Global Strategic management ( Kamel Mellahi, J. George Frynas, Paul Finlay)- 2005 Marketing international ( Nicolae Al.

POP, Ionel Dumitru ) 2001

Internaionalizarea afacerilor caracteristic a a mediului de pia contemporan 1.1 Decizia de internaionalizare n cadrul ntreprinderii (p.13-15) Complexitatea afacerilor a sporit semnificativ ca urmare a procesului de internaionalizare a acestora. O parte tot mai important din produsul naional brut al unei tri este rezultatul afacerilor economice derulate in afara granielor naionale. Procesul de internaionalizare se afl n strans legatur cu gradul, n continu cretere, de integrare a economiilor naionale n economia mondial. Aceast tendint poate fi constatat nu numai la nivel macroeconomic i la cel al activitii ntreprinderii. Pe masura intensificrii concurenei pe pieele internaionale, aparent paradoxal, numrul companiilor ce activeaz exclusiv pe piaa domestic cunoate o continu descretere. Orientarea ntreprinderilor, indifferent de mrimea lor, de a cauta noi oportuniti de afaceri, n afara perimetrului naional, chiar la mari distane geografice, se accentueaz . Astfel, determinarea tendinelor de miscare pe arena schimburilor internaionale devine indispensabil conducerii cu succes a afacerilor oricrei ntreprinderi. n literatura de specialitate conceptual de internaionalizare a activitii unei ntreprinderi a dobndit semnificaii multiple, fiind neles n variate feluri: de la modalitti de intrare a unei firme pe o piaa strain, la raporturile manageriale dintre societatea mam, de pe piaa domestic, si societile fiice din strainatate i pn la conceptual abstract de activiti economice derulate de o ntreprindere n afara granielor nationale. n sens integrator, internaionalizarea afacerilor reprezint: ansamblul de metode, tehnici i instrumente puse n slujba demersului strategic al ntreprinderii de a activa n strintate. 1.2 Factori de influen ai procesului de internaionalizare a afacerilor (p.16-21) n evoluia lor postbelic afacerile internaional au cunoscut trei perioade distincte, etape asupra carora s-a conturat deja un consens n literatura de specialitate ( Croue, C., 1991,p.19-23) Perioada celor treizeci de ani glorioi (1945- 1974), marcat de refacerea economic a rilor beligerante, dublat de un puternic angajament extern, n principal din partea S.U.A., de difuziunea mondial a unor bunuri de larg consum precum i buturile racoritoare, mbrcmintea i nclmintea de recreaie, igaretele, automobilele etc. Perioada ocului petrolier ( 1973/74- 1983/84) n care rile lumii au fost contientizate de semnificaiile incertitudinilor economice, determinate de explozia preurilor materiilor prime, n principal cele ale petrolului, incitndu-le la stimularea exporturilor pentru a contrabalansa facturile, din ce n ce mai ridicate, solicitate de furnizorii internaionali de resurse materiale. Perioada unor cutri strategice ( anii90- 2000), ce marcheaz o redefinire a raporturilor economice dintre state, determinate de procese cu amplitudine mondial, cum sunt cele ale

tranziiei rilor central- i est-europene la economia de pia sau de accentuare a integrrii n cadrul Uniunii Europene i n zone exterioare acesteia. Perspectivele dezvoltrii economice declanate de aceste procese integraioniste redefinesc condiiile i cadrul de aciune al diferitelor piee externe n particular i al pieei mondiale n general pentru sfritul mileniului doi. Principalele grupe de factori de influenare a evoluiei afacerilor economice internationale pot fi circumscrise urmtoarelor tendine majore ( Pop, N.Al.,Chisinau, nr.2(4)/1996) Internaionalizarea pieelor de bunuri, servicii i capitaluri, determinate de procesul de destindere politic consemnat la nivel mondial. Acest proces a cunoscut cea mai spectaculoas evoluie n cazul pieelor capitalurilor, determinat de intrenaionalizarea intereselor investitorilor ( Tietz, B., 1991, p. 20-23) pentru titluri de valoare i dividente. Pe aceast pia se manifest cel mai pregnant tendina de sustragere de la orice control naional. Procesul de internaionalizare este susinut, totodat, i de climatul creat prin demersurile internaionale conjugate de liberalizare a comerului mondial, n primul rnd sub egida Organizaiei Mondiale a Comerului. Liberalizarea, la rndul ei, se afl n strns legtur cu procesul de armonizare a structurilor economice , de natur s susin eforturile de protecie ale consumatorului, de mai bun orientare a acestuia n opiunile sale comerciale. Creterea gradului de independen dintre economiile naionale accentuate de nzuina statelor lumii spre reciprocitate. Fiecare dintre partenerii la schimburile internaional caut s-i identifice oportuniti n valorificarea propriilor factori de producie compensnd deficitul n anumite resurse prin gsirea de soluii viabile pentru avantaje concureniale comparative.Consecinele acestui demers se concentreaz n rezultate economice cum sunt : - mriri avantajoase ale capacitilor de producie, corelate cu reduceri de costuri i de pre uri pe unitatea de produs; - activitate de cercetare- dezvoltare mai eficienta, in folosul innoirii ofertei; - un spor calitativ la bunurile si serviciile oferite pietei; - efecte sinergetice in prelucrarea pietelor externe; In efortul de gasire a avantajelor comparative s-au dezvoltat si diversificat si formele de cooperare dintre state. Acest demers macroeconomic s-a rasfrant si asupra cooperarii dintre companii, ducand la cresterea importantei operatiunilor in contrapartida. Cu multiplele lor alternative, de la barterul classic la aranjamentele de tip buy-back, aceste operatiuni accentueaza interdependentele nationale si maresc, totodata sansele de participare a companiilor la afacerile internationale. Legaturile dintre performantele firmei pe piata domestica si cele de pe piata international devin astfel organice. Din acesata perspective este neadecvata restrangerea conceptului implicarii international a intreprinderii numai la componenta activitatii sale externe. Proportia exportului in totalul cifrei de afaceri a intreprinderii, indicator usor de calculate, nu mai are suficienta forta revelatoare in sublinierea gradului de internationalizare a acestuia.

 Accentuarea fenomenelor concurentiale in lumea afacerilor, in toate zonele geografice ale Terrei. Ultimul deceniu al acestui secol a devenit, datorita deschiderii pietelor europene si dereglarilor sectoriale, consemnate pe intregul mapamond, un deceniu al competivitatii.De fapt, motorul economiei de piata este reprezentat de existent concurentei (Pop N.Al, nr.1-2/1994), inar intelegerea mecanismului concurential si a rolului jucat de aceasta in dezvoltarea afacerilor internationale este tot mai frecvent pusa in legatura directa cu arta militara. Intendsificarea climatului concurential a determinat si multitudinea analogiilor pe care specialistii le realizeaza intre demersul de marketing, pe de o parte, si strategia si tactica militara, pe de alta parte. In planul actiunii concrete a intreprinderii asupra pietei dezvoltarea unor strategii offensive ( de tipul: atacului frontal, in flaqnc, al incercuririi sau razboiului de uzura, al atacului de guerila) sau a unor strategii defensive (de tipul : apararii fixe, mobile, a atacului preventiv, a contraatacului). Telul firmei intr-o astfel de abordare ar fi nu distrugerea celorlalti parteneri, ci obtinerea unui cat mai bun plasament pe piata. Procesul de internationalizare este amplificat de saturatia tot mai accentuate a pietelor nationale, fapt ce solicita intreprinderea la eforturi din ce in ce mai costisitoare pentru a-si mentine o anumita cota de piata domestica ( Purcarea, T., 1994, p.118). Ea actioneaza pentru o cat mai clara identificare a segmentului de consummator caruia isi adreseaza oferta, prelucrandu-l in directia fidelizarii acestuia si, intr-o perspective mai larga, incercand a dezvolta, la o parte dintre componentii sai caracteristici de exclusivitate. Acest demers devine din ce in ce mai dificil pe o piata domestica puternic segmentata. Reorientarea spre internationalizare este facilitate de progresele semnificative inregistrate in domeniile transporturilor si telecomunicatiilor, al invingerii distantelor cu un nivel de costuri din ce in ce mai scazut , pe unitatea de produs. Investitiile directe, in afara granitelor nationale, determinate de accentuarea concurentei domestic, au declansat nu numai fluxuri orientate din state puternic deszvoltate economic spre tari in curs de dezvoltare sau aflate in tranzitie ci si invers, statele industrializate reprezentand , la randul lor , puternice piete absorbante de capital. Globalizarea pietelor lumii in conditiile estomparii continue a diferentelor specifice dintre acestea Studiile expertilor evidentiaza faptul ca tendinta de globalizare are ca efect omogenizarea gusturilor consumatorilor din intreaga lume (Muhlbacher, H.,Dahringer, L., Leihs, H., 1991, p. 33) in interiorul unei piete, ce dobandeste caracter global. Globalizarea pietelor este nemijlocit legata de formularea si dezvoltarea companiilor multi- si transnationale. Deciziile strategice in acest caz sunt orientate mai degraba catre pietele produsului decat catre pietele nationale. Obiectivul strategic al unei firme cu viziune globala asupra pietei este cel al satisfacerii cu un produs, mai mai putin diferit intr-unsptatiu geografic de altul, a unui numar cat mai mare de consumatori internationali.

Efectele procesului de globalizare a pietelor lumii se rasfrang si asupra politicilor economice de factura liberal sau conservatoire promovate de diferite state sau grupuri de state. Conceptul conservator potrivit caruia piata este cel mai bun mijloc de a produce profit, iar statul trebuie sa limiteze rolul la reducerea impozitelor, pentru a lasa la dispozitia intreprinderii mai mult capital pentru investitii tehnologice si sporirea productivitatii muncii sau cel liberalcare sustine ca cea mai buna cale spre prosperitate trece prin deficite bugetare controlate si dobanzi scazute (Cateora, Ph., 1991, p.119) nu mai raspund noilor exigent ale economiei mondiale. In primul caz disponibilitatea capitalului intern nu mai este principalul factor al succesului economic. Liberalizarea pietelor international de capital asigura companiilor in tarile dezvolate un acces practice nelimitat la resursele financiare mondiale. Astfel incat acestea si le procura de unde sunt mai ieftine, deoarece diferenta de cost nu mai este data de nivelul impozitului ci de rata inflatiei. Asa cum capitalul strain reduce avantajele fiscal interne in acumularea de resurse financiare , tot asa deschiderea pietelor intrenationale de marfuri diminueaza efectele retelei liberale. Cresterea cheltuielilor publice sporeste cererea de consum, si implicit, dezvltarea economica, dar, in conditiile unui comert liber, cererea supliementara poate fi acoperita, in mare parte, nu de producatorii intreni, ci de cei externi. Ierarhia motivelor ce au determinat internationalizarea intreprinderilor din tari in tranzitie, industrializate si in curs de dezvoltare (p.22) Motivatia pentru internationalizare Extinderea activitatilorin strainatate asupra unor noi piete Asigurarea si dezvoltarea unei piete dj penetrate Stabilitatea politica a tarii gazda Asigurarea si controlul vanzarii in tara gazda Speranta (asteptarea) intr-o rata inalta de recuperare a investitiei Invingerea obstacolelor comerciale si de export Costuri reduse ale fortei de munca Asigurarea aprovizionarii in tara gazda Crearea de noi locuri de munca Baza de export pentru produse ale societatii mama Furnizori pentru intreprinderi din tara gazda Intarirea independentei economice a tarii gazda Promovarea unor masuri catre stat in tara gazda Productia pentru societatea mama (reimport) Valorificarea de tehnologii ce au fost dezvoltate pentru productie in tara gazda Furnizor pentru o intreprindere din propria tara, ce activeaza si in tara gazda Promovarea prinmasuri ale statului din tara de origine Prelucrearea materiilor prime autohtone pentru necesarul domestic Economii la costurile de transport Practicarea unor cursuri de schimb avantajoase Preturi scazute la materii prime Asigurarea si largirea bazei de materii prime Alte motive Asigurarea aprovizionarii cu energie Promovarea de masuri stimulative de catre organismele internationale ST 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 SD 1 2 5 3 8 7 12 10 17 4 6 18 16 13 15 20 24 19 9 11 14 21 22 23 25 SCD 1 2 4 3 7 6 5 8 10 9 12 11 14 20 18 21 19 13 16 25 17 15 22 23 24