Termenul drog are mai multe accepiuni.

n sens larg desemneaz orice substan (natural sau artificial) care prin natura sa chimic determin alterarea funcionrii unui organ. n sens restrns se refer substane care provoac toleran i dependen. n limbaj uzual, acest termen se refer la substane psihoactive, mai ales cele ilegale. Cu alte cuvinte, drogul este o substan solid, lichid sau gazoas, a crei folosin se transform n obicei i care afecteaz direct creierul i sistemul nervos, schimb sentimentele, dispoziia i gndirea, percepia i/sau starea de contien, modificnd imaginea asupra realitii nconjurtoare. Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din ntreaga lume sunt:
- cofeina (din cafea, ceai, i alte surse de plante) legal n toate prile lumii, dar care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. - canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conine canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol (THC)) - ilegal n cele mai multe pri ale lumii i consumate de ctre membrii unor religii. - etanol (denumit n mod obinuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie n buturi alcoolice, cum ar fi vinul i berea) - legal dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii, i ilegal n multe ri musulmane, cum ar fi Libia, Sudan i Arabia Saudit, care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. - tutun (conine peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi i nicotin) legal, dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii i care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. - opiacee i opioide legal n general numai prin prescripie medicala, pentru alinarea durerii. Aceste droguri includ hidrocodon, oxicodon, morfin, i altele; anumite opiacee sunt ilegale n unele ri, dar folosite n scopuri medicale n altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroina). - cocaina - un stimulent derivat din planta de coca n America de Sud. Utilizarea frunzei de coca pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal n Peru i Bolivia. Cocaina este ilegal n cele mai multe pri ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina i novacaina, utilizate n medicin i stomatologie pentru anestezie local.

Dependena de droguri: Pentru c n Romnia, media de vrst a consumatorilor de

droguri ilegale a sczut n ultimii ani de la 20-25 de ani la 15 ani, cea mai mare team a oricrui printe este legat de posibilitatea ca propriul lui copil s fie tentat de consumul de droguri i s devin dependent. n cursul anului 2003, sub auspiciile Consiliului Suedez pentru Informaii privind Alcoolul i Alte Droguri i ale Consiliului Europei prin Grupul Pompidou, Ministerul Sntii i Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare n Sntate au realizat un studiu privind consumul de alcool, tutun i droguri n coli. Rezultatele arat c, fa de anul 1999, consumul de tutun, droguri i alcool s-a amplificat. Conform studiului naional ESPAD 2003 efectuat pe un eantion de elevi n vrst de 16 ani, prevalena consumului de tutun este de 64%. n acelai timp, un procent de 80% dintre acetia a consumat cel puin o dat alcool. n ceea ce privete consumul de amfetamine, acesta s-a dublat, iar cel de ecstasy s-a triplat n comparaie cu anul 1999. Numrul consumatorilor de heroin este estimat la aproximativ 24.000 de persoane n Bucureti, ceea ce reprezint 1% din totalul populaiei. Foarte puini prini se ateapt ca fiii sau fiicele lor s nu consume niciodat alcool sau s nu ncerce s fumeze, pentru c aceste produse li se par mai puin nocive i nu sunt n afara legii. Tinerii de azi, ns, nu vd nici o diferen ntre consumul de tutun, alcool i cel de droguri ilegale uoare dei, ar trebui s fie contieni c, separat de efectul duntor al drogului n sine, chiar i implicarea ntmpltoare sau experimentarea acestora este o activitate ilegal i se poate solda cu dosar penal. Alarmant este faptul c sunt foarte tineri dar i c, muli dintre ei se nscriu din start n categoria greilor", studiile indicnd o trecere ntr-un timp relativ scurt, de la consumul de droguri uoare - canabis, marijuana - la consumul de droguri tari (heroina i drogurile de sintez). Consumul de heroin injectabil va determina la rndul lui consecine dramatice pe termen mediu i lung asupra sntii publice prin nmulirea simitoare a cazurilor de SIDA, hepatit B,C, tuberculoz. Tinerii care devin dependeni de consumul de droguri vor deveni n scurt timp delincveni de drept comun, asta ntruct printre metodele prin care obin bani pentru o linie", pe lng furtul banilor din casa prinilor i vnzarea bunurilor de valoare de la domiciliu, se numr adesea spargerea mainilor i vnzarea ponturilor" pentru apartamente n care se poate opera".

Societatea condamn cu vehemen pe consumatorii de droguri ilegale dar, manifest o relativ toleran fa de consumatorii de alcool i tutun. n realitate ns, i fumatul i consumul frecvent i excesiv de alcool pot determina toleran i dependen ducnd la afeciuni ale inimii, tractului digestiv, ficatului, plmnilor i sistemului nervos central. Drogurile precum alcoolul, heroina i tranchilizantele consumate regulat pot duce la modificarea reaciilor biochimice normale din organism i dac nu se continu administrarea dozelor apar simptomele specifice abstinenei (tremurturi, transpiraii, simptome asemntoare gripei). n plus, din cauza faptului c sunt depresoare, ele ncetinesc reaciile organismului i produc o stare de somnolen, capacitatea de coordonare a micrilor este afectat iar persoana poate cdea i se poate accidenta cu uurin. Drogurile precum amfetaminele, cocaina, ecstasy sunt stimulente puternice, ducnd la o descrcare de energie care poate fi fatal n cazul celor care au probleme cu tensiunea arterial. Consumatorii de LSD sufer de halucinaii i pot fi extrem de tulburai dup administrare, capabili s comit acte periculoase, n special dac erau anxioi sau foarte suprai nainte s ia drogul. Depistarea consumatorilor de droguri si indici care pot sugera consumul: schimbarea brusc a comportamentului; treceri fr motiv de la veselie la tristee, uneori chiar agresivitate neobinuit, i de la agresiune la linite i chiar delsare; pierderea apetitului alimentar, ochi injectai; pierderea gradat a interesului pentru coal, munc, hobby-uri, sporturi, prieteni; stri de somnolen i apatie necaracteristice, oboseal excesiv fr o cauz aparent; cheltuieli excesive, dispariia banilor sau a unor obiecte de valoare din cas; pete neobinuite, mirosuri ciudate pe piele sau mbrcminte; schimbarea grupului de prieteni, precum i tendina de tinuire a acestor "prieteni" , folosirea unui jargou diferit de cel anterior. Msuri de prim ajutor: Msurile de prim ajutor acordate de familie sau de persoanele din anturajul consumatorului de droguri sunt de multe ori decisive n salvarea vieii acestuia. Dac persoana este tensionat, panicat, n urma unui consum de halucinogene, stimulente de tipul amfetaminelor, a ecstasy-ului sau a unor doze crescute de cannabis, conduita de urgen pe care trebuie s o adoptai este: s nlturai din jur privitorii curioi i s conducei persoana ntr-un loc ferit de zgomote i lumini puternice; s calmai persoana vorbindu-i ncet i explicndu-i c panica va trece pe msur ce drogul i va pierde din efect; s o ncurajai s respire adnc i rar pentru a nu se sufoca n accesele de panic; s ncercai s aflai ce drog a consumat pentru a transmite acest lucru celor de la Salvare n caz c starea de sntate se nrutete brusc. Dac persoana este foarte deshidratat sau nclzit n urma consumului de amfetamine sau ecstasy i n urma de depunerii unui efort susinut n timpul dansului, (n cazul n care consumul de droguri s-a realizat ntr-o discotec sau la o petrecere ntr-un loc neaerisit), are dure de cap, ameeli, vrsturi, are o senzaie brusc de oboseal i transpiraia este absent: se recomand odihnirea n spaii aerisite, consumul de sucuri de fructe i snacks-uri srate pentru reechilibrarea hidro-electolitic, consumul de lichide nealcoolice cam jumtate de litru pe or pentru rehidratare. Dac persoana i pierde starea de contien primul lucru pe care trebuie s-l fac salvatorul este s se asigure c persoana leinat respir normal n continuare iar dac respiraia nu este perceptibil, s-i fac respiraie gur la gur;

Riscurile consumului de droguri:

 n scop preventiv, pentru a nu-i nghii limba sau dac vars, s nu se sufoce, persoana n stare de incontien va fi poziionat culcat pe-o parte cu genunchiul uor ndoit, cu capul ntors spre lateral i braele flexate de-o parte i de alta a capului; la sosirea ambulanei se vor oferi toate informaiile n legtur cu ce a consumat i cnd, iar dac acest lucru nu se cunoate, atunci, ce recipiente sau pulberi s-au gsit lng persoana n stare de incontien - acest lucru va folosi personalului medical la stabilirea rapid a celui mai bun antidot.

Principalele droguri: Heroina. Este un drog tare

care produce puternice stari de euforie. Este extrasa prin metode chimice din morfina. Oamenii care folosesc heroina sunt supusi unui mare risc de a deveni dependenti. Vulnerabili la posibilitatea de a consuma heroina sunt persoanele tinere care nu stiu ce urmari poate avea consumul acestui drog. Heroina este un fel de praf (pudra) si uneori este combinata cu diferite substante. Se poate si injecta. Efectele acestui drog sunt dramatice. In primul efectele psihice si faptul ca persoanele dependente vor fi respinse de societate. In al doilea rand consumatorii de heroina vor avea mari probleme cardiovasculare si respiratorii. Alte efecte: constipatie, dereglari sexuale sau endocardita. Poate duce insa si la diminuarea vazului, la pneumonie, la coma si chiar la moarte. Este un drog destul de puternic care poate duce rapid la dependenta. Se prezinta sub forma de pudra cristalina de culoare alba. Poate fi prizata sau, daca este sub forma lichida se poate injecta. Are un efect rapid asupra organismului, efect ce dureaza pana la 20 de minute. Si de aici incep marile probleme. Dupa terminarea efectului, consumatorul simte din nou nevoia acelei stari euforice si doreste o noua doza. Efectele cocainei: nervozitate, depresie, acte irationale, halucinatii, paranoia, hipertensiune, probleme cardiovasculare, hemoragii cerebrale. Trebuie sa adaugam ca in cele din urma poate duce la moarte. Pentru 1520 de minute de euforie nu merita sa va distrugeti viata. Nu uitati daca ati consumat odata, puteti deveni dependenti si societatea in care traiti va va respinge ca om.

Cocaina.

Ecstasy. Se prezinta sub forma de tablete sau capsule. Drogul produce senzatii placute,
senzatii de fericire si armonie. Acestui drog afecteaza in primul rand creierul.

Marihuana. Marihuana este amestec verde, maro sau gri din frunzele, tulpinile, semintele
si florile uscate ale canepei (Cannabis Sativa) si are aspect de tutun verzui taiat foarte fin. La cei ce utilizeaza multa marihuana, THC-ul poate fi gasit in organism chair dupa saptamani de la incetarea folosirii drogului. Toate tipurile de marihuana au efect halucinogen de intensitate scazuta.

Caracteristicile drogurilor:
Dependenta reprezinta nevoia (dependenta consumatorului de consuma drogul. fizica) si dorinta (dependenta psihica)

Dependenta fizica:

se manifesta sub forma unor stari patologice care constau in necesitatea organica de a folosi droguri pentru a evita tulburarile ce apar la incetarea utilizarii. Aceasta nu apare la toate tipurile de droguri, ci in special la derivatii opiului (heroina, morfina).

Dependenta psihica:

se manifesta prin modificari comportamentale si o stare mentala particulara insotita de dorinta psihica imperioasa de a-si administra droguri periodic sau continuu pentru pentru a obtine o stare de bine sau pentru a inlatura disconfortul psihic. Aceasta este cea mai grava, insotind toate tipurile de droguri.

Toleranta apare atunci cand organismul se obisnuieste cu prezenta unei substante si se

adapteaza la aceasta. Astfel, pentru a obtine anumite stari, consumatorul de droguri trebuie sa mareasca dozele, ajungand sa suporte cantitati de substante care pentru persoanele normale ar fi fatale.

Efectul drogurilor asupra Sistemului Nervos:

droguri cu efect depresiv (anestezice) droguri care inhiba activitatea SNC: opiumul, morfina, heroina, barbituricele, benzodiazepinele etc.

droguri cu efect stimulent droguri produse care stimuleaza activitatea SNC: cocaina, crackul, khat-ul, amphetaminele etc. droguri cu efect halucinogen droguri care altereaza starea de constienta: cannabisul, LSDul, fencyclidina, etc. Consumul de droguri in scoli si in randul populatiei tinere: Raspuns la intrebarea Ce substanta ai consumat prima data si la ce varsta? Anul trecut, 10,7% dintre elevii de clasa a XII-a chestionati au declarat ca au consumat stupefiante. Concluzia apartine studiului "BAROMETRUL ADOLESCENTEI 2009, Atitudini si stil de viata la nivelul elevilor de liceu de clasa a-XII-a", realizat de Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative. Studiul a fost realizat la nivel national, in perioada 15 octombrie - 5 noiembrie 2009, pe 1.290 de elevi. Rezultatele barometrului indica faptul ca, in cazul elevilor de clasa a XII-a, Bucurestiul nu mai este principalul oras din Romania in care se consuma droguri, regiunea Bucuresti-Ilfov fiind pe locul trei in ceea ce priveste procentul inregistrat, 13,7%. Regiunea Nord-Est se distinge in privinta consumului, inregistrand un procent de 19,9%, fiind urmata de Regiunea de Sud-Est, cu o prevalenta declarata de 15,1%.In ceea ce priveste substantele consumate, marijuana are o prevalenta de-a lungul vietii de 34,1% si apar drogurile din categoria "substante etnobotanice" (magic 3,6% - produs ce contine mefedrona, spice 2,2% - produs ce contine canabinoizi sintetici). Debutul in consumul de droguri incepe de la varste timpurii, sub 14 ani - 13%, 14-15 ani - 10%, 16-17 ani - 41,3%. Accesibilitatea drogurilor este ridicata in locurile de petrecere a timpului liber, precum discoteci, baruri, etc. (23,4% dintre adolescentii de clasa a XII-a mentionand ca le pot procura usor in aceste locuri, iar 17,8 % chiar foarte usor) si la petrecerile cu prietenii (18% au declarat ca le pot procura in aceste locuri usor, iar 12,8% - foarte usor). Bolile infectioase asociate consumului de droguri: HIV/SIDA, hepatite virale In anul 2009, bolile infectioase asociate consumului de droguri indica o tendinta de: stabilizare pentru Hepatita Virala B (in jurul a 10-11% dintre consumatorii de droguri injectabile testati); stabilizare la nivele inalte pentru Hepatita Virala C,cu valori peste media europeana (71,2% dintre consumatorii de droguri injectabile testati); crestere pentru HIV, dar valorile sunt sub media europeana (11 cazuri in 2009, adica 3,3% dintre consumatorii de droguri injectabile testati). Principalele cauze ale aparitiei acestor boli in randul consumatorilor de stupefiante sunt utilizarea in comun a echipamentului de injectare intr-un procent ridicat si refuzul de a merge la medic. In afara celor trei afectiuni mentionate, nu exista date disponibile pentru alte boli, cum ar fi sifilisul, tuberculoza, infectiile cu transmitere sexuala. Cazurile de boli infectioase asociate consumului de droguri injectabile inregistrate sunt atribuite, in mare parte, consumatorilor din Bucuresti. Analiza a fost realizata pe 1.173 de cazuri inregistrate de consumatori de droguri injectabile (CDI). Drogul principal utilizat de CDI a fost heroina (1.144), restul cazurilor raportand alte substante ca drog principal: 15 metadona, 3 ketamina, 2 morfina, alte substante ("droguri legale", fara a fi clar specificata substanta activa). Dintre cele 1.173 de persoane inregistrate drept consumatori de droguri injectabile, 541 au declarat ca au fost testate pentru virusul hepatic C (VHC), 339 pentru virusul hepatic B (VHB) si 329 pentru HIV. Decese asociate consumului de droguri: In 2009, au fost inregistrate 32 cazuri de decese asociate consumului de droguri la nivel national, dintre care 28 din Bucuresti (31 barbati si o femeie). Varsta medie este de 27 de ani. In anul 2008, au fost inregistrate 33 de decese, majoritatea in randul persoanelor de 15-19 ani, cu istoric scurt de consum. In 2007 au fost inregistrate 32 de decese asociate consumului de droguri. In raport se precizeaza ca, "in cazul substantelor etnobotanice, ca urmare a relatarilor aparute in presa cu privire la mai multe decese asociate consumului de astfel de substante, Agentia Nationala Antidrog a organizat un grup de lucru privind posibilitatile de detectie a acestor substante in probele biologice cu participarea expertilor INML, ai sectiilor de toxicologie din cadrul unor spitale de urgenta din Bucuresti. Conform discutiilor purtate, INML a identificat probleme de natura tehnica privind detectarea din probe biologice a substantelor de tip cathinone si alte substante psihoactive prezente in asa numitele plante etnobotanice, din cauza concentratiei infinitezimale a acestora in probele biologice analizate, a lipsei unui standard de lucru (esantion martor), care nu exista la ora actuala in Romania si a informatiei stiintifice insuficiente privind metodele de detectie a acestor substante. O alta problema semnalata este lipsa colaborarii, in unele cazuri, dintre politistul de caz si medicul legist, astfel incat acesta din urma nu intra in posesia paraphernalia

identificate la locul decesului in cazul consumatorilor. Dintre substantele nou interzise au fost identificate anul trecut 5 cazuri de consum de ketamina, dintre care 2 soldate cu deces. Nu s-au evidentiat la analiza cazuri de intoxicatie cu Mephedrone, desi au existat suspiciuni, semnalate de apropiati ai persoanelor supuse testelor".In cursul anului 2009, au fost depistati in trafic, conducand sub influenta substantelor stupefiante si psihotrope, 23 de conducatori auto. Adica de aproximativ 3 ori mai mult decat in anul 2008, cand au fost identificati in trafic 8 conducatori auto. Din cei 23 de soferi, o treime au fost depistati pe raza municipiului Bucuresti. Profilul persoanelor care ajung la spital, in functie de drogurile consumate: Heroina - barbat, cu varsta cuprinsa intre 25 si 29 de ani, care consuma heroina zilnic, pe cale injectabila. Consuma, de asemenea, ca drog secundar, in special metadona, hipnotice si sedative, dar si canabis si cocaina. Varsta de debut se situeaza, in cele mai multe cazuri, intre 15 si 19 ani. Este la prima admitere la tratament pentru consumul de droguri. Canabis - barbat, cu varsta cuprinsa intre 20 si 24 de ani (in anul 2007, intre 25 si 29 de ani), care a debutat in consum la varste mai mici de 20 de ani. Consuma acest tip de drog ocazional, pe cale pulmonara (fumat/ inhalat) si este la prima admitere la tratament pentru consumul de droguri. Ce este abuzul de droguri? Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gandirea, comportamentul si simturile. Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. In trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au inceput a fi produse pe cale sintetica de variate intreprinderi chimice. Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult decat alte paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbatii decat la femeilor, la barbatii celibatari decat la cei casatoriti, la locuitorii oraselor decat la cei rurali, la tinerii decat la batranii. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o inalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc nelinistea cu privire la intrebuintarea sporita a drogurilor in randul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca raspandirea printre tineret tinde sa fie de trei ori de patru ori mai inalta decat raspandirea intre populatia generala.

Clasificarea drogurilor Opiacee: Prototipul acestui grup

este morfina, principalul component activ al opiumului. Morfina poate fi transformat n heroin (diacetilmorfin sau diamorfin) printr-un procedeu chimic relativ simplu. Alte opiacee sunt methadona, pethidina si dipipanona. Aceste substante suprim durerea, au efect euforizant si induc o dependent fizic, cu fenomene de sevraj n caz de suprimare brusc.

Deprimante ale SNC:

Acest grup de substante cuprinde barbituricele (amobarbital, fenobarbital etc.), benzodiazepinele (diazepam etc.) si o multitudine de sedative de sintez si hipnotice. Aceste substante creaz somnolent si sedare sau o relaxare agreabil, dar pot adesea s induc si o dezinhibare, cu pierderea controlului comportamentului dobndit. De obicei apare dependent numai n cazul dozelor mari, utilizate timp ndelungat.

Stimulante ale SNC: Cocaina este principiul psihoactiv al frunzelor de coca. Ea produce
un sentiment de veselie si diminu senzatia de oboseal si de foame. Se poate prezenta ca si past de coca sau preparat modificat chimic pentru a permite prizarea prin inhalare (acesta genereaz o dependent puternic). Si alte substante de sintez produc aceleasi efecte ca si cocaina, de exemplu amfetaminele (dexamfetamina, levamfetamina) si substantele nrudite (phenmetrazina, methylphenidate), comercializate la un moment dat pentru tratamentul obezittii. Cocaina, amfetaminele si celelalte substante de sintez pot produce o excitatie puternic si o reactie psihotic de scurt durat. Aceste substante au potential de a induce dependent, iar sevrajul se manifest prin oboseal si depresie. Amfetaminele sunt fabricate ilegal la scar mare sub form de sulfat de amfetamin (numit simplu "sulfat" de ctre consumatori). Milioane de oameni consum ceai si cafea care contin cafein (ceaiul contine si teobromin). Ea actioneaz ca un stimulant, nlturnd oboseala, dar modul de actiune asupra organismului este diferit de cel al cocainei si amfetaminei. n general ele produc o usoar dependent si simptomele de sevraj se reduc la dureri de cap si oboseal. Khat-ul este un drog

larg utilizat n tri ca Etiopia, Somalia, Yemen, care provine din frunzele de Catha edulis. Principiile lui active sunt cathina si cathinona a cror actiune este similar cu a amfetaminelor . Khat produce o stimulare a SNC, fiind utilizat pentru a favoriza comunicarea si pentru eliberarea de tensiunea emotional. Printre efectele nedorite se numr insomnia, constipatia si gastrita.

Halucinogenele: Acest grup cuprinde LSD-ul (dietilamina acidului lisergic), mescalina etc.
Acesti produsi induc fenomene psihologice foarte complexe, ca de exemplu experiente transcedentale "de detasare", halucinatii si alte tulburri de perceptie.

Alte substante:

Canabisul este denumirea generic dat mai multor produse din cnep indian dintre care cea mai important este tetrahidrocanabinol-ul sau THC; marihuana, kif, ganja desemneaz frunzele sau inflorescentele uscate, iar hasisul rsina plantei. Canabisul actioneaz ca un depresor ntr-o oarecare msur, dar poate avea de asemenea efecte halucinogene. Substantele volatile precum anestezicele, lacurile, diluantii, vopselele pentru picturi etc. cnd sunt inhalate pot avea anumite efecte depresoare si anesteziante, dar pot produce si tulburri de perceptie. Kava, nucile de betel (contin arecolin), phenciclidina (produs de sintez) n doze mici produc efecte conjugate de betie si anestezie, iar n doze mari ele pot antrena aparitia tulburrilor de perceptie, halucinatii si unele reactii psihotice.

Cauzele consumului de droguri:

Tendint de experimentare, curiozitate; Presiunea grupului; Disponibilitatea drogului; Personalitatea si mediul social (drogul poate reprezenta un mod de evadare dintr-o realitate dur); Mass-media (anumiti idoli ai tinerilor, care consum droguri, beneficiaz de o larg publicitate).

Caracteristicile principalelor droguri: Heroina este un derivat al opiului, obinut la sfritul secolului 19 prin sintetizarea morfinei.

Produs de compania de medicamente Bayer AG, heroina a fost exportat n 1898 n 23 de ri din lume i folosit un timp n tratamentul afeciunilor respiratorii. Ulterior dovedindu-se riscurile ei de abuz i grava adicie (dependen} a fost inclus pe lista drogurilor narcotice de abuz i interzis n numeroase state.

Diacetilmorfin

Heroina sau diacetilmorfina este un derivat semisintetic opioid. Heroina a fost sintetizat prima oar n 1874 de ctre C.R. Alder Wright, un chimist englez care lucra la spitalul StMary. El a combinat morfina cu diferi i acizi sau deriva i ai acestora, iar atunci cnd a nclzit morfina n prezen a anhidridei acetice timp de mai multe ore a ob inut un produs pe care el l-a numit diacetilmorfina(heroina). Felix Hoffmann de la Bayer, a sintetizat heroina la 11 zile de la ob inerea aspirinei. Temndu-se de eventualele efecte adverse ale aspirinei, Bayer nregistreaz compusul sub denumirea de Heroin ca trademark (marca fabricii). Din anul 1898 pn n 1910 a fost etichetat ca fiind un derivat substituit al morfinei, utilizat pentru tratarea tusei iritative la copii. Heroina este catalogat ca un drog foarte puternic, ce poate produce euforie. Senza ia de euforie dispare i se instaleaz toleran a. Asemntor cu morfina, are tot ac iune agonist asupra receptorilor (miu), determinnd din aceast cauz aceleai efecte ca morfina, dar cu o vitez mult mai rapid. Acest lucru se datoreaz liposolubilit ii pe care o imprim moleculei de heroina cele 2 grupri acetil, datorit acesteia heroina avnd o mai mare putere de penetrare a barierei hematoencefalice. La administrarea intravenoas, datorit liposolubilit ii sale crescute, heroina are putere de penetrare rapid. Timpul de njumt ire a heroinei este de 15-30 minute, fiind rapid transformat ntr-un compus 6 MAM (se pare ca sub ac iunea carboxilesterazei care ac ioneaz i n metabolismul cocainei) n ficat, creier, inim. 6MAMeste apoi convertit n morfin, metabolizat n ficat i excretat ca glucuronat. O mic cantitate este excretat nemodificat n urin. Ea ac ioneaz asupra receptorilor opioizi miu endogeni, rspndi i n anumite zone ale creierului, mduvei spinrii. Heroina, mpreun cu alte opioide este agonist asemenea neurotransmi torilor endogeni (beta endorfine, dinorfinele, leu-enkefaline si met-enkefalinele). Corpul rspunde la ac iunea heroinei prin reducerea (uneori oprirea) sintezei de endorfine (substan e sintetizate de ctre organism i eliberate la nivelul creierului i a nervilor pentru atenuarea durerii). Aceast stopare sau reducere a sintezei creeaz mecanismul de dependen al heroinei. Consecin e ale abuzului de heroin: O doz crescut de heroin (aa numita supradoz) este fatal; Datorit schimbului de materiale (seringi) n special ntre consumatorii de heroin, exist un risc uria de contaminare cu HIV sau virusul hepatitei; Moartea datorit introducerii substan elor de diluare (chinin, zaharoz, talc).

Tratamentul intoxica iei cu heroin: Supradoza (overdose) de heroin este

tratat de obicei cu un antagonist opioid, de regul naloxon sau naltrexon, care are o nalt afinitate pentru receptorii opioizi dar care nu i activeaz. Aceast blocare se manifest imediat prin declanarea sindromului de retragere (withdrawal syndrom). Dezavantajul acestor antagoniti este timpul de njumtire relativ scurt comparativ cu alte opioide, i de aceea trebuiesc administrate de mai multe ori pe parcursul unei zile. Se consider c moartea prin supradoz de heroin este foarte rar ntlnit, moartea unor heroinomani datorndu-se probabil mai mult substan elor de diluare (n special chinina). Studiile efectuate nc din 1920 au scos la iveal ca administrarea unei doze chiar de 1600-1800mg (de circa 160-180 ori mai mult dect aa-zisa doz de recreere) nu a condus la deces. Este posibil ca un rol foarte important s l joace puritatea heroinei dar mai ales impurit ile din ea (dac n 1980 procentul de heroin era de numai 3,6 mg/100mg doz la un pre de 3,90$, n 1999 probele recoltate din capturile fcute au scos la iveal un procent de 38,20% la un pre de 0,80$). Al i antagoni ti care sunt utiliza i n tratarea intoxica iei cu heroin ( i nu numai) sunt: metadona si buprenorfina.

Cafeina

este un alcaloid din grupa purinelor, care se se gsete n cafea, ceai, nuci de cola, mate, guaran i cacao. Este unul dintre cei mai vechi stimuleni naturali folosii de om. n 1820, la solicitarea lui Goethe, farmacistul german Friedlieb Ferdinand Rungef izoleaz cofein pur din boabele de cafea. n 1821, independent de Runge, farmacitii francezi Pierre Joseph Pelletier, Joseph Bienaim Caventou i Pierre Robiquet reuesc de asemenea s izoleze cafeina. n anul 1832 Pfaff i Justus von Liebig descoper formula chimic a cofeinei (C8H10N4O2) Formula structural va fi descoperit n 1895 de Hermann Emil Fischer. Utilizare: Cafeina este larg utilizat n alimentaie, prin consumul de cafea: o ceac de cafea (150 ml) conine ntre 30 - 100 mg de cafein; o ceac de cafea expresso (30 ml) conine cca. 40 mg de cafein; o ceac de cacao conine 6 mg de cofein; ciocolata conine cofein ntre 15 - 90 mg/100 g. Efecte biologice-Cofeina acioneaz ca: stimulant al SNC, creterea pulsului i tensiunii arteriale, dilatator bronchial, diuretic, stimulant al peristaltismului intestinal.

Cocaina este un alcaloid tropanic, care se obine din frunzele arbustului de coca (Eritroxylon
coca). Este un stupefiant cu efect stimulant puternic al sistemului nervos central, fiind unul dintre cele mai rspndite droguri care produc dependena consumatorului. Primele frunze de coca ajung din America de Sud n Europa prin anii 1750. n iarna anului 1859/1860 farmacistul german Albert Niemann (1834-1861) izoleaz n laboratorul din Gttingen componenii activi din frunzele de coca. El numete alacaloidul obinut kokain. Aceast descoperire a lui Niemann este controversat, unii nclin s cread c primul care deja n 1855 a izolat alcalaoidul ar fi fost chimistul german Friedrich Gdcke i c tot el a numit substana Erythroxylin. O a treia variant este neurologul Paolo Mantegazza din Pavia care ar fi descoperit alcaloidul n 1858. Cocaina pur a fost izolat n Mnchen n anul 1923 de purttorul premiului Nobel Richard Willsttter, D. Wolfes i H. Mder. Din anul 1879 cocaina este folosit la tratamentelor pacienilor dependeni de morfin. n acelai an Vassili von Anrep din Wrzburg descoper efectul analgezic al cocainei, acest efect analgezic i cel psihic este amintit n opera lui Sigmund Freud Despre Coca. In anul 1906 butura rcoritoare Coca-Cola coninea 250 mg cocain/litru, acest lucru nu este amintit n istoricul concernului. Pericolul de cauzare a dependenei fa de alcaloid a fost recunoscut numai treptat. Frunzele de coca, dup ce sunt puse la uscat mai multe zile pe suprafee pardosite, sunt amestecate cu kerosen i carbonat de calciu, sodiu sau potasiu, dup care, timp de o noapte, sunt clcate cu picioarele. Cocaina, care este un eter, se transform n carbonat de cocain, care se dizolv n kerosen. Soluia este filtrat i se elimin reziduurile, dup care se amestec cu acid sulfuric. Se obine sulfatul de cocain sau pasta de baz care se precipit i se depune pe fundul vasului. Odat prelucrat, aceast past este pus la uscat nainte de a fi purificat, pentru eliminarea kerosenului i a altor impuriti reziduale. Pentru aceasta se adaug din nou acid sulfuric i permanganat de potasiu. Dup filtrare, produsul se amestec cu amoniac,

nainte de a fi iari filtrat i uscat. Din pasta purificat obinut, cocaina este izolat prin adugare de aceton sau eter etilic, pentru distilarea sulfatului de cocain. n etapa final, se adaug acid clorhidric i alcool care duc la formarea unui precipitat de clorhidrat de cocain. Aceasta se cristalizeaz n timp, lund forma final n care se comercializeaz. Cocaina se gsete sub diverse forme: Basuca - cocaina past (baza), cu o puritate de 35 %, rspndit n America de Sud, poate fi fumat ca atare sau n amestec cu tutun sau marijuana. Cocaina hidrocloric cocaina de strad, cu o concentraie de aproximativ 25 - 35 %, este amestecat cu adulterani i diluani, uneori puritatea putnd atinge 100 %. Aceast substan poate fi injectat sau prizat i este solubil n ap. Cocaina baz liber (Crack) este obinut prin extracie cu solveni i are o puritate de 100 %. Este insolubil n ap i de aceea trebuie fumat. Frunzele de coca pot fi amestecate sau fierte sub form de ceai.

ECSTASY-este unul dintre cele mai periculoase droguri care ameninta tinerii din ziua de
astazi si este o substanta chimica sintetica care poate fi extrasa din uleiul esential de sassafras. Este usor de fabricat iar efectele sale sunt asemanatoare cu ale amfetaminelor si halucinogenelor. De aceea este distribuita masiv de catre traficanti, mai ales la diferite reuniuni, fiind supranumita si "party drog" sau "drog de discoteca" sau "drog de concert". Se prezinta sub forma unor pilule de obicei albe, galbene sau maro de marimi si forme diferite, uneori marcate cu semne sugestive. Acest drog a fost folosit pentru prima oara de in 1914 ca un inhibitor al apetitului, apoi ca adjuvant in psihoterapie, iar in anii 70-80 a ajuns pe strazi.S-a interzis in 1985. Este considerat ca prioritatea numarul in controlul drogurilor, impreuna cu alte narcotice preecum heroina, cocaina si LSD-ul. Ecstasy este considerat periculos si datorita faptului ca nu se pot controla substantele pe care le contine, caci fabricantii acestui drog gasesc greu ingredientele necesare si amesteca aditivi de substitutie, rezultand amestecuri toxice foarte periculoase cu efecte necunoscute. Ecstasy este consumat sub forma de pilule sau aspirata, dar poate fi si injectata. Unii introduc pillula in anus pentru a fi absorbita acolo. Ecstasy este similar cu amfetaminele sau halucinogenele. Energizeaza sistemul nervos si uneori ii face pe consumatori sa se simta bine, fericiti si relaxati, cel putin in prima faza. Desi era numit si drogul dragostei, Ecstasy nu este afrodisiac si nu imbunatateste performantele sexuale. Efectele aceluiasi drog sunt diferite de la om la om, depind de asemenea si de cantitatea luata, de dozaj, de greutatea, inaltimea, psihicul si unele afectiuni pe care le are consumatorul, si pot fi de la efecte usoare, pana la efecte severe. Cele mai grave efecte se intalnesc la cei care sufera de hipertensiune arteriala, boli de inima, diabet, epilepsie, boli mentale. severe. Efectele dureaza 4-6 ore si apar dupa cam 20 de minute de la consum. Efecte pe termen scurt : Dificultati psihice ( cofuzie, depresie, tulburari de somn, anxietate grava, comportament paranoic. Aceste efecte apar in timpul consumului si pot dura chiar saptamani dupa aceea.. Problemele fizice care pot aparea sunt tensiune in muschi, clantanitul dintilor. Secretii nazale, vedere in ceata, miscari rapide ale ochilor, temperatura moderata sau mare, tremuraturi sau transpiratii. Efecte pe termen lung : Studii recente demonstreaza ca Ecstasy afecteaza memoria. Datorita serotoninei pe care o produce, se produc dereglari ale somnului, apetitului, proceselor de gandire si comportamentelor, ale functiilor sexuale, ale simturilor si ale durerii.

Tutunul-sau tabacul (Nicotiana) este o plant din familia Solanaceae

familie de care apar in i tomatele, cartoful, i mtrguna. Tutunul ajunge n Europa dup descoprirea Americii (1492). Francezul Jean Nicot a contribuit la introducerea tutunului n Fran a ca plant medicinal. Mai trziu s-a reuit izolarea nicotinei din frunzele de tutun. Ini ial, acest alcaloid a fost folosit ca insecticid, ulterior a fost trecut la categoria droguri. Efectele consumului de tutun asupra snt ii sunt semnificative, depinznd de felul n care tutunul este consumat (fumat, aspirat, sau mestecat), precum i de cantitile utilizate. Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala modalitate de consum) sunt mrirea riscului de cancer la plmni i de boli cardio-vasculare. Organizaia mondial a sntii a estimat n 2002 [1] c n rile n curs de dezvoltare, 26% din decesele brba ilor i 9% din decesele femeilor au la origine fumatul. n mod similar, n Statele Unite, Centrul pentru prevenirea i controlul bolilor, descrie folosirea tutunului drept "cel mai important factor de risc, ce poate fi prevenit, asupra snt ii locuitorilor rilor n curs de dezvoltare - o important surs a mor ii premature de pe glob. Riscul cel mai

important al consumului de tutun l prezint asupra sistemului cardiovascular, mai precis fumatul este unul dintre cei mai importan i factori de declanare a infarctul miocardic (atacul de cord), boli ale sistemului respirator, precum Bronhopneumonie Obstructiv Cronic (BPOC) (n englez: Chronic Obstructive Pulmonary Disease (COPD)) i emphysema, i cancer, n special cancer la plmni sau cancer lalaringe sau gur. nainte de primul rzboi mondial, cancerul la plmni era considerat o maladie foarte rar, cu care marea majoritate a doctorilor nu ar fi ajuns s o ntlneasc n ntreaga lor carier. Odat cu popularizarea fumatului de tutun de dup rzboi, a aprut practic o epidemie de cancer la plmni. n prezent, dintre oamenii care au fumat la un moment dat orice form de tutun, aproape unul din zece se va mbolnvi de cancer la plmni.[1] Unul din ase oameni care fumeaz tutun n mod curent, se va mbolnvi de cancer la plmni.[10] Pentru compara ie, pentru nefumtori, doar unul din 75 oameni se va mbolnvi de cancer la plmni. Confesiunea Alinei, sora unui fost dependent de droguri: Dup ce c i distruge viaa i te omoar, heroina este extrem de scump, mai ales cnd este administrat zilnic i dozele cresc progresiv. De aceea, fratele meu incontient fiind la ce se expune, a fcut trafic cu marijuana i hais. Preferam s mi ia ceva din cas s l vnd dect s fac trafic cu porcriile astea i s se nenoroceasca pe via fcnd i pucrie, ne-a povestit Alina despre fratele ei, Mihai. A nceput s consume droguri la 18 ani, vrsta la care ali adolesceni i aleg cariera i viseaz la un viitor plin de succese. A continuat aa timp de un an. Un an n care viitorul se rezuma la urmtoarea doz de heroin. Relaiile cu familia s-au schimbat complet. Toi i erau dumani, refuza s comunice i sttea mai mult nchis n camera lui. Din fericire, Mihai este acum sntos, are un loc de munc bun i a ieit din mediul nociv n care tria. Nu este complet refcut, ne-a mai spus Alina, au trecut totui apte luni de abstinen i este nevoie de rbdare i de timp pentru o vindecare total din punct de vedere psihic. Ca el, sunt muli tineri prini n cercul vicios al drogurilor. Din pcate, nu toi au norocul lui Mihai. Unii se transform din simpli consumatori n traficani, neavnd alt modalitate de a-i procura doza zilnic, apoi sunt prini i ajung la nchisoare. Cei mai puin ghinioniti ncearc s se lase ani ntregi, n zadar. Norocul lui Mihai a fost ajutorul venit din partea surorii lui care a studiat metodele disponibile i i-a asumat riscul de a-i face tratamentul acas: Acesta a durat o sptmn i a constat n administrarea a patru medicamente, fiecare avnd rolul lui n depirea sevrajului. Dup care am nceput administrarea unui medicament care, dup prerea mea, este cel mai eficient la ora actual naltrexona. Tratamentul toxicomaniei nu este deloc uor, pentru niciunul din cei implicai A suferit foarte mult. Sunt dureri ngrozitoare i de aceea tratamentul administrat acas l-a fcut s fie majoritatea timpului incontient provocndu-i stri accentuate de somnolen, amnezie, ameeal, confuzie, panic tocmai pentru a-l trece de durerile acestea extrem de intense. Eu am stat tot timpul lng el i l-am vegheat. I-am dat s mnnce, s i ia pastilele, am ncercat s i insuflu putere i ncredere n rarele momente de luciditate pe care le avea, povestete Alina. Tratamentul cu naltrexon a costat-o 300 de lei pe lun, dar ea crede c a meritat. L-a ajutat extrem de mult s depeasc dorina psihic de a mai consuma droguri. i, n plus, nici nu creeaz dependen ca n cazul metadonei i suboxonei, spune Alina. Simptomele unei persoane care s-a drogat cu scopolamina luand parte la un experiment, un barbat de 35 de ani, doza fiind de 7 grame: 1.)+30 minute: Se instaleaza primele simptome: gura uscata, vederea incetosata, pupile dilatate, stare febrila, mainile, fata, picioarele rosii. 2.)+1 ora: Starea de delir de instaleaza complet. Tonusul muscular se deterioreaza sever facandu-l sa mearga impiedicat. Se loveste de pereti si de orice obiect intalneste in cale. Bataile inimii sunt extrem de rapide. 3.)+2 ore: Muschii sunt complet relaxati astfel incat ii este imposibil sa mearga (aproape ca nu se poate nici tari). Isi simte fruntea incinsa. Nu aude bine. Pupilele sunt extrem

de dilatate. Culorile sunt foarte puternice. Rezolutia vizuala este extrem de slaba, textul le pare incetosat oricat s-ar concentra. Perceptia distantei este alterata, fiindu-i imposibil sa prinda orice obiect. 4.)+3 ore: I se pare ca peretii respira. Obiectele se misca si ca iau forme vii, facand ca totul sa arate ca intr-un cosmar. Nu are deloc discernamant, are halucinatii. 5.)+4 ore: Muschii sunt atat de slabiti incat pana si ridicarea unui deget pare ca necesita o putere supraomeneasca. Simte ca o forta exterioara il tine la pamant, paralizandu-l. Campul vizual este complet incetosat, vede pete ciudate si forme de viata care nu exista. Gatul ii arde de sete, limba ii este uscata. Nu stie unde se afla, nu isi da seama daca este treaz sau viseaza, nu stie cine este. 6.)+16 ore: Se trezeste la munca, total nedumerit si dezorientat. Realizeaza ca se afla in mijlocul unei conversatii cu cineva, roaga persoana respectiva sa repete ce tocmai a zis. Tie cum dar reusise sa-si faca treaba si sa se poarte fara a trezi suspiciuni. Isi aminteste vag cum dimineata a coborat scarile blocului. Are cateva vanatai asa ca presupune ca s-a lovit cumva in somn. Mai tarziu isi da seama ca realizase o gramada de hartogarii pentru birou, dar nu isi aminteste cand facuse asta sau daca cineva ii ceruse. Inca mai are vederea incetosata, asa ca ii este greu sa citeasca. 7.)+20 ore: Se intoarce acasa, gaseste o farfurie de orez gatit in frigider nu isi aminteste sa fi gatit orez. Gaseste o perie de dinti si ata dentara desfasurata si aruncata pe noptiera, telecomanda in baie. Pupilele sunt inca extrem de dilatate. Crede ca persoane sau entitati suspecte au umblat in apartamentul sau. Vede creaturi in viziunea periferica. 8.)+48 ore: Memoria si judecata sunt aproape normale, insa este confuz in legatura cu ceea ce s-a intamplat pe parcursul a celor 48 de ore. Si acum caracteristicile celor mai periculoase 2 droguri: Metamfetamina este un drog psihostimulent, care afecteaza neurochimic mecanismele responsabile pentru reglarea batailor inimii, temperatura corpului, presiunea sangelui, pofta de mancare, simturile. Altfel spus, metamfetamina se strecoara la nivelul neuronilor si sporeste cu mult cantitatea de dopamina eliberata in mod natural de creier. De aici starea de euforie si excitatie, dar si dependenta acuta, care se poate instala inca de la primul consum. Acest drog mai este cunoscut sub diverse denumiri argotice, precum: Meth, Crank, Speed, Ice, Crystal, Glass, Tweak, Poor Man's Cocaine, Yaba sau Snot. Efectul metamfetaminei este de 3 ori si jumatate mai puternic decat cel al cocainei si de 6 ori mai intens decat sistemul natural de functionare a organismului. Poate actiona pana la 12 ore sau mai mult, in functie de cantitate si mod de administrare. Se poate injecta, inghiti, fuma sau inhala. Metoda de administrare intravenoasa este folosita cu precadere de cei care consuma frecvent si au nevoie de doze mari. Senzatia de euforie se manifesta in primele secunde de la consum, iar in cazul in care drogul este fumat, efectul persista pana la 24 de ore. Fiind un puternic stimulent al SNC, chiar si in doze mici, poate spori concentrarea si energia fizica, dar scade apetitul si in timp provoaca leziuni cerebrale. Testele de laborator, in care au fost folositi cobai au demonstrat ca si dozele scazute de metamfetamina pot deteriora terminatiile nervoase in zonele creierului care elibereaza dopamina. Dozele mari pot ridica temperatura corpului la cote periculoase, posibil letale si cauza convulsii, halucinatii, paranoia. Alte simptome ale acestui drog sunt diareea, ameteala, insomnia, agitatia, fascinatia compulsiva, vorbirea rapida si incoerenta, cresterea libidoului, marirea pupilelor. In cazul supradozajului apar atacul cerebral, comportamentul violent, tendintele sinucigase si furnicaturile, cedeaza sistemul muscular si renal, apoi intregul organism. Consumatorii de metamfetamina pot fi usor recunoscuti si in functie de schimbarile aspectului lor fizic. Acest drog este printre putinele care, consumat constant, afecteaza vizibil trasaturile fetei - se slabeste dantura, scade elasticitatea pielii, apar sangerari la nivelul cavitatii bucale. In plus, din pricina

mancarimilor acute, consumatorii au tendinta sa isi provoace rani pe tot corpul.

Scopolamina(cel mai periculos drog din lume)

Scopolamina este unul dintre cele mai inspaimantatoare droguri. Efectul lui este extrem de nociv pentru cel care il consuma. Persoana care il consuma este treaza, articulata, vazuta din exterior pare normala, sigura pe sine si pe actiunile sale. In realitate insa, drogul elimina liberul arbitru, persoana pirezandu-si controlul asupra actiunilor si gandurilor sale, fiind usor de influentat si la dispozitia oricui vrea sa profite de ea. Pe strazile Columbiei scopolamina este numita "Respiratia diavolului" pentru ca iti fura sufletul. Te face sclavul oricui. Si un gram in plus te poate ucide. Din cauza efectelor sale drogul este folosit, in cea mai mare parte, de catre criminali, acestia facandsi victimele atat de docile incat ajung sa ii ajute pe hoti sa le jefuiasca propriile case si sa le goleasca conturile bancare. De asemenea, femeile au fost drogate in mod constant si tinute ca sclavi sexuali sau au fost convinse sa-si dea de bunavoie copiii traficantilor de fiinte umane. Efectul secundar cel mai oribil al acestui drog nu este cel ca transforma victimele in zombies, ci cauzeaza amnezie totala. Scopolamina sau borrachero este un drog fara gust, miros sau culoare. Poate fi gasit in frunzele si semintele plantelor Scopolia japonica, Hyoscyamus niger, Atropa belladonna, Datura stramonium sau Brugmansia, dar poate fi si sintetizat pe cale artificiala. In anumite zone, aceste plante sunt la indemana oricui facandu-l sa fie raspandit peste tot si extrem de periculos. In Columbia se gaseste in gradinile botanice, in parcuri, in gradinile din fata caselor. Cu toate ca nu multi am auzit despre el, este cel mai de temut drog in capitala drogurilor, Columbia. Numai aici s-au raportat peste 50.000 de toxicomani care au folosit, obligati sau nu, acest drog. Scopolamina se poate administra extrem de usor punand-o in mancare sau bautura. Intr-o forma mult mai concentrata si puternica, este de ajuns sa fie suflata in fata pentru a-si face efectul. Rezultatul: nu mai ai control asupra ta, cel care ti l-a dat controlandu-ti orice gand sau miscare. Pur si simplu ii apartii si vei face orice iti va cere. Dozele mai mici de scopolamina au un efect usor sedativ, hipnotic, spasmolitic si antiemetic; apar si simptome de apatie ca si slabirea vointei. De aceea, pana in anul 1950, cand a fost inlocuit cu natrium pentotal, a fost folosit la interogarea agentilor secreti sau a persoanelor suspecte de crima. In urma cu cateva decenii scopolamina a fost folosita impreuna cu morfina ca si calmant al pacientilor cu boli nervoase. In prezent, este folosita in medicina sub forma de Dexamphetamin ca inlocuitor de drog la cei dependenti de stupefiante. BIBLIOGRAFIE: http://www.politiaromana.ro/drogurile.htm; http://www.unica.ro/detaliiarticole/articole/droguri-confesiuni-tratamente-politie-costuri.html; http://ro.wikipedia.org/wiki/Drog; http://totuldespredroguri.bizhat.com;

http://discutiidespredrogurisiretetedroguri.blogspot.com/