Relaia ntre elevii din ciclul elementar de Agrement i Academic Motivaia lecturii, lectur frecvent, de angajament, i nelegere: Teoria

persepectivei auto-determinarii Jessie De Naeghel, Hilde Van Keer, Maarten Vansteenkiste, i Yves Rosseel Universitatea din Gent

Cercetrile indic necesitatea de a examina n continuare dimensiunile de citire de motivare. O teorie clar de baz este necesar pentru conceptualizarea motivarii lecturii i sa tina cont de diferenele contextuale. Studiul de fa se dezvolt i valideaz Motivation SRQ-Reading, un chestionar de msurare a motivaiei lecturii de agrement i academic bazat pe teoria auto-determinarii. Studiul clarific relaia dintre motivaia lecturii, lectur conceptul de sine, citind comportamentul (de exemplu, angajamentul i frecvena), i de lectur de performan (de exemplu, nelegerea). Participantii au inclus 1260 elevi flamanzi de clasa a cincea i profesorii lor,67.Factorii analizelor exploratorii i de confirmare au indicat c att motivaia lecturii recreationala operational cat i universitar cuprinde 2 factori: motivaie autonom i controlat.Acest factor structurat a fost gasit ca fiind invariant la fete si baieti.Comparatiile gasite intre SQR Lectura Motivata si Chestionarul Motivarii Lecturii ofera dovada pentru constructia valida a instrumentului. Ecuatia structurala de motivare a confirmat autonomia recreationala a citirii motivate e asociata cu un comportament pozitiv fata de citire si performanta mai buna. In aranjarea academica numai echivalentul relatiei dintre motivatia autonoma de citire si frecventa cititului in timp liber pot fi coroborate. In acest sens, rezultatele confirma independent contributiei de motivatia lecturii auntonome si citirea conceptului de sine fata de comportamentul lecturii si performanta. Nici o relaie semnificativ indirect nu a fost gasita intre motivatia lecturii si intelegerea lecturii prin frecventa citirii sau angajament lecturii. Semnificaia teoretica si practica a studiului de fata se discuta. Cuvinte cheie: motivatia lecturii, teoria auto-determinarii, angajamentul citirii, frecventa citirii, intelegerea lecturii.

Un numr copleitor de activiti de petrecere a timpului liber sunt disponibile pentru tinerii de azi, provocand parinti si profesori in a tine copii motivati de a citi (Majid & Tan, 2007). Asta fiind de o importanta critica deoarece cantitatea de timp petrecuta lecturii prezice indeplinirea lecturii si cunoasterea a lumii (Cox & Guthrie, 2001; Guthrie, Wigfield, Metsala, & Cox, 1999). Din nefericire, cercetrile indic faptul c citirea de motivare e in declin la copii pe masura ce cresc. (Guthrie & Wigfield, 2000; Van Elsacker &Verhoeven, 2003) si acest trend este situat la capatul scolii generale (Chapman & Tunmer, 1997; Guthrie & Davis, 2003; Unrau & Schlackman, 2006). O nelegere n profunzime a conceptului de citire motivaiei este esenial pentru a

menine copiii motivai s citeasc i s promoveze. Studii anterioare definit motivaia lecturii ca obiectivele individuale personale,valorile si credintele cu privire la subiectele,procesele si rezultatele lecturii (Guthrie & Wigfield, 2000, p. 405) indicand faptul ca copiii pot fi motivati sa citeasca pentru o varietate de motive. Desi cercetarile fata de motivatia copiilor fata de citire au crescut semnificativ in ultimul deceniu (e.g., Guthrie & Wigfield, 2000), o noua examinare a dimensiunii motivatiei citirii a
fost recomandat (Baker &Wigfield, 1999; Watkins & Coffey, 2004; Wigfield, Wilde, Baker, Fernandez-Fein, & Scher, 1996).
In present multidimensionalitatea motivarii lecturii este frecvent studiata prin mijloace de Chestionarul Motivarii Lecturii (CML) Wigfield & Guthrie, 1995, 1997), care este cel mai folosit chestionar in acest domeniu. Totodata Watkins and Coffey (2004) au

"o lips de sprijin pentru structura propus de CML "(pag. 116). n plus, acest instrument se bazeaz pe o acumularea de teorii de motivare diferite i motivaionale constructe, ceea ce implic faptul c CML nu are nici o baza. Cu toate acestea, o teorie care sta la baza motivaiei si este lipsit de ambiguitate este dorita pentru a obine o nelegere n profunzime a copiilor pentru a se implica ntr-o activitate (Reeve, 2009). Astfel, o alegere fundamental trebuie facuta. O teorie motivationala care si-a demontrat valoarea in
gasit ca este invatamant (e.g., Reeve, 2002; Vansteenkiste, Lens, & Deci, 2006) si invatarea limbajului (e.g., Noels, Pelletier, Clement, & Vallerand, 2000) e teoria auto-determinarii ( TAD). O caracteristica a TAD este ca se diferentiaza calitativ intre diferite tipuri de motivare. In particular, TAD revizuieste disctinctia clasica intre motivatia exptrinseca si intrinseca prin diferentierea tipurilor de motivatie extrinseca ( ex: extern, introjectat si identificarea motivatiei) care sunt situate de-a lungul unui continuum de autodeterminare sau autonomie relativa (Ryan & Connell, 1989; Ryan & Deci, 2000). In acest sens, TAD procura o structura clara pentru a identifica diferite autonomii (ex: intrinsic si identificat) si motive controlate (ex: introjectat si extern) pentru actionare. Desi, aceasta disctintie dintre autonomies i tipurile de motivatie controlata rareori a fost adoptata in studii precedente de motivare a lecturii, cercetari recente au aratat rezultate promitatoare (Guay et al., 2010). In plus, TAD a fost utilizat in principal pentru a studia dinamica motivationala la adolescent (e.g., Soenens & Vansteenkiste, 2005) si elevii din scoala generala au fost testati mai rar. Studiu present este inovativ in aplicarea de TAD pentru a explora motivatia lecturii la elevii din scoala generala. Alt aspect a fost deseori trecut cu vederea in motivatia citirii este ca diferite dinamici motivationale s-ar putea sa apara in context recreationale si academice (McKenna & Kear, 1990). Cu alte cuvinte, calitativ diferite motive pentru lectur pot fi importante in timpul liber de citit al copiilor (context recreational) sau activitati de lectura la scoala si pentru temele de acasa ( context academic). Studiul de fa ia aceste diferene contextuale n considerare.