Test Radiologie-varianta II 13 ianuarie 2004 Numele si prenumele________________ Grupa____________________________ 1. Aspectele radiologice ale bulbitei cuprind: a. bulbita patata b.

bulbita nodulara c. tipul liniar d. tipul nouros 2. In tubarculoza ileo-cecala in stadiul scleros apare: a. ulceratii multiple cu aspect de nise persistente b. ileonul terminal in coarda c. aspect de ileon batut in cuie d. cec cu aspect de trunchi de con 3. Sindromul rinichiului mic apare in : a. rinichi hipoxic b. rinichiul din pielonefrita acuta c. rinichiul nefrosclerotic d. rinichiul de staza cr. e. rinichi polichistic 4.Sindromul rinichiului mare apare in: a. rinichiul nefrosclerotic b. rinidhiul hidronefrotic c. rinichiul din pielonefrita acuta d. rinichiul din pielonefrita cr. 5. Rinichiul mut urografic apare in: a. pionefroza b. pielonefrita ac. c. tbc d. stenoza arterei renale 6.Diagnosticul diferential al calculilor radioopaci include: a. cheag sangvin b. tuberculomul renal c. tu. bazinetala d. calculi biliari 7. Semnele din perioada de stare a tuberculozei renale cuprind: a. amputarea calicelor sanatoase b. stenozari de tije caliceale c. atonia cailor urinare d. lumen ureteral moniliform e. opacitate neomogena a calicelor 8. Semnele incipiente ale tuberculozei renale cuprind:

a. eroziuni ale papilei si nisa tuberculoasa b. stenozari de tije caliceale c. contururi sterse ale papilelor si calicelor d. hemicontractura vezicii urinare dinspre rinichiul bolnav 9. In pielonefrita cr. apare: a. rinichi marit in volum cu o diferenta de dimensiuni intre rinichi de cel putin 1.5 cm b.subtierea corticalei c.deformari caliceale in ciuperca, farfurie, maciuca 10. Tu renale produc: a. amputarea calicelor raa b. calice alungite, amputate c. calcificari centrale, excentrice, amorfe 11. Patrulaterul Bazy-Moyrand este folosit in diagnosticul: a. calculilor bazinetali b. calculilor intramurali 12. Fractura a carui linie trece pe linia nazo-zigomo-pterigoidiana este o fracura de tip: a. Le Fort I b. Le Fort II c. Le Fort III 13. In luxatia congenitala de sold: a. nucleul capului femural este situat in cadranul infero-intern b. unghiul dintre planul cavitatii cotiloide si linia lui Hilgerainer este de peste 30 de grade la un an c. intreruperea liniei cervicoobturatoare 14. In necroza aseptica de cap femural se observa: a. interlinia coxo-femurala normala sau largita b. interlinia coxo-femurala ingustata c. structura neomogena a capului femural d. cap femural turtit, fragmentat 15. In spondilita tbc. se observa in faza tardiva: a. pensarea discului intervertebral b. vertebre turtite, deformate c. cifoza angulara

d. imagini cavitare ale corpului vertebral 16. In rahitismul precoce se observa urmatoarele modificari: a. demineralizarea accentuata a osului b. aspect convex al diafizelor c. extremitatile diafizei osului sunt imprecis delimitate, prezentand calcificari neregulate 17. In osteomul osteid se evidentiaza: a. o zona de osteoliza rotunda delimitata de scleroza in jur b. o zona de osteoliza cu contur slab delimitat si reactie periostala c. o zona de osteoliza periferica ce intrerupe conturul corticalei osoase 18. Tu cu mieloplaxe se caracterizeaza prin: a. zone de osteoliza circumscrisa fara septe b. zone de osteoliza imprecis delimitata, ce sparge compacta si invadeaza partile moi c. zona de osteoliza cu septe calcare ce compartimenteza tu cu aspect de bule de sapun 19. In sarcomul osos Ewing apare: a. zone de osteoliza in diafiza cu reactie periostala neregulata si zone de scleroza b. zone de osteoliza, cu diafiza suflata cu aspect fusiform iarin periost se formeaza apozitii calcare sub forma de lamele suprapuse paralele cu compacta c. zone de osteoliza fara reactie periostala 20. In mielomul multiplu zonele de osteoliza se situeaza mai frecvent: a. la nivelul oaselor craniului b. la nivelul oaselor mici c. la nivelul coastelor d. la nivelul vertebrelor e. la nivelul oaselor bazinului 21. In poliartrita cronica evolutiva apar: a. ingustarea pana la disparitie a spatiilor articulare carpiene b. reactii periostale la nivelul falangelor si osteofite

c. zone de osteoliza centrala cu incurbarea falangelor 22. In spondilartrita anchilopoetica se observa: a. aspect de coloana de bambus b. ingustarea spatiilor discale c. evidentierea a doua coloane opace, urmand linia pediculilor vertebrali intre carea se intercaleaza o a treia corespunzatoare liniei spinoaselor 23.Bronhostenoza prin corpi straini se caracterizeaza prin urmatoarele semne statice: a. pozitia joasa a diafragmului respectiv b. deplasarea mediastinului de aceeasi parte c. scaderea transparentei hemitoracelui respectiv d. marirea ariei toracice 24. Diagnosticul diferential al opacitatilor segmentare include: a. cc pulmonar periferic b. pneumonia bacteriana c. tbc miliara d. atelectazia prin obstructie 25. Diagnosticul diferential al opacitatilor nodulare solitare (intre 1.5 si 3 mm) include: a. tuberculomul pulmonar b. infiltratul precoce Assmann c. bronhopneumonia bacteriana d. tbc miliara e. caverna plina 26. Diagnosticul diferential al imaginilor hidro-aerice cuprinde: a. caverna tbc dupa eliminare partiala b. tu. pulmonare benigne c. chist hidatic dupa vomica d. fluidotorace e. metastaza pulmonara 27. Stadiul II in pneumoconioza se caracterizeaza prin: a. opacitati liniare ce ajung pana la periferia campului pulmonar si incep sa apara micronoduli b. micronoduli in regiunea hilurilor pulmonare generand un aspect de pom inflorit

c. opacitati reticulare bilaterale ce se extind pana la jumatatea campului pulmonar 28. Complexul Ranke este format din: a. afect primar b. tuberculom c. limfangita d. leziune cazeoasa 29.Complicatiile primoinfectiei tbc cuprind: a. epituberculoza b. pleurezie c. fistula adeno-bronsica 30. In tuberculoza secundara apare: a. adenopatie mediastino-hilara frecvent b. infiltratele precoce c. extensia leziunilor in sens craniocaudal, leziunile cele mai severe fiind situate apical 31. Caverna primara tbc: a. se instaleaza pe unul din elementele complexului primar b. are dinamica vie c. produce aparitia in scurt timp a noi focare de diseminare 32. Cancerul apical produce: a. o opacitate intensa care cuprinde regiunea varfului cu contur neregulat, convexa in jos b. opacitate in banda cu aspect neregulat care pornesc din regiunea hilului si cuprind varful c. opacitati nodulare in regiunea varfului d. osteoliza difuza a arcurilor costale vecine 33. Atelectazia produce o opacitate cu urmatoarele caractere: a. nesistematizata b. omogena c. aspirativa d. neomogena 34. Metastazele nodulare: a. au dimensiuni aproximativ egele b. au dimensiuni variate c. sin regiunea bazala au dimensiuni mai mari ca la varf d. conturul poate fi net sau sters 35.In coarctatia de aorta apar:

a. aorta ascendenta dilatata b. buton aortic proeminent c. buton aortic sters d. uzurile costale e. hipertrofia ventricolului stg. 36. Arcul inferior drept este dat in mod normal de: a. atriul stg. b. ventricolul drept c. atriul drept 37. Cardiopatiile congenitale cianogene cuprind: a. DSA b. Tetralogia Fallot c. Atrezia tricuspidiana d. Persistenta de canal arterial Botallo 38. In OAS un ventricol stg ce ocupa si depaseste coloana vertebrala corespunde gradului: a. I de hipertrofie b. II de hipertrofie c. III de hipertrofie 39. Zonele de studiu ale hipertensiunii pulmonare venoase cuprind: a. zona intercleidohilara b. zona infrahilara c. zona bazala externa 40. In hipertensiunea pulmonara venoasa de grad mediu apare: a. aspectul de egalizare a vascularizatiei b. aspectul de inversare a circulatiei c. aparitia liniilor Kerley d. opacitate in regiunea hilara si parahilara cu aspect in aripi de fluture, cu contur difuz 41. In stenoza mitrala se poate observa: a. marirea butonului aortic b. bombarea conului si trunchiului arterei pulmonare c. alungirea arcului inferior stg ce depaseste linia medio-claviculara d. dublu contur concentric sau excentric vizibil pe marginea drt. a conturului cardiac 42. In pericardita exudativa apar: a. cresterea diametrului vertical al cordului b. forma sferica a cordului in decubit c. pedicol vascular largit in decubit

d. pedicol vascular ingustat in decubit 43. Anevrismul de crosa aortica produce: a. devierea traheei si esofagului spre partea dreapta si posterior b. largirea pedicolului vascular pe partea drt. c. butonul aoric diminuat d. pareza de frenic si recurent stg 44. Limfogranulomatoza Hodgkin Poate produce: a. opacitate policiclica bilaterala b. opacitate in butoi c. opacitate in coloana d. apacitate policiclica unilaterala 45. Abcesul subfrenic se caracterizeaza prin: a. imagine hidro-aerica subdiafragmatica b. coborarea hemidiafragmului pe partea afectata c. hemidiafragm imobil 46. Diverticulii de tractiune: a. sunt situati mai frecvent la la nivelul jonctiunii faringoesofagiene b. sunt situati mai frecvent la la nivelul bifurcatiei traheei c. au la inceput forma de spin d. se pot transforma in diverticoli de pulsiune 47. Stenoza esofagiana postcaustica: a. are aspect de palnie asimetrica, excentrica b. are aspect de palnie simetrica, concentrica c. marginile palniei sunt usor bombate d. se intinde pe o distanta scurta e. se intinde pe o distanta mai lunga 48. Varicele esofagiene trebuie diferentiate de: a. bule de aer b. neoplasm vegetant incipient c. contractii tertiare 49. Nisa gastrica benigna: a. este o nisa in relief b. pliurile mucoasei hipertrofiate nu ajung la nisa c. digul nisei realizeaza un sant cu versante asimetrice d. din fata are aspect de cocarda

50. Semnele radiologice directe de ulcer gastric pe langa nisa sunt: a. hipersecretia gastrica b. rigiditatea segmentara c. semnul degetului aratator sau Bului majuscul d. rectitudinea si retractia micii curburi