Sunteți pe pagina 1din 4

2) grad de mobilitate: fixe: 3) dupa fetele articulare- determina gradul de mobilitate: a.

articulatii cu fete articulare plane (ex: articulatiikle coloanei vertebrale in reg cervical si toracala; permit miscari de alunecare) b. De tip ginglim = exista o trohlee cu sant in care patrunde o concavitate/incizura care prezinta creasta pentru santul trohleei. Ex: articulatia cotului c. trohoide: exista un cilindru osos care se roteste, fiind sustinut de un inel fibros; ex: articulatia radio-ulnara proximala d. condrilare: ex: articulatia femurului; condrilii prezinta 2 cilindri ce patrund intr-o concavitate mica= platou tibial miscari de flezie si extensie e. in sa: intre metacarpianul 1 si trapez f. elipsoidale: realizeaza o suprafata convexa elipsoida ce patrunde intr-o concavitate; ex: carpul (Scafoid, Semilunar, Piramidal) in concavitatea realizata de oasele antebratului g. sferoidale/enartroze: exista o sfera ce patrunde intr-o cavitate; ex: articulatiile umarului si ale soldului ARTICULATIILE FIBROASE/ SINARTROZELE: - nu au cavitate articulara in interiorul cavitatii, oasele sunt unite intre ele prin tesut fibros. - Exista 2 tipuri dupa tipul de osificare: 1. Osificare de cartilaj = sincondroze; ex: extremitatea anterioara a coastei si cartilaj, iar periostul trece intre ele (pleaca de pe os si merge pe cartilaj) 2. sinfibroze = osificare prin membrane; ex: oasele craniului Particular: Sindesmozele ce au intre ele membrane interosoase: ex: oasele antebratului, oasele gambei; Gomfoze articularea dintelui cu radacina dentara (la implantarea dintelui in alveole) AMFIARTROZELE - Nu au cavitate articulara - Prezinta 2 fete articulare acoperite de cartilaj intre care se afla un fibrocartilaj - Ex: oasele simfizei pubiene (inainte de nastere, fibrocartilajul se imbiba si mareste datorita excesului de estrogeni si va departa oasele simfizei pubiene); la fel si la oasele coccisului DIARTROZE - Sunt articulatiile cu cavitate articulara si cu sinoviala care se afla in cavitatea articulara si prezinta la exterior o capsula articulara ce uneste cele 2 oase. - Elemente: 1. Fetele articulare: pe care sunt prinse cartilaje hyaline 2. cartilaje hyaline: albe, elastic, translucide; - ajung pana la insertia capsule pe os; - nu sunt vascularizate/inervate - sunt vascularizate din interiorul cavitatii articulare 3. Perihondru Tipuri de cartilaje: 1. Pe fetele articulare 2. intraarticular

3. Cartilajul de marire/de crestere a suprafetei articulare Ex: la nivelul cavitatii glenoide=labrum glenoidal (acetabular pt articulatia soldului) pentru a prinde sfera 4. Meniscurile; ex: meniscurile genunchilui care sunt in forma de 8 sau disc al articulatiei

MIJLOACELE DE UNIRE:
- Sunt ligamentele, capsula articulara si muschii La capsula articulara se descrie un strat exterior fibros si un strat interior sinovial care tapeteaza stratul inferior si secrete lichidul sinovial; ea se insera pe oase pana la cartilaj; are rol de protective (+unire); in functie de grosimea ei- cu cat e mai groasa limiteaza miscarea in articulatii, si de distant la care se insera pe oase (cu cat distanta este mai mare intre cartilaj si insertia capsule, cu atat mobilitatea e mai buna) Membrane sinoviala urmareste refiefulire capsulelor si ale oaselor - Nu acopera cartilajele - Poate prezenta niste prelungiri in afara articulatiei printre fibrele capsulei = recesuri sinoviale care dau burse in tendoanele muschilor Lichidul sinovial: - Rol de hranire si curatare a elementelor din interiorul articulatiei - Culoare galbuie, vascos, lubrefiant Cartilajul: - Amorseaza socurile in articulatii datorista elasticitatii

Ligamentele: au rolul de protective a articulatiei, de unire a celor 2 oase si franeaza miscarile in


articulate (ele se opun miscarii) Bogat vascularizat

Muschii: se pot insera pe capsula articulara= tensori ai capsule articulare


Impiedica patrunderea capsule in fetele articulare in timpul miscarii Rol in biomecanica articulara

BIOMECANICA ARTICULARA = miscarea in articulatii - Miscarea depinde de 1. aspectul fetelor articulare: o suprafata de articulare plane- permit numai miscari de alunecare; suprafetele articulare conveze/concave- mobilitate ridicata 2. Axul miscarii: linia in jurul careia se deplaseaza oasele - 3 axe: sagital, transversal, longitudinal 3. Planuri: cel care are axul vertical/longitudinal = plan frontal(miscari de adductive/abductie; ax sagital); planul transversal/orizontal ax transversal (miscari de rotatie); perpendicular pe ele- plan sagital care este centrat de un ax sagital (flexie=anteductie/extensie = retroductie; se fac in jurul unui ax transversal)

Parghia osoasa= segment aflat intre originea si insertia muschiului Centrata pe un ax al miscarii care este punctual de sprijin al miscarii Ea prezinta 2 brate si asupra unei parghii actioneaza 2 forte: forte de actiune (muschii) si forta de rezistenta(greutatea segmentului care trebuie mobilizat) 1. Parguia de gradul 1 unde segmental 1 > segmental 2; Pct de sprijin este mai aproape de origine: articulatia soldului 2. Parghia de gradul 2: cele 2 sunt egale 3. Parghia de gradul 3: segment 2> segment 1; ex: articulatia cotului

Muschi: 1. Sinergici: actioneaza in acelasi timp pentru aceeasi actiune; mm ant ai bratului 2. Antagonici: mm care au actiune contrara; ex: mm posteriori ai bratului Colaborarea intre mm sinergici si mm antagonici moduleaza miscarea in articulatie; mm antagonici au rol de franare a unei miscari prea ample in articulatii. Exista un lant kinematic = muschi din mai multe regiuni ale corpului care actioneaza synergic, trecand peste mai multe articulatii; ex: lantul tripluextensii- ne mentine in pozitie verticala; ex: mm cvadriceps(fata ant a coapsei), m triceps sural (fata post a gambei), mm fesieri (fata post a fesei), mm posteriori ai spatelui, mm ant ai abdomenului(extensori) ARTICULATIILE COLOANEI VERTEBRALE Sunt articulatii care exista intre corpurile vertebrale(amfiartroze) prin intermediul discurilor intervertebrale si articulatii la nivelul proceselor articulare- diartroze planiforme. - Articulatia sacro-coccigiana -> amfiartroza la baza deplasarii posterioare a sacrului (nutatie- in timpul nasterii; revenirea = contranutatie; ligament sacrococcigiene 1 ant, 2 post(inchid hiatusul sacral) si laterale( delimiteaza a 5-a gaura sacrala)). Comportamentul in accelerarea si decelerarea brusca: - La nivelul coloanei se pot produce intinderi ale ligamentelor longitudinal, subluxatii ale vertebrelor (vertebrele se deplaseaza intre ele), herniile de disc(fuge discul anterior- comprima nervii spinali(se intampla cand se produce o extensie brusca) sau posterior- patrunde si lezeaza maduva(in flexia brusca)), fracturi de discuri(ajung in canalul vertebral). - Articulatia atlanto-occipitala si articulatia atlanto-axoidiana: ruptura de apofiza odontoidadenumire chirurgicala (sau anatomic: fractura de dinte de axis)-intra in maduva-> paralizii. DISCUL INTERVERTEBRAL - format la periferie dintr-un inel fibros si la interior nucleul pulpos(alc dintr-o masa gelatinoasa ce contine fibroblasti si cellule din notocondriale, aflate intr-o masa de polizaharida; rol de ax al miscarii). - discull intervertebral prezinta niste lame fibroase, concentric; fibrele se ancoreaza pe fetele vertebrale pentru a le ancora intre ele - suprafata articulara, corpurile vertebrale au o concavitate care prezinta o proeminenta la periferie, iar discul este ca o lentila biconvexa - poate degenera cu varsta => herniile de disc(deplasarea discului dintre corpurile vertebrale se face mai usor) sau afectata de factori infectiosi, metabolici si mecanici (in momentul ridicarii de greutati) sau genetice; -

Vascularizatie si inervatie La coloana vertebrala plex venos intern si extern ce se anastomozeaza intre ele, iar arterele provin in regiunea cervical din a vertebrale, in regiunea toracala din a ic post din aorta , in regiunea sacrala si lombara a lombare si a sacrale. DPDV practice: a vertebrale trec prin gaurile transversal chiar pe langa articulatiile dintre procesele articulare. Articulatiile pot degenera => spondiloza si se produc prelungiri ale oaselor = osteofite. Ciocurile in regiunea cervicala pot produce comprimarea arterei vertebrale. Miscrile in articulatia coloanei vertebrale: flexie(m anteriori), extensie(m posteriori) si inclinatii(lateral: m intertransverasli- m oblici) - Miscarea de circumductie: uneste toate miscrile (flexie+extensie+inclinatie laterala) - In regiunea cervical- fetele plane orientate lateral: miscarile de flexie/extensie se fac cu o usoara rotatie spre lateral; amplitudinea mare a miscarilor. Marirea amplitudinii coloanei se face prin cumulum miscarilor in toate articulatiile. - La coloana toracala: miscari de alunecare- procese articulare plane si vertical - Coloana lateral:fete articulare convexe sup si concave inf: limitarea miscarilor laterala, dar permite miscari de rotatie ample. Curburile fiziologice: -sunt compensatorii: lordoza cervicala si lombara si cifoza toracala - trebuie mentinute prin mentinerea pozitiei corecte: axul de gravitatie trece anterior de lobul urechii, prin central vertebrei L4 si se duce intre central dintre cele 2 plante. Deformare prin purtarea de greutati; greutatle trebuie purtate parallel cu axul corpului- luate fie pe cap sau pe umeri; se ridica prin indoirea genunchilor; purtatul tocurilor inalte; Articulatia atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana: -miscari: flexie/extensie articulatia atalnto-occipitala- axul transversal care trece prin condrili- m lung si drept anterior l gatului; flexia anterioara- scm, flexie post- mm din regiunea nucala(drept mare si mic post si oblici post); rotatia stanga-dreapta in articulatia atlanto-axoidiana, in jurul unui ax vertical- dintele.