1.

IMPRUMUTURILE PUBLICE Impr pb reprez expresia operatiilor prin care statul isi procura o parte din necesarul de resurse in conditiile platii unor dobanzi so comisioane precum si a unei rambursri viitoare. Impr pb se angajeaza prin 2 forme: -pe calea contractarii directe -prin intermediul unor institutii specializate.La nivelul unei societati apar 2 tipuri de credite: credite pb si credite private . Asemanari: -angajarea resurselor necesare pe baze contractuale -plata de dobanzi in favoare creditelor -folosirea temporara a sumei de bai si rambursarea la scadenta acesteia Deosebiri: -sursa de plata a dobanzii -inscrierile care certifica creantele generate de raporturile de creditare. Imprumuturile de stat ai urmatoarele trasaturi: au caracter contractual; are caracter rambursabil; asigura detinatori de inscrisurile lor publice. I. Rolul impr pb Statul apeleaz la mprumuturi fie din necesiti de trezorerie, fie din necesiti de echilibru bugetar. n primul caz, dei pe ntregul an bugetul de stat se prezint echilibrat, este posibil ca pe parcursul acestuia, i cu deosebire n primele luni ale anului, s apar o neconcordan ntre termenele la care se ncaseaz veniturile i cele la care se efectueaz cheltuielile. Prin urmare, pe timpul execuiei bugetare, pot s apar fie goluri de cas (cnd plile devanseaz ncasrile), fie un plus de resurse fa de ritmul normal al plilor.Ulterior, n momentul ncasrii veniturilor bugetare prevzute, suma mprumutat se restituie instituiei creditoare. Pentru finanarea deficitului bugetar, statul se mprumut pe piaa intern sau n strintate.Imprumuturile par avantajoase din urmatoarele motive: ofera celor care au disonibilitati banesti un plasament sigur; - constituie o modalitate rapida de procurare a resurselor financiare; - presupune cel putin o perioada de timp existenta unor resurse fara a impovara populatia. II.Elem tehnice ale impr pb 1.Denumirea mpr-ului precizeaz destinaia dat de emitent mprumutului, anul contractarii;nivelul dobnzii;forma veniturilor care revin subscriitorilor 2. mprumutatorii sunt persoanele fizice i/sau juridice care consimt s crediteze statul (sau orice autoritate public), cumprnd obligaiuni, polie, bonuri de tezaur, certificate de depozit sau alte titluri de credit public. 3. Titlurile de credit pb sunt documente scrise, cu o form i coninut stabilite prin actul normativ de lansare a mprumutului, n care se precizeaz sumele subscrise i drepturile creditorilor. Ac nscrisuri sunt denumite diferit (efecte publice, obligaiuni, titluri publice sau hrtii de valoare), n funcie de caracteristicile lor juridice. 4.Valoarea mpr pb apare att sub forma cuantumului aprobat de organul legis sau executiv, ct i sub forma cuantumului realizat dup ncheierea operaiunilor de plasare. 5. Cursul de emisiune al mpr pb reprezint preul, stabilit de emitent, pentru 100 de uniti monetare din valoarea nominal a acestuia. 6. Valoarea titlului creditului pb apare sub urmtoarele forme: ca valoare nominal, reprezentnd suma nscris pe titlul de credit public;ca valoare real, reprezentnd suma efectiv cu care se vinde sau se cumpar un titlu de credit. 7. Veniturile i alte avantaje care revin subscriitorilor la mprumuturile publice sunt pli efective pe care statul le efectueaz ctre creditorii si. III. Operatiuni aferente imprumutului pubic Operaiunile aferente mprumuturilor publice 1. Plasarea mpr prin subscripii pb (denumit i plasare nemijlocit) se realizeaz de ctre Min Fin sau alt instit specializat a statului, mputernicit n acest sens. n scopul asig plasrii integrale a mprumutului, statul organizeaz o larg publicitate privind scopul, condiiile lansrii i rambursrii acestuia, folosind mediile de informare care i sunt accesibile. 2. Plasarea mpr public prin intermediul unor consorii (sau sindicate) bancare pp ca autorit pb emitent s solicite i s accepte ofertele acestor grupuri de bnci de a prelua n comision sau de a cumpra toate titlurile aferente mprumuturilor care urmeaz a fi plasate. 3. Plasarea mpr pb prin vnzarea la bursa de valori a titlurilor emise constituie o modalitate cu aplicabilitate relativ restrns i se utilizeaz atunci cnd statul dorete ca noul mprumut s treac neobservat. Aceast dorin se poate ndeplini cu uurin, deoarece nscrisurile emise se negociaz i se vnd prin intermediul agenilor de schimb, iar cumprtorii nu tiu dac nscrisurile tranzacionate sunt ale unui mprumut vechi sau ale unui mprumut nou emis de ctre stat. Conversiunea i consolidarea mpr pb Conversiunea mpr pb reprezint operaiunea prin care statul reduce rata dobnzii preschimbnd nscrisurile unui mprumut vechi cu nscrisuri ale unui nou mprumut, emis cu o dobnd mai sczut. Consolidarea mpr pb reprez operaiunea de preschimbare a nscrisurilor mprumuturilor exigibile imediat sau pe termen scurt cu nscrisuri ale unor mprumuturi pe termen mediu sau lung sau fr termen. Amortizarea (rambursarea) mprumuturilor public Dpdv al momentului rambursrii sunt: amortizabile integral la o scaden unic; - amortizabile ealonat, n rate anuale (egale sau inegale). Rambursarea mprumuturilor publice se efectueaz pe seama fondului special de amortizare a datoriei publice, resurselor prevzute n buget cu aceast destinaie, excedentelor bugetare. 2.Datoria publica reprez valoarea totala a angajamentelor statului inclusive chelt generale ale ac. Dat pb totala reprez totalitatea obligatiilor pecuniare ale statului la un moment dat, rezultate din imprumuturi interne si externe catre trezoreria proprie. a)dat pb interna evidentiaza totaliatea imprumuturilor luate de stat de pe piata financiara interna in moneda nat sau valuta, precum si imprumuturile tertilor garantate de stat si nerambursabile la un moment dat. b)dat pb externa se defineste prin credite externe contractate si angajate de catre stat in nume propriu sau de autorit adm pb locale precum si prin credite externe contractate si angajate de ceilalti subiecti autonomi cu garantia statului. Gradul de eligibilitate al dat pb se exprima prin: dat pb flotanta include doar mprumuturile pe termen scurt, pe perioade de pn la un an, n scopul acoperirii golurilor de cas generate de neconcordana, n timp, a veniturilor cu cheltuielile bugetare; dat pb consolidat, care include mprumuturi contractate pe scadene mijlocii, lungi i fr termen, precum i a celor rezultate din prelungirea termenelor de rambursare a mprumuturilor pe termen scurt, pe perioade de timp medii i lungi. Distinctia intre cele 2 este importanta n vederea aprecierii efortului financiar pe care statul este nevoit s-l fac, n mod curent, pentru rambursarea datoriei scadente i pentru plata dobnzilor aferente, n cursul unui an. Astfel, cu ct ponderea datoriei publice flotante n totalul datoriei publice este mai mare, cu att nevoia curent de resurse financiare menite s acopere serviciul datoriei publice este mai presant i invers. Dat pb bruta reprez valoarea totala a imprumuturilor contractate la un moment dat de Autorit pb ; dat pb neta se obtine scazand valoarea imprumuturilor angajate de la instit de stat. Plafonul de ndatorare public este format din: plafonul de ndatorare public intern, care se stabilete n funcie de deficitul bugetar anual aprobat i de prevederile unor legi speciale; plafonul de ndatorare public extern, care se stabilete ca sum maxim a mprumuturilor externe pe care statul le poate contracta i garanta n decursul unui an calendaristic. Dat pb intern este determinat de: -mprumuturile pe termen scurt, contractate de stat, la BNR, pentru echilibrarea bugetului de stat i care se ramburseaz n cursul anului; -emisiunea de bonuri de tezaur n scopul echilibrrii bugetului de stat, rambursabile din resurse bugetare, pn la finele anului; -plasarea de nscrisuri, prin subscripie public, pe termen mediu i lung, n scopul procurrii resurselor bneti necesare pentru acoperirea deficitului bugetar anual; -garaniile acordate de stat pt credite bancare interne primite de anumite uniti ec i adm-teritoriale n scopul satisfacerii unor nevoi de dezv ec; -folosirea pe termen scurt a disponibilitilor din conturile Trez pb. Gestionarea dat pb interne se asigur de ctre Min Fin i const n: -contractarea mprumuturilor de stat; -orgz i inerea evidenei, prin conturi specifice;-rambursarea dat pb;calculul i plata dobnzilor; -efectuarea altor op specifice. Dat pb externa reprez o forma a exportului de capital si a inreg incepand din sec XX o dezv mare pt ca exista tari dezv cu surplud de capital care incearca sa il plaseze in afara tarii lor in cond mai avantajoase decat l-ar plasa in interior. Dat pb externa se defineste prin totalitatea obligatiilor banesti pe care rezidentii unei tari, pers fizice si juridice le au fata de strainatate la un moment dat. Datoria externa se poate deci manifesta ca fiind contractata de catre stat sau contractatat de subiecti de drept privat cu garantia expresa a statului sau pur si simplu contractat de subiecti de drept privat fara nici o garantie. Dat pb externa pp dat statului la care se adauga datoria subiectlor de drept privat garantata expres de stat si replatita la un moment dat. Datoria pb externa in fct de durata pt care se acorda se exprima in: impr externe pe termen scurt, mediu3-5 ani, lung peste 5 ani. Imprumuturile pb pot fi acordate unui stat de catre: inteprinderi furnizoare, banci si alte instit de credit, guverne, organisme fin internat, rentieri si alte pers fizice.