Scopul lucrrii: Studierea construciei motorului ,constructia mecanismului biela manivela si de distribuire

a gazelor ,principiul de funcionare ,particularitatile constructive si reglrile. Utilaj si echipament: Plane de studii, machete de motoare pentru studii,standuri,piese si imbinari a mecanismelor biela-manivela si de distributie a gazelor ,set de instrumente a lctuului.

I.I Constructia generala a motorului

Ce inseamna noiunea de puterea motorului,care este diferena dintre puterea indicata si puterea efectiva ? Puterea reprezint lucrul mechanic efectuat in unitate de timp P= y- sau viteza cu care se poate efectua un lucru mecanic P = F *V Puterea notata prin P si exprimata in KW sau Cai Putere -CP sau in engleza HP (Horse Power) Un cal putere reprezint cantitatea de energie necesara urcrii unei greutati de 75 de kg la o inaltime de un metru in timp de o secunda 1CP=745,7 Watts P(CP)=C(N*m) * RPM(rot/min) Puterea efectiva PE reprezint puterea obtinutala arbore cotit si care poate fi fol osita pentru efectuarea de lucru mechanic util, fiind data relaia: PE =PJ ~PM in care : Pj -este puterea indicata; - puterea corespunztoare piederilor mecanice. Puterea indicata Pj a unui motor cu ardere interna este puterea dezvotata in cilindrii motorului, corespunztoare lucrului mecanic indicat al ciclului real.

i\rot /]

Contr. n.
Aprobat

Construcia general a motorului, mecanismului biel-manivel i de distribuie a gazelor

U.T.M. F.I.M.M. I.T.T.A.092

UTTA 527.1 2.2 674

1.2 Prile fixe ale mecanismului biela-manivela: blocul motor, chiulasa si camasa cilindrilor. Constructia, paticularitatile constructive si materiale . Tipurile camerelor de ardere, avantaje si dezavantaje. MECANISMUL MOTOR DESTINATIE SI PARTI COMPONENTE
Mecanismul motor (numit si mecanismul biela-manivela sau mecanisitiul manivela-piston), transforma micarea de translatie a pistonului, obtinuta prin arderea amestecului carburant, in micare de r otatie contimm a arborelui cotit. Partjle componente ale mecanismului motor, sunt: - organele fixe : blocul motor, chiulasa , cilihdrii, colectorul de admisie si colectoml de evacuare, semicuzinetii lagarului palier; - organele mobile', pistonul, segmentii, boitul pistonului, biela, semicuzinetii lagarului de biela , arborele cotit, volantul si amorti-zorul oscilaiilor .
ORGANELE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR

Blocul motor constituie scheletul motorului, fiind prevzut cu brae sau locauri pentru suport de
fixare pe cadrul automobilului. Constructiv este, format din blocul cilindrilor(in partea superioara) si carterul (in partea infe-rioara). 3 / 7

Se obine prin turnare din fonta eenusie cand cilindrii sunt deraontabili (amovibili) sub forma de camasi de cilindru (motoarele D 797-05 autocamion Roman, Dacia 1310), sau din fonta aliata pentru motoarele cu cilindrii turnati cu blocul (Fiat, Lada), La. unele autoturisme blocul motor poate fi turnat din aliaj de aluminiu(Skoda). La autoturismul OLTCIT, cilindrii sunt turnati din fonta aliata cu aripioare exterioare .pentru majorarea suprafeei de rcire cu aerul, iar carterul este turnat din aliaj de aluminiu sub presiune. Dupa turnare, blocul motor se prelucreaza in interior si exterior pentru asamblarea diverselor componente ale motorului. Blocul motor 6 (fig. 4.3) este prevzut cu: locaurile interioare ale cilindrilor 1, cu perei verticali despritori, ale lagarelor paliere pentru arborele cotit 2 (formate din doua parti - jumatate sblidara cu blocul i cealalta sub foima de capac asamblat cu suriiburi); lagarele pot fi cu semicuzineti sau rulmeni (Trabant, Wartburg, la care capacele nu mai sunt separate, ci solidare cu carterul inferior).

UTTA 527.1 2.2 674

Mo d Coala N. Document Semnat Data

Numrul lagarelor paliere este, determinat in general de numrul cilindrilor dupa formula n + 1 (apte lagare pentru

motorul D 797-05, cinci pentru Dacia 1310), plasate in partea inferioara a pereilor despritori ai cilindrilor, pentru rigidizarea blocului; sunt si excepii unde numrul acestora poate fi n-l (trei lagare paliere, cu semicuzineti la,OLTCIT Club, sau trei lagare cu rulmeni la Wartburg). Locaurile 3 sunt destinate pentru lagarele arborelui cu came (sub forma de buce presate). De remarcat ca locaurile lagarelor paliere ale arborelui cotit si cele ale, arborelui cu came se realizeaza simultan in cart er pentru a asigura coaxialitatea lor. Canalele 4 sunt obstinate circulaiei uleiului, iar canalele 5 pentru circulaia lichidului de rcire; de asemenea sunt prevzute locaurile 11 pentru tacheti, iar in partea anterioara carterul 6 prin capacul 5, inchide angrenajul distribuiei; aripile laterale 10, sunt destinate pentru fixarea blocului pe cadrul automobilului; la Dacia sunt suporturile laterale demontabile, din tabla pentru montarea motorului pe caroserie; in toate cazurile fixarea se face prin intermediul unor supori elastici de cauciuc. Partea posterioara a blocului este prelucrata plan incat.sa permit montarea prin uruburi a carterului volantului. Partea inferioara a blocului este de asemenea prelucrata plan, pentru asamblarea.cu uruburi a baii de ulei etansata de garnitura. Prelucrarea plana a suprafeei superioare a blocului, asigura montarea cu uruburi sau prezoane a chiulasei, prin intermediul garniturii de etansare . In interiorul blocului sunt amenajate din turnare si apoi uzinate alte locauri speciale pentru asamblarea diverselor subansambluri sau piese ruptordistribuitor la MAS, filtru de ulei, pompa de ulei si chiar pompa de injecie la unele motoare. Blocul motor este de o mare diversitate constructiva, avand forma adaptata dupa poziia cilindrilor fata de axa longitudinala, astfel: in linie (motor lung inclusiv pentru cel transversal); in V (motor concentrat); cu cilindrii orizontali, opui (boxer); sau inclinat de obicei la 30-40 (autoturismul Skoda, autocamionul ROMAN cu motor D2156HMN8). Grosimea pereilor blocului variaza in funcie de solicitarea dinamica respective (la MAC este mai mare ca la motoarele MAS). Pentru rigidizare sunt realizate din turnare .nervuri interioare. Pentru lagarele paliere ale arborelui cotit blocul motor are trei locauri. In partea posterioara, suprafaa este prelucrata plan, pentru asamblarea carterului cutiei de viteze. Pe suprafaa anterioara se fixeaza carterul angrenajului de distribute acoperit cu capacul de protectie a curelelor dintate c e antreneaza pinioanele respective.

c Fig. 4.i. a-motomi SAVIEM 797-05; b - motorul autoturismului Dacia 1300; c - motorul autoturismului Trabant (racirc cu aer); / - bloc motor; 2 chiulasa; 3 - garnitura dc chiulasa; 4 - capac chiulasa; 5 - garnitura pentru capacul chiulasci; 6 bu$on pentru alimentarea motorului cu ulei; 7 - cilindru; 8 -. capac distributic; 9 - simering etansare; 10 - capac lagar palier cu scmicuzinc{r; 11 prezoane pentru asamblarea chiulasci pc blocul motor; 12 - carter volant; 13 - baie ulei;

Organele fixe ale mecanismului motor:

UTTA 527.1 2.2 674

Mod Coala N. Document Semnat Data

14 - garnituri baie ulei; 15 - garnituri semiinclare baie ulei; 16 - suport fixare motor; 17 - bujpn golire ulei-, 18 - inele etansare (carton special); 19 - semicartcr inferior; 20 fereastra cvacuarc; 21 -'fereastrabaleiaj (admisic cilindru); 22 - canal baleiaj; 25A- fereastra admisic carter.

Chiulasa (fg 4 .5) acopera cilindrul, realizand impreuna cu pistonul spaiul de lucru inchis al fluidului motor. Se
confecioneaz prin turnarea din fonta

a
Chiulasa; - rcire cu apa (motor D 2156-HMN8); /- cavitati pentru camera de ardere; 2 - cavitate pentru temiostat; 3 - cavitate pentru traductorul termometrului de apa; 4 suprafaa inferioara plana; 5 - orificii pentru prezoa-ne; 6 - orificii filetate; 7 - orificii pentru colectorul de admisie; <S orificii pentru colectorul de evacuare; 9 ghid supapa; 10loca? injector; 11 - suprafeje laterale; 12 - scaun supapa; b - rcire cu aer; 13 - loca bujie;74- aripioare rcire cu aer.

aliata (D 797-05, D 2156 HMN 8, ARO) sau din aliaje de aluminiu (Dacia 1300 Ikoda, Fiat) si poate fi comuna pentru toti cilindrii (cele mai folosite) sau grupate pentru mai muli cilindri. Motorul D2156 HMN8 are doua chiulase (cat e una pentru trei cilindri). Ghiulasa este prevzut in partea inferioara cu cavitatile 1, care formeaza impreuna cu pistoanele la PMI camerele de ardere. Forma lor este diferita dupa tipul motorului. Unele motoare au camera de ardere plasata parial in chiulasa si parial in piston, iar altele numai in capul pistonului sau in chiulasa de forme arhiteonice diverse; in partea anterioara, chiulasa are o cavitate 2, pentru termostat, iar in partea posterioara 3 sau laterala, pentru traductorul termometrului de.apa; orificiile pentru apa ale chiulasei coincid cu cele din bloc, in vederea asigurarii circulaiei lichidului de rcire din blocul motor in chiulasa. Este prelucrata in partea inferioara 4, perfect plan pentru etansare la asamblarea cu blocul cilindrilor, etansare asigurata si de garnitura de chiulasa. Montarea chiulasei se face prin buloane sau prezoane 5, care se strng intr- o anumita ordine, incepand de la centru spre exterior. Partea superioara este prelucrata si prevzut cu orificii filetate 6, pentru asamblarea suportilor axei culbutorilor, care vor fi protejati de un capac din tabla sau tumat din aliaj de aluminiu, etanat fata de chiulasa irintr-o garnitura; de obicei, capacul culbutorilor este prevzut cu un orificiu cu buson pentru alimentarea cu ulei a motorului. Lateral, chiulasa se prelucreaza si permite montarea colectorului de admisie 7 si evacuare 8, etane prin intermediul unor garnituri termoplastice. Chiulasa are de asemenea o serie de locauri cum sunt cele pentru ghidurile supapelor 9; acestea sunt executate din fonta, asamblate prin presare. La MA(\ chiulasa are orificii pentru plasarea injectoarelor 10 iar la unele motoare, orificii filetate pentru bujiile incandescente (ARO, D 127 i L 27, Mer edes). La MAS are orificii filetate pentru bujii. La motoarele cu injecie de benzina,, chiulasa este prevzut, cu orificii speciale pentru injectoarele respective. Chiulasa motoarelor in patru timpi, cu supape in cap, au in partea inferioara locaurile scaunelor de supapa 12, inamovibile la cele din fonta, sau amovibile sub forma unor inele din fonta sau otel, montate prin fretare. Scaunele sunt prelucrate pe o adincime de 1,2-1,4 mm, la 45, pentru asigurarea suprafeei de etansare cu

UTTA 527.1 2.2 674

Mod Coala N. Document Semnat Data

contrascaunele supapelor, la asamblarea lor. Numrul scaunelor de supapa este in general cate doua pentru fiecare cilindru (unul pentru admisie cu diametrul mai mare si unul pentru evacuare) dar poate fi si mai mare la motoarele modeme (3-5 scaune). La motoarele in doi timpi lipsesc aceste locauri, pentu ca procesele de umplere si evacuare se produc prin fantele din cilindri. Motoarele rcite cu aer, au chiulasele prevzute cu aripioare pentru a se mari suprafaa de contact cu aerul de rcire . Unele chiulase sunt in individuale (Trabant), sau comune pentru cate doi cilindri (OLTCIT Club). La acesta din urma este prevzut si cu locaurile speciale pentru lagarele arborelui cu came .

Cilindrii. Cilindrul realizeaza spaiul de lucru pentru desfasurarea ciclului motor, in interiorul lui deplasandu-se linear
pistonul. Cilindrii pot fi tumati odata cu blocul motor (inamovibili - Lada si Fia) sau demontabili (amovibili), ca la majoritatea motoarelor modeme, sub forma de camasi de cilindru 3 se obin prin turnare, din fonta aliata prelucrai fin la interior (oglinda cilindrului), iar cei amovibili au prevzui la exterior canale destinate inelelor din cauciuc pentru etansarea cmilor de rcire cu apa. Alte tipuri asigura etansarea prin inele de carton, care au si rol de realizarea suprainaltarii camasii fata, de suprafaa superioara a blocului motor. Motoarele rcite cu aer au prevzute aripioare pentru marirea suprafeei de contact cu aerul de racier. O remarca pentru OLTCIT Special, care are doi cilindrii orizontali, opui (boxer), tumati din aliaj de aluminiu sub presiune, prevzui la exterior cu aripi pentru a se mari suprafaa de contact eu aerul de rcire. Pe suprafaa interioara es te depus electrolitic un strat de aliaj de nichel-crom-cobalt-siliciu, dupa

Tipuri de cilindri pentru motoarele de automobile: a - cilindri inamovibiii (turaati direct in bloc); b camaja de cilindru ambvibila (Umeda); c - camaa de cilindru uscata; d - cilindru cu aripioare, pentrti motor rcit cu aer (in doi timpi): / - bloc motor; 2 camera de rcire (apa); 3 - camajS de cilindru; 4 - mele de cauciuc; 5 guler de sprijin; 6 - aripioare de rcire; 7 - partea activa a cilindrului; 8- fanta bateiaj; 9-canal baleiaj; /O-fantaevacuare; // -prezoanefixare chiulasa; 12 -LIoc cilindru.

procedeul NIKASIL, cu grosimea de cca 0,1 mm. pentru a mari rezisterita la uzura, si a micora jocul dintre piston -cilindru, respectiv pentru creterea fiabilitatii. Cilindrii nedemontabili sunt de tip umed, iar cmile demontabile p6t fi uscate (motorul D 2156 HMN 8) sau umede (in contact direct cu apa de rcire), ca la cea mai mare parte a motoarelor (D 797 -05, ARO L-25, Dacia 1310, Mercedes). La motoarele in doi timpi, cilindrii au prevzute fante laterale 8 si 10 (ferestre de baleiaj), pentru admisia amestecului carburant sau aerului si fereastra pentru evacuarea gazelor arse. Cmile de cilindri amovibile se monteaza in bloc prin presare, avand suprafee de ghidare in aces t scop. Denivelarea gulerului fata de suprafaa superioara a blocului motor este asigurata prin garnituri (Dacia 1300) sau prin ghidarea etana pe scaunele respective; aceasta denivelare poate fi deasupra blocului (D 797-05, Dacia 1300, ARO L-25), sau sub planul de asamblare a blocului cu chiulasa (D-2156 HMN 8), asigurand o buna etansare la strangerea chiulasei. Numerotarea cilindrilor se face, in general, incepand de la volant. Foarte important este respectarea ovalitatii si conicitatii alezajului cilindrilor, dupa prelucrarea finala (honuire). Numrul cilindrilor este par (sase in linie pentru motoarele D 797 -05, D 2156 HMN 8, opt in V pentru-SR 211, pentru motoarele Diesel de pe auto-camioanele DAC: 1240 V8DT de 320 i 360 CP. D 2156 MTN 8R (6 in V)

UTTA 527.1 2.2 674

Mod Coala N. Document Semnat Data

turbo; patru in linie pentru autoturismele Dacia. Skoda, Fiat, Lada, Toyota, doi cilindri orizontali opui autoturismul Citroen), dar poate fi si impar (Wartburg - trei cilindri, Audi 200 Turbo - cinci cilindri).

MECAMSMUL DE DISTRIBUTIE DESTINATIE SI CLASIFICARE

Mecanismul de distributie este un ansamblu dc piese care asigura umplerea cilindrilor, intr-o anumita ordine, cu amestec carburant.ini sau aer proaspat si evacuarea gazelor arse. Dupa tipul motorului , distributia poate fi pentru motoare in patru si in doi timpi. Motoarele in patru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape. Cele in doi timpi in general nu au supape ci ferestre in cilindri care sunt deschise si inchise prin deplasarea pistonolui de o forma speciala ,asa-zisa distributie prin lumini. Unele motoare in doi timpi in special cele cu aprindere prin compresie au numai supape de admisie sau numai de evacuare . Dupa poziia supapelor mecanismele de distributie sunt: Cu supape laterele la care supapele sunt plasate in bloc motor Cu supape in cap ,unde supapele sunt montate in chiulasa deasupra pistonului Mixt (la Rover) supapele fiind montate in bloc si in chiulasa Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa . De aceea distributia din acest punct de vedere este: - Cu arbore cu came in carter - Cu arbore cu came montat pe chiulasa,supapele fiid comandate prin cubultori. - Cu arbore cu came pe chiulasa ,ce comanda direct supapele. La PMI exista un moment in care supapele de admisie si evacuare sunt deschise cu acelas unghi numit incrucisarea supapelor . Efectul acestui fenomen este: imbunatatirea umplerii camerei de ardere , racirea zonelor calde, atenuare efectului detonatiilor, scaderea consumuilui de conbustibil,creterea puterii motorului.

Comanda distribuiei:

1- pinion arbore cotit(coducator); 2- roata dintata arbore came; 3- roata dintata intermediara; Comanda cu lant este formata din doua roti dintate de lant, micarea de la arborele cotit la arborel cu came transmitinduse printr-un lant cu role, care poate fi dublu sau triplu pentru micorarea uzurii.La motoarele cu arborele cu came pe chiulasa, lanul este mai lung si ghidat de o roata dintata in intinzatoare .Unele constructii pot avea intinzator mecanic s au mecanohidraulic. Ambele sisteme sunt plasate intr-un carter etan.

UTTA 527.1 2.2 674

Mod Coala N. Document Semnat Data

1/s f-- 1 J iw

w
F if 5 (.'uviandki. digiribwh^: t - plnk.iilnlinr ilil Uvhi J.^.Vhin. J - mut* Jrfui HlMt
*JinlXO jU*ii
* -twk dinijil-,

: iundiul): J

dimiifl funipg 1: J ln*( iM*u: J - > rfcof. /-1 dinlaib

ft)

ril iniMtiiMK -uruit:

f f

,g_
muiur

Concluzie:
In constructia de automobile se folosesc diverse soluii tehnologice efective sau mai puin effective.ce impune specialistulu i o buna pregtite teoretica cit si practica pentru ai permite sa optimizeze sis a utilizeze in procesul proiectrii soluii optime si mai fiabile.

Bibliografie :
1 .Gh.Fratila si alii. AUTOMOBILE. Cunoatere,intretinere si exploatare. Editura Didactica si Pedagogica . Bucureti 2001 pag. 44-53. pag. 77-81. 2.Internet: http://www.Wikipedia.com/puterea motorului 3. ndrumar laborator

UTTA 527.1 2.2 674

Mod Coala N. Document Semnat Data

UTTA 527.1 2.2 674

Mod Coala N. Document Semnat Data

uuy iy