9 Bucuresti 2013

V urm un minunat 2013!
anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
n ncheiere: Bucureti

suprafata: 228 kmp

arie construita: 70%
1996: 2 300 000 locuitori

Bucureti

relaia cu istoria?

observatorul urban

orice oras are o istorie

1459- prima atestare documentara
1831 - Regulamentul Organic - inceputul modernizarii
1859 - Unirea Principatelor - capitala Bucuresti
1866 - devine capitala Regatului Romniei
1877 - Independenta
1916-1918 - primul razboi mondial
1918 - Unirea cu Transilvania - Romnia Mare
1940-1945 - al 2-lea razboi mondial
1944 - Romania trece de partea Rusilor
1945 - Tratatul de la Ialta - Romnia trece n sfera de inuenta sovietica
1945-1947 - preluarea treptata a puterii de catre comunisti
1947 - Republica Populara Romna - prim secretar al Partidului: Gh. Gheorghiu-Dej
1965 - Dej moare, locul lui e luat de Nicolae Ceausescu
1974 - Ceausescu se declara si Presedinte - inorirea cultului personalitatii
1977 - cutremurul - pretext pentru noul centru civic
1980 - incept demolarile masive si se pune piatra de temelie a Casei Poporului
1989 - Revolutia
Noua dezvoltare liberala a orasului si a profesiunii - CUM ?

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

BUCURESTIUL REVIZITAT:
prin prisma istoriei arhitecturii europene
in relatie cu istoria / constituirea lui particulara

de citit in paralel cu cursurile privind TIMPURILE ARHITECTURII

Europa

TIMPUL EUROPEI EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL TIMPUL LOCAL ARHITECTURA
Bucuresti

ORASUL
Grecia Antica
Traditia clasica: proiectarea cu ajutorul ordinelor clasice (morfologie si sintaxa; un limbaj care se construieste in Antichitatea greaca si imbogateste in timp cu scurte momente de intrerupere) Orasul traditional dezvoltat mai mult organic - dupa Renastere (sec 16-17) incepe ordonarea / geometrizarea sistematica a spatiului urban, dupa aceleasi reguli clasice: ierarhizare, ordonare estetica
Sec.15 Traditia post-bizantina / balcanica - locuinte joase cu caracter rural, pe loturi mari, indiferente fata de spatiul urban; - cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
BUCURESTIUL BALCANIC Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control
Sec. 19
Despartirea blinda de traditia clasica
Sec. 20
Despartirea radicala MM Construirea unui nou limbaj prin opozitie cu traditia clasica Orasul functionalist si principiile lui
Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19 1831
Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente. BUCURESTIUL EUROPEAN: Negarea traditiei bizantine, dar fara distrugerea totala a orasului vechi. Operatiile de modernizare a orasului, dupa modelul oraselor occidentale: modernizarea tesutului major - o noua atentie fata de estetica spatiului public - amenajarea cheiurilor si taierea marilor bulevarde (E-V si N-S) - importante cladiri/echipamente publice ale noului stat modern modernizarea tesutului minor negocierea cu fondul existent
Importul eclectismului EBA (de factura franceza): aproape oficializat - arhitecti straini - arhitecti romani dilomati la EBA -1991 Societatea Arhitectilor Romani -1992 Scoala de Arhitectura Cautarile stilistice nationale (stilul neoromanesc) incep sa inlocuiasca eclectismul de factura clasica.
RM 1
Europa

TIMPUL EUROPEI EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL TIMPUL LOCAL ARHITECTURA
Bucuresti

ORASUL
RM 1 Primele experimentari substantiale, mai ales la nivelul limbajului / obiectului arhitectural RM 2 Aplicarea pe scara larga a principiilor MM - generalizarea limbajului/ consumul de limbaj: stilul international - reconstructia dupa principiile orasului functionalist anii 1930 Preluarea limbajului modernist, mai ales la nivel morfologic, mai putin sintaxa. In paralel, continua si celelalte tendinte stilistice Se mentine regula orasului traditional, intr-o negociere pragmatica cu fondul construit. Nu se preiau ideile orasului functionalist, nici la nivel de experiment. BUCURESTIUL SOVIETIZAT Constructia noua respecta in linii mari principiile anterioare
1945 Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, care este inabusita de arhitectura stalinista: Negarea limbajului modernist ca decadent. Limbajul realist-socialist = continut socialist in forme nationale continua linia de cautari stilistice mai conservatoare. Realismul-socialist e pus in discutie Se revine treptat la un limbaj modernist minimal Limbajul stilului international devine oficial sub semnul economicitatii si rationalitatii.
1956-59 anii 1960 sfirsitul anilor 1960 POST-MODERNISMUL: principiile modernismului si ale orasului functionalist sint puse in discutie: - critica limbajului stilului international, considerat prea abstract si sarac rezulta o serie de cautari de facturi diverse: o noua libertate stilistica, in general mai reflexiva si mai fundamentata teoretic; - revenirea la principiile orasului
4
5

1974-5
1989
Preluarea ideilor orasului functionalist (filtrate prin Moscova) Constructia marilor ansambluri. BUCURESTIUL CEAUSIST Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul Critica de sus a marilor ansambluri sub stil national semnul economiei de teren: - placarea marilor cai de acces in oras - indesirile Distrugerea orasului vechi: Demolari masive; Noul Centru Civic; artificializarea Dimbovitei BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE
1

TIMPUL EUROPEI EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL TIMPUL LOCAL
Bucurestiul balcanic

ARHITECTURA ORASUL
Grecia Antica
Traditia clasica: proiectarea cu ajutorul ordinelor clasice (morfologie si sintaxa; un limbaj care se construieste in Antichitatea greaca si imbogateste in timp cu scurte momente de intrerupere) Orasul traditional dezvoltat mai mult organic - dupa Renastere (sec 16-17) incepe ordonarea / geometrizarea sistematica a spatiului urban, dupa aceleasi reguli clasice: ierarhizare, ordonare estetica
Sec.15 Traditia post-bizantina / balcanica - locuinte joase cu caracter rural, pe loturi mari, indiferente fata de spatiul urban; - cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
BUCURESTIUL BALCANIC Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control; Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.
Sec. 19
Despartirea blinda de traditia clasica Marile operatii urbane de modernizarea
Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente. BUCURESTIUL EUROPEAN:

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;

Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.
Viata colorata a unei societati balcanice cu caracter medieval intirziat si predominant agricol.

Un oras mare, dar total diferit si de orasul medieval central european si de preocuparile

contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a unei estetici urbane in conformitate cu principiile clasice.

1750

1850

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;

Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.
Viata colorata a unei societati balcanice cu caracter medieval intirziat si predominant agricol.

Un oras mare, dar total diferit si de orasul medieval central european si de preocuparile

contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a unei estetici urbane in conformitate cu principiile clasice.

Place Vendome, Paris, 1702
Bucurestiul la 1850

Putine strazi cu caracter central-european: LIPSCANI

Cu exceptia unei zone unde se aduna toti negustorii si care este construita dupa modelul german, restul orasului are aspectul unui sat. (din memoriile unui calator strain din sec al XVIII-lea)

Singura interventie majora: Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei

Constantin Brancoveanu (1688-1714)

Devine prima axa N-S a orasului,
de-a lungul careia se vor alinia
echipamentele urbane ale orasului modern

Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei

Constantin Brancoveanu (1688-1714)

pe la 1900

1862

pe la 1900

Traditia post-bizantina / balcanica

- locuinte joase cu caracter rural,
pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta
fata de domeniul public al orasului;
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri

Traditia post-bizantina / balcanica

- locuinte joase cu caracter rural,
pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta
fata de domeniul public al orasului;
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri

Planuri cadastrale detaliate exist pentru Bucureti numai mult mai trziu Planul Borroczyn, 1847


Srsit de sec.18, inceput de sec. 19

Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente la inceput la nivelul fatadelor.



1661: Pe o portiune a ulitei Trgului de Afara (azi Calea Mosilor), se face prima ncercare de



Spre 1830 orasul avea: supraf: 3000ha 60.000 locuitori. (53.888 de rezidenti, 10.000 provinciali, 1.044 straini)
Viena avea, in sec. al XVIIIlea, 1800 ha la 200.000 locuitori, deci o densitate dubla.
Este cel mai mare oras din sud-estul european

Atena are in 1836 14.000 de locuitori,

Belgradul, 12.900 in 1838.
Foarte putin dens: in 1859 122000 de locuitori

o istorie specica,
relativ independenta
de dezvoltarea
arhitectural-urbanistica a
Occidentului european

1791 Planul Ernst


n Europa

Europa Regina 1577

Europa Regina 1548


Europa, 1810

Copper engraving, hand colored in outline. Interesting map of Europe probably published by T. Mollo in Vienna. Political borders are shown in outline color, many engraved place names, rivers, mountains, etc.
http://www.bergbook.com/htdocs

Bucuretiul european

1848, Romania accede la marea istorie europeana si incepe sa blbiie limbajul comun al modernitatii nationale. Popoarele se revendica ca natiuni si natiunile reclama recunoasterea unei suveranitati incarnata in Stat. Ordinea traditionala, restabilita in 1815 si care pretinde sa striveasca bulversarile produse de razboaiele napoleoniene, mostenitoare ale Revolutiei franceze, este refuzata.. () Ce vor face romanii?
Isi construiesc in graba un fel de pasaport pentru dreptul de a capata o recunoastere internationala: ei au o limba pe care au invatat sa o studieze de prin secolele XVI-XVII, si pe care, de la inceputul secolului al XIX-lea, se caznesc sa o impaneze cu neologisme latine pentru a-i da vocabularul modernitatii, o limba scrisa in alfabet chirilic; ei au un trecut, o ancestralitate romana si, una mai veche, dacica; ei au o reprezentare teritoriala explodata in trei principate, Moldova, Valahia si Transilvania, pe care si le impart imperiile austriac si turc.
Ei au astfel dreptul pe care li-l confera istoria si descopera - la fel ca toate elitele patriotice din Europa luminata - dreptul popoarelor de a dispune de ele insele..

Catherine Durandin, HISTOIRE DE LA NATION ROUMAINE

privirea se indreapta spre apus

Boutonnire [fr.] - butoniera, adica chiotoare, borta facuta n haina, n care se vra bumbulu, se mbumbuneaza.

1875, CODRESCU: Dictionar francez-romn

Bucuretiul european

ideea de modernizare

Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii cauzele.

Principalele dimensiuni:
- respingerea mostenirii orientale / balcanice si
- asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.
Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea insemna occidentalizare / sincronizare cu Occidentul, ca o conditie sine-qua-non a noii identitati care se vroia construita.

Pare o negare a istoriei proprii in favoarea celei occidentale; in realitate e o negociere cu ambele

Bucuretiul european

Contextul specic care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale intirziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de vedere economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale Iluminismului. Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand spatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate ecare de doua imperative principale: (1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala: se reecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare economica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale. (2) construirea unei noi identitati nationale. strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul otoman (administratie, stil de viata, cultura etc.)

CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA IN RESPINGEREA TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).

2

Bucuretiul european

ARHITECTURA ORASUL
1

Sec. 19 Despartirea blinda de traditia clasica
Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente BUCURESTIUL EUROPEAN: Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar fara distrugerea totala a orasului vechi. Operatiile de modernizare a orasului, dupa modelul oraselor occidentale: modernizarea tesutului major - o noua atentie fata de estetica spatiului public - amenajarea cheiurilor si taierea marilor bulevarde (E-V si N-S) - importante cladiri/echipamente publice ale noului stat modern modernizarea tesutului minor negocierea cu fondul existent Se mentine regula orasului traditional, intr-o negociere pragmatica cu fondul construit. Nu se preiau ideile orasului functionalist, nici la nivel de experiment. BUCURESTIUL SOVIETIZAT prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Sec. 20
Despartirea radicala MM Construirea unui nou limbaj prin opozitie cu traditia clasica Orasul functionalist si principiile lui
Importul eclectismului EBA (de factura franceza): aproape oficializat - arhitecti straini - arhitecti romani dilomati la EBA -1991 Societatea Arhitectilor Romani -1992 Scoala de Arhitectura Cautarile stilistice nationale (stilul neoromanesc) incep sa inlocuiasca eclectismul de factura clasica.
RM 1 Primele experimentari substantiale, mai ales la nivelul limbajului / obiectului arhitectural RM 2 Aplicarea pe scara larga a principiilor anii 1930 Preluarea limbajului modernist, mai ales la nivel morfologic, mai putin sintaxa. In paralel, continua si celelalte tendinte stilistice
1945
Bucuretiul european

modernizarea orasului

Occidentalizarea modului de viata / locuire;

Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna;
Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sa devina o capitala europeana.
Schimbarea imaginii orasului (echipare, expresie arhitecturala, scara)

In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!

Bucuretiul european

modernizarea modului de viata

Inceput de secol 19: Cind i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi sacricase frumoasa barba dupa moda europeana], intrind in salon [vad] cam zece boieri, toti fumind lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea, ecare linga scaunul sau, cu jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa u corect, el [gazda] trona drept pe o canapea, dar ceilalti gaseau mai comod sa stea ghemuiti [], si, indca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin minte ca ar putea sa-si scoata jobenele. . (pictorul ungur Barabs Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834)

modernizarea modului de viata
2

1831 - 122 000 locuitori
1878- 177.646 locuitori
1899 - 282.071 locuitori
Ritmul de constructie:
-380 cladiri /an

Bucuretiul european

modernizarea orasului

1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest

1831
1895
1929
2

Amenajarea cheiurilor Dambovitei;
Taierea de noi bulevarde;
Construirea echipamentor publice ale statului modern;
Constructia de parcuri si gradini publice;
Importul de noi tipuri de locuinte dezvoltate pe inaltime;

Controlul spatiului public si al edicarii prin reglementari moderne.

Bucuretiul european

modernizarea orasului: tesutul major

Noile cheiuri ale dambovitei
Noile bulevarde
Gradini publice si parcuri
Gradinile Cismigiu A. Meyer

Gradinile Kisseleff

Institutiile moderne ale noului stat
2

modernizarea orasului: tesutul minor

Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza: 1890 generalizarea regimului de inaltime pentru alte strazi importante din centru

Bucuretiul european

modernizarea expresiei arhitecturale

Importurile stilistice continua:

a doua jumatate a sec. XIX importul eclectismului EBA (de factura franceza) care devine stilul ocial
- arhitecti straini
- arhitecti romani diplomati la EBA
-1891 Societatea Arhitectilor Romani
-1892 Scoala de Arhitectura
Srsitul sec. XIX cautarile stilistice nationale (stilul neoromanesc) incep sa inlocuiasca eclectismul de factura clasica.

Modernizarea expresiei arhitecturale

limbajul eclectic

alte importuri

importul unei deliberari: stilul national


stilul national
Bucuretiul european

modernizarea expresiei arhitecturale

Importurile stilistice continua:

Dupa primul Razboi Mondial se importa si limbajul modernist care cunoaste o mare aderenta.
Pe acest fond se acutizeaza si conictul traditionalism / autohtonism modernism / occidentalizare, care constituie o dimensiune de fond a culturii romane.


limbajul modernist

noua imagine a strazii





Bucuretiul european

Reglementarea orasului

Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate in perioada interbelica.
Orasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in continuare dupa modele traditionale, urmarind principiile operatiilor de modernizare urbana din Occident (mai ales Parisul celei de a doua jumatati a sec. XIX).

1921 PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL

1935 PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE : 1927- Societatea Urbanistilor Romani
clasele de constructii

Bucuretiul european

Inainte de al 2-lea razboi mondial: Bucuresti este capitala cea mai stralucitoare, cea mai vie, cea mai eleganta, cea mai occidentala din Balcani, desi cea mai estica. Belgrad abia incepe sa devina un mare oras european; Soa nici n-a incercat inca nimic in acest sens; numai Bucurestiul este asa si inca de mult timp. Aceasta il socheaza pe orice strain care cunoaste Peninsula. Francezul o constata cu sentimentul de doua ori agreabil de a se gasi aproape acasa si, totusi, si oarecum altundeva. Aceasta prima impresie este corecta. (Georges Oudard, 1935)

Bucuretiul european

PANA LA CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

majoritatea transformarilor principale ale orasului sunt in curs de desfasurare

2

Bucuretiul european

ARHITECTURA ORASUL
Sec. 19
Despartirea blinda de traditia clasica
Sec. 20
RM 1
RM 2
MM
Despartirea radicala MM Construirea unui nou limbaj prin opozitie cu traditia clasica Orasul functionalist si principiile lui Importul eclectismului EBA (de factura franceza): aproape oficializat - arhitecti straini - arhitecti romani dilomati la EBA -1891 Societatea Arhitectilor Romani -1892 Scoala de Arhitectura Cautarile stilistice nationale (stilul neoromanesc) incep sa inlocuiasca eclectismul de factura clasica. Primele experimentari substantiale, mai ales la nivelul limbajului / obiectului arhitectural anii 1930 Preluarea limbajului modernist, mai ales la nivel morfologic, mai putin sintaxa. In paralel, continua si celelalte tendinte stilistice Se mentine regula orasului traditional, intr-o negociere pragmatica cu fondul construit. Nu se preiau ideile orasului functionalist, nici la nivel de experiment. Aplicarea pe scara larga a principiilor 1945 BUCURESTIUL SOVIETIZAT
Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si concomitente
BUCURESTIUL EUROPEAN: Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar fara distrugerea totala a orasului vechi. Operatiile de modernizare a orasului, dupa modelul oraselor occidentale: modernizarea tesutului major - o noua atentie fata de estetica spatiului public - amenajarea cheiurilor si taierea marilor bulevarde (E-V si N-S) - importante cladiri/echipamente publice ale noului stat modern modernizarea tesutului minor negocierea cu fondul existent
2

relatia cu istoria

Bucuretiul european

In orasul nostru totul trebuie facut de la capat

Bucuretiul european

relatia cu istoria: negocierea cu istoria

O NEGOCIERE INTRE DOUA ISTORII:

ISTORIA AUTOHTONA, POST-BIZANTINA SI BALCANICA
SI
EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL
condusa cu pragmatism cumpanit pentru recuperarea decalajului

IN CE MASURA A REUSIT SA SE SINCRONIZEZE, E DE DISCUTAT, DAR DIN ACEASTA NEGOCIERE S-A NASCUT SI FARMECUL ORASULUI

3

RM 2 Aplicarea pe scara larga a principiilor MM - generalizarea limbajului/ consumul de limbaj: stilul international - reconstructia dupa principiile orasului functionalist 1945
Bucuretiul sovietizat

3

1956-59 anii 1960 1974-5
Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, care este inabusita de arhitectura stalinista: Negarea limbajului modernist ca decadent. Limbajul realist-socialist = continut socialist in forme nationale continua linia de cautari stilistice mai conservatoare. Realismul-socialist e pus in discutie Se revine treptat la un limbaj modernist minimal Limbajul stilului international devine oficial sub semnul economicitatii si rationalitatii.
BUCURESTIUL SOVIETIZAT Constructia noua respecta in linii mari principiile anterioare
POST-MODERNISMUL: principiile modernismului si ale orasului functionalist sint puse in discutie: - critica limbajului stilului international, considerat prea abstract si sarac rezulta o serie de cautari de facturi diverse: o noua libertate stilistica, in general mai reflexiva si mai fundamentata teoretic; - critica orasului functionalist - revenirea la principiile orasului traditional: spatiu public clar formalizat (strazi, piete, etc.), incercari de integrare dintre noile interventii si fondul existent; - prezervarea si revitalizarea orasului traditional. TIMPUL EVOLUTIA ARHITECTURII SI EUROPEI ORASULUI OCCIDENTAL
sfirsitul anilor 1960
4

1989
5

TIMPUL LOCAL ARHITECTURA ORASUL

lumina vine de la rasarit


Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, mai radicala decit cea interbelica, care este inabusita de arhitectura stalinista.
Cam din 1949, speranta este inabusita de dicteul politic
- Negarea / refuzul limbajului modernist ca burghez, decadent.
- Limbajul realist-socialist = continut socialist in forme nationale continua linia de cautari stilistice nationale si conservatoare.
- Desi orasul burghez este inerat ca purtator al inegalitatii sociale, in linii mari, constructia noua nu afecteaza liniile de dezvoltare a orasului trasate in perioada interbelica.


speranta modernista a reconstructiei


arhitectura sub dicteu politic

1949: Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie
1952: Nationalizarea profesiunii
Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri:
HOTARIREA CC AL PMR SI A CONSILIULUI DE MINISTRI CU PRIVIRE LA RECONSTRUCTIA SOCIALISTA A ORASELOR SI ORGANIZAREA ACTIVITATII IN DOMENIUL ARHITECTURII SI CONSTRUCTIILOR
HOTARIREA CU PRIVIRE LA PLANUL GENERAL DE RECONSTRUCTIE SOCIALISTA A ORASULUI BUCURESTI
- institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de stat pentru arhitectura si constructii al Consiliului de ministri)
- Institutul de arhitectura Ion Mincu
- Uniunea Arhitectilor si revista Arhitectura
- Arhitectura sub dicteu politic

Arhitectura, invatamantul, profesiunea sunt incluse in sistem si intra sub controlul politic.


arhitectura stalinista: realismul-socialist


arhitectura stalinista: realismul-socialist


critica realismului-socialist, noul modernism

1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov
1954 - discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realism

socialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa de rationalitate)

O SCHIMBARE PRUDENTA

noiembrie 1957 Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor
noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - Dej preia temele lui Hrusciov:

Principiile realismului socialist sint aspru criticate pentru lipsa lor de
ecienta economica.
Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializarea constructiei de locuinte, confortul si expresivitatea plastica
Lucrarile deja incepute continua, dar se simplica si isi pierd din monumentalitatea serioasa.
Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte

MODERNISMUL DIRIJAT
Dupa 1959 - modernismul este acceptat (dar nu si reabilitat) - devine stil ocial, dar tot ca forma nationala a continutului socialist.
Pentru prima oara sint acceptate si ideile orasului functionalist, pentru constructia marilor ansambluri, dar tot prin directive de la Moscova, deci in formule mai xe.

3

modernismul dirijat

Piata Palatului 1958-60 Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei

piete si completari de fronturi ale marilor artere

3

modernismul dirijat

Continuarea axei N-S

Ansamblul Circului si
soseaua Stefan cel Mare

piete si completari de fronturi ale marilor artere


modernismul dirijat

cresterea orasului prin constructia marilor ansambluri


Bucuretiul perioadei comuniste

modernizarea de dupa 1958

cresterea orasului prin cartierele de blocuri

Balta Alba - proiectat pt. 300 000 locuitori


relatia cu istoria: negarea istoriei

O NEGATIE PARADOXALA :
retorica comunista a NOULUI nu este similara negatiei moderniste
orasul traditional = expresia unei societati bazate pe exploatare

NOUL este continutul socialist in forme nationale, deci si un recurs la istorie, mai veche sau mai noua
FARA DISTRUGERI MAJORE ALE FONDULUI ANTERIOR

ANII 45-50: O SCURTA PERIOADA DE SINCRONIZARE CU DEZVOLTAREA ARHITECTURII OCCIDENTALE
ANII 50: DESINCRONIZARE PRIN REALISMUL-SOCIALIST
ANII 60-INCEPUT DE 70: SINCRONIZARE SI UN INCEPUT DE DESINCRONIZARE, PENTRU CA NU POATE APAREA O CRITICA BAZATA PE REALITATE

4

Bucuretiul ceauist

ARHITECTURA ORASUL
RM 2 Aplicarea pe scara larga a principiilor MM - generalizarea limbajului/ consumul de limbaj: stilul international - reconstructia dupa principiile orasului functionalist
PM

1956-59 anii 1960 POST-MODERNISMUL: principiile modernismului si ale orasului functionalist sint puse in discutie: - critica limbajului stilului international, considerat prea abstract si sarac rezulta o serie de cautari de facturi diverse: o noua libertate stilistica, in general mai reflexiva si mai fundamentata teoretic; - critica orasului functionalist - revenirea la principiile orasului traditional: spatiu public clar formalizat (strazi, piete, etc.), incercari de integrare dintre noile interventii si fondul existent; - prezervarea si revitalizarea orasului traditional. 1974-5
1989
Bucuretiul ceauist

re-stalinizarea arhitecturii

1968 - declaratia din august contra invaziei sovietice in Cehoslovacia
1971 - Tezele din iulie - Mangalia: revolutia culturala
1974 - Ceausescu devine presedinte al republicii (functie nou inintata)

Bucuretiul ceauist

o noua arhitectura nationala

modernizarea prin demolare

Bucuretiul ceauist


mutilarea teatrului national

Bucuretiul ceauist


ascunderea trecutului

Bucuretiul ceauist


modernizarea prin demolare

Bucuretiul ceauist


noul centru civic

485 ha de oras traditional demolate, zeci de monumente

Bucuretiul ceauist


Casa Poporului

Bucuretiul ceauist


articializarea Dmboviei

Bucuretiul ceauist


cortine de blocuri si cartiere

de blocuri indesite

4

Bucuretiul ceauist

ARHITECTURA ORASUL
RM 2 Aplicarea pe scara larga a principiilor MM - generalizarea limbajului/ consumul de limbaj: stilul international - reconstructia dupa principiile orasului functionalist
PM

1956-59 anii 1960 POST-MODERNISMUL: principiile modernismului si ale orasului functionalist sint puse in discutie: - critica limbajului stilului international, considerat prea abstract si sarac rezulta o serie de cautari de facturi diverse: o noua libertate stilistica, in general mai reflexiva si mai fundamentata teoretic; - critica orasului functionalist - revenirea la principiile orasului traditional: spatiu public clar formalizat (strazi, piete, etc.), incercari de integrare dintre noile interventii si fondul existent; - prezervarea si revitalizarea orasului traditional. 1974-5
1989
Bucuretiul ceauist

relatia cu istoria: distrugerea istoriei

O FURIE DISTRUCTIVA FARA PRECEDENT :
O RETORICA VIRULENTA DE NEGARE A ORICAREI ISTORII ANTERIOARE:
fondul vechi este demolat
arhitectura moderna este respinsa
natura este anihilata

MASCATA DE RETORICA NATIONALISTA SI DE UN FALS RECURS LA ISTORIE - UN FEL DE STALINISM ORIGINAL.

IN TOTAL SI REAL DEFAZAJ CU MODURILE DE ABORDARE ALE ORASULUI, ARHITECTURII SI PATRIMONIULUI DIN OCCIDENT CARE A ARUNCAT UN HANDICAP GREU RECUPERABIL PENTRU ARHITECTURA ROMANEASCA SI PENTRU ORAS.

Bucuretiul tranziiei

relatia cu istoria: mostenirea

o mostenire problematica



Vizitatorul de astazi se simte stnjenit reectnd asupra tcerii subterane, apoi ncremenite, a tuturor omuletilor noi ai ceausismului ce au trudit acolo si apoi s-au pierdut n decor. n fata Casei Poporului, devenita Casa Parlamentului, unde ncepe fostul bulevard al Victoriei Socialismului, pe trecator l cuprinde ameteala. Cu toate acestea, copacii au crescut si continua sa creasca, ntinile mproasca cu risoare de apa, magazinele sunt deschise, apar ctiva clienti.
Locurile sunt vii. Ameteala se datoreaza tacerii, tacerii bucurestenilor nsisi cu privire la orasul lor. Trecutul apropiat este evitat. Centrul civic nu are o istorie a sa. Oamenii lui Ceausescu, cnd au slavit acesta realizare , au vorbit despre cifre si nu au spus nimic despre anonimii constructori ai acestei mari opere. Actorii au parasit scena ntrun cortegiu tacut

DURANDIN, Catherine, Bucuresti. Amintiri, plimbari, Paralela 45, 2003

5


Bucurestiul poseda inca potentialul unei 'renasteri', traditiile sale neind totusi distruse sau depasite. Ele par mai degraba inghetate, atit in arhitectura noului cit si a vechiului.
Ca arhitect, Bucurestiul are pentru mine o structura latenta, care asteapta sa e dezghetata. Are nevoie numai de o viziune arhitecturala si de o intelegere profunda a nevoilor societatii, pentru ca singurul pericol este acela ca orasul sa e propulsat in viitor de metodele pietii libere, fara intelegerea importantei trecutului ca o experienta traita, dincolo de domeniul restaurarii propriu-zise."
Arh. Nick Temple, profesor la Nottingham, 1991


neglijenta
nepasarea
nestiinta
incultura

relatia actuala cu istoria pare a :

pe care o distrugem in continuare

5

deocamdata:


Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara discernamint si necritic.
Privire retrospectiva critica limitata si inca deformata.
Cu putine exceptii, distrugerea orasului continua prin mecanismele de piata necontrolate de o vointa urbanistica si de o viziune asupra orasului.
Logica si farmecul lui se inteleg greu sau rar.
Arhitectii romani par sa nu inteleaga inca temele contemporaneitatii

5

deocamdata:


Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara discernamint si necritic, fara a intelege istoria si caracterul orasului.
Arhitectii romani par sa nu inteleaga inca temele contemporaneitatii


Exista foarte putine exceptii, iar ele sunt adesea neintelese

Casa arhitectului, arh. Dan Marin & Zeno Bogdnescu o strategie de lucru cu istoria


Exista foarte putine exceptii, iar ele sunt adesea neintelese

Casa arhitectului, arh. Dan Marin & Zeno Bogdnescu o strategie de lucru cu istoria

Bucureti

relaia cu istoria

?

observatorul urban

Bucureti

relaia cu istoria

de aceea amintii-v de pisica de Cheshire

Succes n sesiune!


9 Bucuresti 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

9 Bucuresti 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

V urm un minunat 2013!

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

suprafata: 228 kmp

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

orice oras are o istorie

de citit in paralel cu cursurile privind TIMPURILE ARHITECTURII

Despartirea blinda de traditia clasica

Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19 1831

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Despartirea blinda de traditia clasica Marile operatii urbane de modernizarea

Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19 1831

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Putine strazi cu caracter central-european: LIPSCANI

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Singura interventie majora: Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei

Traditia post-bizantina / balcanica

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Traditia post-bizantina / balcanica

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Srsit de sec.18, inceput de sec. 19

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

1791 Planul Ernst

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Europa Regina 1577

Europa Regina 1548

privirea se indreapta spre apus

Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19 1831

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Occidentalizarea modului de viata / locuire;

In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!

modernizarea modului de viata

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

modernizarea modului de viata

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2012-13 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

modernizarea orasului: tesutul major

1921 PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL