pacientului. Apoi loveste cu palmele, de 2 ori, umerii pacientului.

……………………………………………………………………………………………….

Indicatii cu caracter general privind aplicarea procedeelor:

- Se va doza intensitatea apasarii conform cu cerintele tesuturilor masate si in functie de

toleranta la durere a pacientului.
- Apasarea se va efectua, pe cat posibil, perpendicular pe regiunea masata.
- Nu se aplica manevre brutale la copii, persoane in varsta, bolnave cronic, astenice, obeze,
etc.
- In cazul suferintelor de severitate medie sau superioara se va cere consimtamantul medicului
curant pentru aplicarea terapiei.
- In general, suferintele acute se constitue in contraindicatii ale aplicarii terapiei.
- Imbracamintea practicantului v-a fi lejera, permitandu-i acestuia aplicarea nestanjenita a
procedeelor. Pacientul trebuie sa aiba imbracamintea, preferabil, din bumbac, sau orice alt
material care nu se electrizeaza prin frecare.
- Atentie la bijuterii, ceasuri, curele, fermoare, nasturi voluminosi. Pot stanjeni activitatea
practicantului sau/si rani pacientul in timpul aplicarii procedeelor.
- Temperatura in incaperea unde se aplica terapia trebuie sa fie optima, atat pentru pacient cat
si pentru practicant.
- Nu se vor aplica aceste procedee persoanelor in stare de ebrietate, bolnavilor psihici,
gravidelor.
- Pacientul va fi asezat pe o saltea, de o grosime si o consistenta corespunzatoare realizarii
maximului de efect terapeutic, protejand totusi toracele pacientului.
- Se va evita aplicarea cu intensitate mare a procedeelor asupra regiunilor care au suferit
traumatisme sau/si interventii chirurgicale in atecedente. Chiar daca aparent nu prezinta
urmari.
- Practicantul va urmari in permanent starea pacientului; se va evita creerea unui disconfort
semnificativ sau de lunga durata. La aparitia unor stari de rau evident se va intrerupe
aplicarea procedeelor si pacientul va fi indrumat spre medic.

01.05.2003 S.R.Y. - Sorin Iga

17
18