1

STEFAN DUMITRESCU












DEALUL CARE NU SE MAI TERMIN





ROMAN










EDITURA ANAMAROL
BUCURESTI 2007
2


DEALUL CARE NU SE MAI TERMIN

Elena Manu scrsni din dinti, adunndu-si toate puterile.
Gndurile mncau din ea ca niste lupi. Reusi cu greu s se ntoarc
pe-o parte. Ce ssit o Ii acesta, parc-mi trece pe sira spinrii. Vd
ca prin ceat, un lichid cenusiu vscos care mi se prelinge pe piele si
se vars n stomac. Tmpita ! Dobitoaca ! Nu putea dracului,
Doamne iart-m, ca mai am putin si voi ajunge n Iata Lui, la
dreapta judecat, s tac.s Ii rmas cu taina asta n ea.Pentru c
nu cred c nu mai putea ea de vinovat ce se simtea, si c atunci
cnd o Ii s mearg n Iata Celui de sus vrea s mearg iertat de
pcate, Ir nici o vin, pentru c, vezi, Doamne, s-a milogit la
picioarele mele s-o iert si eu am iertat-o. Putea Ioarte bine s mai
triasc mult timp cu vina n suIlet. S- o tinut n ea pn cnd m-as Ii
dus eu, s acum n-as mai Ii suIerit att de mult !
Dar de-a dracului ce este.Vedea c mor, c nu mai am zile.i
era team c-o s mor mpcata.C m duc linistit. Trebuia ea s
m Iac s suIr, si s se de-a mare, c-a Iost iubit.Cine stie de
cnd clocea ea n suIletul ei ideea asta. Fiind mai tnr ca mine
nici mcar nu si-a nchipuit vreodat c va muri naintea mea.
Ticloasa. Toat viata a Iost Itarnica.
Doamne si limbajul acesta din mine nu-mi d pace. Vorbesc tot
timpul n gnd ca o moar. mi e suIletul greu, ca un nor mbibat cu
ap, atrnnd deasupra unui hu. Att, numai starea asta grea,
parc mi-ar Ii trupul de piatr. Trebuie s trag aer n piept ct pot,
c plmnii nu mai au vlag n ei. Dac as Ii avut putere as Ii
scuipat-o in ochi. Ce-o Ii vrut n gndul ei, s m omoare mai
repede ? Si-a nchipuit c dac-mi spune vestea asta, o s mor
repede, si cu suIletul chinuit de pism. Proasta. Mai bine ar Ii
uitat de-atunci.de cnd s-au culcat cu el.Ciudat. Nu-mi este
3
Iric de moarte. Nici de judecata de apoi. C-o s mor n Iata
Lui. Am presimtirea c nu e nimic din tot ce stim. Mi-am Icut
snge ru degeaba. Mcar s pot s-o ursc ct de ct. i vd numai
dintii ia mari cum mnnc din mine. Simt nevoia s trag aer
puternic n piept. De Iiecare dat cnd respir adnc am impresia c
trupul mi se usureaz pe dinuntru ca si cum s-ar rareIia. As Ii vrut
mcar s pot s-l ursc, sau s-l blestem. Aici muribunda trase aer n
piept din toate puterile. Beregata i gji prelung ca si cum ar Ii Iost
de lemn, uscat.
Da de unde nu stiu eu c tot ce mi-a spus ea, cum c s-a culcat
cu el acum treizeci de ani, si c el a Iost cel care a dorit-o si s-a tinut
de capul ei pn i-a cedat, de unde nu stiu eu c asta nu e dect o
scorneal de-a ei, s m Iac pe mine acum nainte de a muri, s-l
ursc si s-l blestem.? n cazul acesta, dac ar Ii intr-adevr asa,
nseamn c e de o mie de ori mai ticloasa. Baremi s-o Ii pus s
jure. S-mi Ii venit ideea asta prin cap. Atunci as Ii sigur c nu
si-a btut joc de mine. Avea nevoie de iertarea mea, ticloasa.
Da` pn acum cum a putut s triasc Ir s-mi spun.? Acum
parc mi-e mai bine. Nu mai simt greutatea aia n piept cnd
respir. Mgrita. nu mi-a povestit chiar asa cum s-au ntmplat
lucrurile. C el ar Ii rugat-o nti si c de un an de zile se tinea de
capul ei.Apoi el ar Ii luat-o n brate si ar Ii culcat-o n pat
mpotriva dorintei ei. De ce nu s-a luptat cu el ? Mai nti de toate
ce-a cutat acas n lipsa mea. Si ce linistit mi era suIletul !
Eram mpcat si nu doream dect s mor repede. Dac-as putea
s merg la ea s-o ntreb dac s-au mai iubit dup asta. si ct timp ?
Dac a Iost dragoste adevrat ? UI. Ce tare mi bate inima. Bine
c n-am apucat s-i spun c-o iert. Da ea parc de iertarea mea avea
nevoie. Nu i-am vzut eu luminita aceea n ochi ! Rsul la scurt la
coltul buzelor ? Cum i-am spus c n-o iert s-a-nveselit deodat.
Bestia.UI ! As Ii murit mpcat. Tcu.
4
Un timp si ascult respiratia gjit. Nu se poate. Trebuie s
m ridic, s m Iac din nou sntoas. De data asta o s merg eu la
ea. S-mi spun totul, cum s-a ntmplat. Din Iir n pr.O,
Doamne. Ciudate sunt gndurile omului. n loc s-l ursc si s-l
blestem, parc-l iubesc mai tare. De ce l-as ur ? A Iost tare bun cu
mine. Altul nu m-ar Ii Icut Iericit. El m-a Icut. Niciodat n-am
tremurat pentru grija zilei de mine. Mereu am avut tot ce mi-am
dorit. Dac am vrut lapte de pasre si lapte de pasre mi-a adus..
Numai n vorbe dulci si n mngieri m-a tinut, o dat n-a ridicat
glasul la mine. O dat nu l-am vzut mniat !
Dac-as putea s m ridic si s umblu. La saptezeci de ani omul
mai poate s mai spere. Mama n-a trit optzeci si cinci de ani ?
Gndurile tcur n ea obosite. Sunt sigur c m-a mintit. n vara aia
ct am Iost eu plecat, nu s-au iubit ei numai o dat. Dac el a dorit-o
si s-a tinut un an dup ea pn i-a cedat, trebuie c-a dorit-o si dup
ce-a avut-o. Dac i-a rezistat un an nseamn c a Icut-o din
cochetrie, ca s-l atte mai ru.nenorocita ! n Iond putea s i-o
reteze de la nceput. Dac o jignea si dac se n-ar Ii vrut ca s Iie a
lui, putea s-mi spun. Dac nu direct, cel putin s-mi Ii dat un
semn. Mgrita. Puteam eu s m gndesc c prietena mea cea mai
bun trieste cu brbatul meu ? Si dac stau bine si m gndesc nu
din vara aia a nceput legtura lor. Minte cu nerusinare. mi aduc
aminte c dup ce-am nscut Iata, i-am gsit o dat la ea acas.
Dac n-am Ii Iost bune prietene m-ar Ii dus capul. Numai s nu
mi se ntmple ceva c prea repede bate inima asta. Ei se cunosteau
dinainte, c ea mi-a Icut cunostint cu el. Cum de-am putut eu s uit
lucrul acesta ? Acum mi aduc aminte bine. Capul i czu pe pern,
ca si cum si-ar mai pstra Iorma si consistenta material, un Iel de
ap neagr, un Iel de ap odihnitoare si lumina i inunda Iiinta Ir
voia ei.

X X X
5


O vzuse pe Iereastr ct este de Irumoas. Olena Mihaide urc
scrile sprinten. Auzi soneria, si ndrept umerii ca si cum s-ar Ii
privit n oglind s se conving nc o dat c este un brbat bine.
Alexandru Manu i deschise zmbitor poItind-o nuntru. Parc
plutea un miros straniu, un Iel de parIum extrem de putin Ieminin,
atttor si totusi att de abscons. Unde mai adulmecase ea parIumul
acesta. Alexandru Manu i zmbea tinndu-se cu minile de vest.
Poza era cam rigid, dar ciudat, i plcea att de mult n postura
aceasta, de print care se nclin n Iata ei, rmnnd, n acelasi timp,
Ioarte mndru. l ntreb dac Elena nu este acas, si el i rspunse
ascunzndu-si zmbetul, c este. n momentul acesta lipseste, se
ntoarce ns Ioarte repede. Cu ce s te servesc, Olena, un ceai, o
caIea, o tigar bun ?! Era nespus de politicos si de cavaler.
Alexandru Manu a invitat-o s ia loc pe Iotoliu de nuiele pe care
Elena, sotia lui, l scotea pe teras si se tolnea ca un motan la soare,
cu o carte n mn. Esti tare drgut Alex. Olena Mihaide, nespus de
Irumoas la cei treizeci de ani ai ei, i zmbi ndatorat, putin
nveselit de entuziasmul brbatului.
Este duminic si Eli a nvoit-o pe servitoare, astIel c voi avea
nespusa bucurie s te servesc eu, draga mea . Brbatul dispru pe
hol, apoi l auzi deschiznd o us. SuIletul i era vesel, usor. Se vzu
n minte, adolescent, Doamne ce gsculit mai era. Ea le-a Icut
cunostint, ca o Iraier, n Iond l plcea pe Alexandru. l remarcase
cu multi ani n urm. Pcat c dragostea ei pentru el nu Iusese mai
proIund. Sau, cine stie, dac nu l-ar Ii vzut umblnd cu Elena.
Brbatul intr n suIragerie vioi. Se vedea ct de acolo c este
Iericit. Aproape c ncepu s-o mire galanteria si Iericirea lui, cel
putin cnd era si Elena se pstra mai rezervat. O s vezi ce ncntat
o s Iii de caIeaua mea, drag Olena.. Alexandru Manu i ntinse
pachetul cu tigri de Ioi, reIuz zmbind, apoi dup ce-l vzu trgnd
6
cu sete din tigar, se rzgndi. l ascult un timp povestind cu ce
troIee se ntoarser sptmna trecut de la vntoare. Se pomeni
rznd, ntotdeauna Alex avea haz cnd povestea ceva, poate c de
aceea era curtat de prieteni. De altIel, n trgul sta, strlucea cu un
cap deasupra multora. Timpul trecuse pe nesimtite. Cnd se uit la
ceas limba mic se gsea dincolo de ora patru. Fugi de-aici c esti un
mincinos, ncerc cel putin s-l opreasc din sporoviala n care se
lsaser amndoi prinsi. Am venit la unu si, iat, e trecut de ora
patru. Mi-ai spus c Elena vine imediat. Acum c ai asteptat-o att,
poti s-o mai astepti un sIert de ceas nu, sau o jumtate de or, i
zmbi brbatul ndatorat ? Mai ales c ai o companie Iermectoare.
Avocatul mai umplu nc o dat paharele cu lichiorul acela
Irantuzesc din care Icuser o provizie bun, apoi se ridic si puse
pateIonul. l auzi nvrtind nervos manivela. Alex, ce-ti veni, am
venit numai pentru o jumtate de or. Vai, Olena, ct de putin stie s
mint o Iemeie Irumoas. Tu care esti o Iemeie delicioas. Crezi c
nu stiu c ai venit ca s-ti pierzi o dup amiaz ntreag sporovind
cu Eli verzi si uscate? Sunteti absolut adorabile cnd sunteti
mpreun si brIiti tot ce v trece prin memoria voastr de
privighetori. Brbatul se nclin galant si o invit la dans. Sursul i
sttea pe buze, pe brbie ca o moned de aur, muzica umplea odaia
cu acordurile unui cntec de alt dat. Este nebun, si Eli ce-o s
cread cnd o s dea de noi, c ne-am pierdut mintile.
Alexandru Manu si atinse paharul de al ei, sunetul cristalin se
cuibri n inima Iemeii att de Irumoase, ca un glont mblnzit.
Exact, asta o s cread. C am nnebunit. Si ce bine ar Ii dac ai
nnebuni si tu pentru c eu sunt de mult nebun dup tine. Zmbir
amndoi, nspimntati, uluiti. Brbatul ddu paharul peste cap, apoi
o invit s bea. Bea, Olena. Fcu o pauz, devenind meditativ, usor
trist. Eli nu este acas, lipseste cteva zile. n toata hardughia asta de
care m simt att de legat, suntem numai noi doi, Iilomelo. Avu
dintr-o dat impresia c este emotionat, un soi de teama pe care o au
7
copiii cnd pot pierde ceva. O stare de neliniste si de spaim, nespus
de dulce. Iar eu am proIitat de ntmplarea aceasta, ca s-ti spun c
te iubesc, c te iubesc mult, nespus de mult, superba mea doamn.
C-mi pare ru c nu ti-am spus atunci, de mult, c te iubesc, c nu
am venit s-ti cer mna. C am Iost un timid si un ntIlet, c n-am
ngenuncheat la picioarele tale s-ti spun ct de mult nsemni tu
pentru inima mea. Olena Mihaide si nmuie buzele n lichiorul
dulce, amrui. Fibrele trupului i vibrau ca niste corzi de vioara, o
spaim dulce, ancestral i umplea Iiinta, n acelasi timp simti
bucuria, o bucurie Iierbinte, murdar, inundndu-i suIletul, mintea.
Se pomeni rznd Iericit. Vai, ce mincinos esti, Alex ! Un
mincinos si jumtate. Brbatul ngenunche cu un gest repezit,
ducndu-si mna la inim, cum vzuse n Iilme. Gestul i aminti de
cavalerii evului mediu. I privi atent. Chipul brbatului era trist,
ncordat. Inima mea, onoarea mea si viata mea snt la picioarele tale,
Olena, Irumoasa mea doamn. D-mi n schimb inima ta si vom Ii
amndoi Iericiti. De data aceasta Iemeia si strnse gura ngrijorat,
buzele Irumoase cu linii Iine, lichide, strlucir o clip n lumina
dup amiezii. Si Elena ce-o s spun Alex, si sotul meu, si lumea
care vor aIla ? Te-ai gndit la asta ? Iti dai seama cum va vui trgul
cnd vor aIla c sotia judectorului Mihaide trieste cu avocatul
Alexandru Manu ? Ochii brbatului se luminar tristi. Cu marele
avocat Alexandru Manu, o corect el, cu o expresia stranie pe chip.
Parc ar Ii rnjit si parc ar Ii Iost gata s izbucneasc n plns.
Minile brbatului atinseser minile lungi, cu linii mari, arcuite
delicat, ale tinerei Iemei, cuprinzndu-le. Depinde de noi, Olena,
iubita mea. Ne vom iubi toat viata si nu va sti nici pasrea cerului,
nici sarpele din Iundul pmntului. Si vom Ii Iericiti, si vom avea
grij si de ei s Iie Iericiti. Alexandru Manu provenea din vechea
Iamilie de crturari si de juristi a Marinilor. Un strmos de-al lui Iu-
sese velvistiernic domnesc, iar urmasii lui detinuser mii de pogoane
de pmnt. Brbatul si ls Iata s ating minile gingase si reci,
8
buzele lui arser epiderma vie, usor colorat de lumina care izvora
din adncul crnii tinerei Iemei. Olena Mihaide se ridic speriat, de
parca ar Ii Iost un arc, n picioare.
nceteaz, pentru numele lui Dumnezeu Alexandru ! Glasul
Iemeii se nmuie brusc. Nu e deloc cinstit ce Iaci. Ar Ii Ioarte urt
din partea noastr. Se trase ctiva pasi spre us. Brbatul rmsese
ngenuncheat, cu capul plecat. Tcerea se Irmit ntr-un praI
albicios. Ai dreptate, Olena, gemu brbatul, ducndu-si pumnul la
Irunte, ca si cum ar Ii vrut s se trezeasc, dar daca inima asta
pctoas nu-mi d pace. Dac simt c-mi pierd mintile. Dac te
visez zi si noapte si numai la tine mi este gndul. Aerul se ntrea n
jurul trupului lor devenind de piatr. Printii nostri se cunosteau de
mult Alex, stii bine, aveam mosiile nvecinate. Printii mei si-au
dorit s le Iii ginere. De ce n-ai dorit atunci s Iiu a ta ? Chipul si
buzele Iemeii deveniser reci, ascutite. n privirea neierttoare se
citea ura si reprosul celei care-si Icuse attea iluzii n legtura cu
dragostea celui la care tinuse.
Alexandru Marin se ridic ncruntat de jos. Vrei s spui c eu snt
de vin Olena, glasul brbatului sun ciudat, stins, de parc ar Ii
aIirmat lucrul acesta si nu ca si cum se ntreba singur, si ntrebarea
era numai si numai pentru el. n msura n care sunt vinovat eu de
neIericirea noastr, esti si tu, s stii. De cte ori ne-am plimbat, de
cte ori ne-am gsit singuri, stiai bine c sunt un timid, irecuperabil,
de cte ori nu m-am blestemat pentru timiditatea mea. Ei bine, nu
mi-ai ntins niciodat mna, nu mi-ai Icut nici un avans, nu mi-ai
dat nici cea mai mica sperant, Olena. Spre deosebire de tine,
prietena ta, Eli, a stiut Ioarte bine nu numai s-mi Iac avansuri, dar
sa m Iac sa cad pentru totdeauna n mrejele ei.
Alexandru Marin vorbise repezit, aspru. Acum se descrcase,
chipul i cpta o expresie de liniste si demnitate care-1 Iceau, n
clipa aceea, s par ntr-adevr un brbat Ioarte Irumos. n momentul
acesta stteau amndoi inerti, nestiind nici unul din ei ce trebuie s
9
Iac. Elena era eu ctiva ani mai mare dect ea. Fusese o adolescent
nalt, Iragil, plin de gingsie. De sensibilitate, nsetat de
cunoastere, cu lecturi bogate.
Avusese nclinatii ctre poezie si muzic, stia c citise Ioarte mult.
Discuta Irumos, proIesorii o apreciau n mod deosebit. n anii
petrecuti la internat se simtise ntotdeauna complexat n Iata ei. O
invidia si, n acelasi timp o aprecia ca pe cineva cu care si-ar Ii dorit
ntotdeauna s semene. Cu timpul deveniser apropiate pentru c
aveau mosiile n acelasi judet. Capul tinerei Iemei, nespus de Irumos,
n clipa aceea, rmase mult timp privind n pmnt, usor nclinat ntr-
o parte. Olena Mihaide oIt vistoare. Bine, Alex, vorbi Iemeia n
soapt, dar lucrurile acestea s-au ntmplat de mult. Chiar dac ar Ii
asa, si am Ii Iost mai Iericiti mpreun, acum, glasul l cobor plin de
o tristete nemrginit, acum nu mai putem ndrepta nimic. Cuvintele
picurau lin, rare, pline de o gingsie ciudat. Sotul ei era cu mult mai
mare dect ea, se cstoriser la ctiva ani dup Alexandru si Elena
Marin. Sotul ei nu avea o ascendent att de strlucit, nu avea nici
suIletul cald, melancolic, plin de aIectiune al celui la care visase ea
attea nopti. Avea o Iat tiat parc din linii drepte, o mustat
tepoas si o voce auster. Parc nu ar Ii avut suIlet n el, parc ar Ii
Iost Icut din tceri reci si din judecti precise si severe. Nu, nu se
cstorise cu el din dragoste, asa cum ar Ii Icut-o dac s-ar Ii
mritat cu Alexandru Manu, o Icuse pentru situatia lui, pentru
averea lui, pentru spaima de a nu rmne Iat btrn. Cu cine
altcineva s se Ii cstorit n aceasta parte a locului, cu mosieri
burduhnosi si neciopliti ? Cu cine, Doamne ?
Se cutremur usor ca si cum ar Ii cuprins-o Irigul. Stia, asa cum
stiuse si atunci, c Iancu Mihaide era cea mai bun partid pe care o
putea Iace. Alexandru Marin se ridicase si se apropiase de ea. i lu
cu gesturi mai, nesIrsite parc, mna. I-o duse la buze, ncercnd s-
o priveasc scruttor, de parc ar Ii vrut s vad ce este acolo, n
adnc, n suIletul ei. Simti buzele Iierbinti ale brbatului srutndu-i
10
mna. Un piron Iierbinte parc i se nIipse n sira spinrii, n creieri.
Se trase brusc napoi ca o Iiar ncoltit. Ochii brbatului o priveau
calzi, rugtori. Olena, Iii iubita mea, l auzi murmurnd, si vom Ii
Iericiti cum n-o s mai Iie nimeni pe pmnt. Femeia mai Icu un
pas napoi. Cnd l privi n ochi, i vzu sursul victorios, sursul lui
de stpn puternic. Se lovi cu spatele de zid. Minile puternice ale
brbatului i prinser bratele cu care ncerca s se elibereze. O
strnse la pieptul lui, ca si cum ar Ii vrut s-o reteze. O Icu astIel s-
si ridice capul, s-l priveasc n ochi. O expresie de mndrie, de
Iemeie care nu accept nIrngerea tsnir din ochii ei.
Brbatul o privi n ochi, la nceput mndru, apoi cu o expresie din
ce n ce mai trist pe chip. Se aplec si-o srut pe obraz, apoi pe
gur, desi si tinea buzele strnse, apoi pe ochi, pe tmpl, pe gtul
arcuit, att de alb. Mai ncerc nc o dat s se elibereze din
strnsoarea lui. i srut buzele Iierbinti si puternice, ca ale unui
animal tnr. Acum o cuprinsese cu amndou minile peste mijloc
si peste umeri. Sngele ncepu s-i bat n tmple asurzitor. Nu putu
s scoat dect cteva gemete stinse. Dorinta se dezlntui n ea ca o
Iiar nbusit, si ls trupul moale n bratele brbatului. Parc totul
n Iiinta ei ardea, molesind-o, srutrile brbatului, mngierile lui
deveniser nespus de dulci. Alexandru Manu o lu n brate, strbtu
cu ea suIrageria, o culc pe canapeaua nalt pe care trupurile li se
aIundar ca ntr-o ap. Olena Mihaide si tinea ochii nchisi, trupul i
ardea ca o Ilacr vie, obrajii moi si plpnzi deveniser rosii.
Minile, devenite acum neputincioase, ale Iemeii, mai ncercar
nc o dat s-1 ndeprteze. Brbatul i musca gura slbatic, lung,
timpul se oprise parc n loc. Olena Mihaide simti c se asIixiaz, se
zbtu usor, apoi respir adnc, disperat. si simtea numai sngele
arznd-o pe dinuntru si dorinta ei de Iemeie tnr, de animal
sntos, de a Ii posedat de brbat, de a-l simti n trupul ei, umplnd
golul Icut de Ilacra simturilor. Alexandru Manu i dezveli umerii
strlucitori ca si cum ar Ii Iost de zpad, nvluiti n lumina
11
orbitoare a soarelui de ianuarie, i srut privindu-i pierdut. Apoi i
musca nestios. Parc erau din zpad Iraged si Iierbinte, gingas,
care-i ardea gura. si trecu palma nIlcrat peste snii tari, gingasi
si Iierbinti. Se abandon srutrilor, plcerii dulci si animalice,
uitrii de sine, a simturilor. Spre deosebire de sotia lui, Olena era o
Iemeie bine Icut, cu picioare nalte, cu coapse rotunde, emannd
impresia aceea de Iort si maternitate, de Iemeie de ras, de tranc
sntoas. Poate c de aceea si dorise o clip s se nsoare cu ea, s-
i Iac bieti sntosi si vigurosi. Si asa ar Ii Icut dac n-ar Ii aprut
n viata lui, delicat, Iascinant, Elena Mtsaru. Cea care i-a devenit
dup aceea sotie supus, bun, aristocratic si cald n acelasi timp.
Trupul i mpietri o clip, arcuindu-se. Apoi i se destinse Iericit ca si
cum ar Ii Iost trupul altuia. ntotdeauna o dorise pe Olena numai ca
Iemeie, visase la coapsele ei albe si mndre cu poIt animalic,
bolnav, a omului din el. Ca sotie si-o dorise pe cea care-i era acum
sotie, pentru Ielul delicat, princiar cu care stia s conduc o
gospodrie, s-1 astepte, s ias n lume cu el.
Acum era stpn pe trupul pe care-1 dorise att de mult. O
bucurie ciudat, de raIinament, de alcov, de stpn, care-si admir
obiectul care 1-a nltat att de sus, si pe care-l are acum la
picioarele sale, l Iceau s rnjeasc ntr-un mod care-1 sperie. Nu
se cunostea cinic. Trupul Olenei Mihaide se misc vlguit, ncercnd
s se ridice. Se ls peste el cu toat puterea, srutndu-i iar ochii.
Apoi i dezveli coapsele prelungi, voluminoase. Acum as putea s-o
am, si spuse n gnd, dar nu Icu nici o miscare. Rmase mult timp
admirnd linia plin de lumin, de gingsie si dezinvoltur a coapsei,
care se arcuia lin, pierzndu-se parc n lumina ncperii. Se multumi
s-i srute coapsa de cteva ori, apoi i trase rochia peste genunchi, si
o mai privi un timp cu dragoste. Se lipi ocrotitor de trupul moale si
cald al Iemeii si rmaser asa. Brbatul, dup mult timp, auzi linistea
susurnd n jurul lor, cristalin, adormitor. si trecut vistor mna
12
peste tmpla ei, ca si cum ar Ii vrut s-o trezeasc, s-si lase privirile
n ochii ei.
Olena Mihaide deschise ochii mari, l privea pierdut, ca si cum
n-ar Ii stiut ce se ntmpl cu ea, cu o nespus tristete. Apoi se ridic
deodat n capul oaselor. Ddea impresia c nu s-a trezit nc din
somn. Se ridic Ir s se grbeasc. Ai Ii zis c este singur, sau c
nu putea ntelege c n camer, mai era si altcineva. Cutnd cu
privirile, tristetea chipului ei umplea aerul cu o ciudat nserare. si
aranja, la Iel, Ir nici o grab, prul. si trecu mna peste tmple,
ascunznd o suvit de pr, apoi si aranj, Ir s se grbeasc,
rochia, lsndu-si privirea s alunece pe talie. si nlt umerii, ca si
cum s-ar Ii privit ntr-o oglind, acum i sttea bine.
Privirea i se nviora pe nesimtite, cptnd o nuant metalic, de
Iulger. Brbatul se ridicase, sttea acum n dreptul usii, privind-o cu
o expresie de neputint si admiratie, care-1 Iceau s par uimitor de
btrn, de neajutorat. Se ndrepta spre el de parc n-ar Ii Iost nimic n
Iata ei. Apoi, brusc, l privi n ochi mndr, necruttoare. As Ii dat
orice, Alex, numai s nu Ii Icut gestul acesta ! Barbar, umilitor.
Numai un om josnic, incapabil s cucereasc o Iemeie poate s Iac
un asemenea lucru. Esti oribil. Trecu pe lng el, dndu-1 usor la o
parte. Mna i rmase un timp pe clant. Abia atunci se trezi
Alexandru Manu, sau mai bine-zis, se trezi Iiara aceea mndr sl
elegant n care era mbrcat Iiinta lui . Atunci si ddu seama, de
parc s-ar Ii trezit pentru prima dat n viata lui la realitate, si ar Ii
privit toat realitatea printr-o Iant mai ngust dect un vrI de ac.
Lumina care ptrundea prin Iata aceea l orbea si-1 trezea la realitate.
i prinse mna. Privea nc n pmnt, nu-si revenise. mi pare
nespus de ru, Olena, c lucrurile s-au ntmplat asa... si gsea greu
cuvintele. Dar dac eu nu sunt un om ntelept, te rog pe tine s Iii la
nltime. Tcu, nodul lui Adam i strangula respiratia, Rmi putin.
Olena Mihaide l ascult cu acea lumin-mndrie pe chip care-i
stpnea acum toat Iiinta.
13
Alexandru Manu se ntoarse cu o caset minuscul de Iildes n
mn. Deschise Ir s se grbeasc, un inel de aur, imens, cu o
piatr de jad, sclipind, cu raze care se Irngeau n aer, o Icu s
tresar. Ar Ii vrut s ntind mna s-1 pipie, mai ales greutatea lui,
impresia aceea de vechi si sacru, o Iceau s se nIioare. Te rog s-1
primesti. Vocea brbatului se prelinse pe trupul ei, mbrtisnd-o.
Un Iulger de spaim si rzbunare luci n ochii Iemeii. Pentru ce
Alex ? Avea buzele strnse. Lumina sculei de pret i ptrunsese n
suIlet de parc i ardea mintile. Pentru c te iubesc, Olena. Pentru c
te iubesc demult, parc de cnd m stiu pe lume. Alexandru Manu
tcu, chipul i era trist, plin de griji. Pentru c nu stiu ce o s se
ntmple cu mine. si musc buzele ntunecat. In sIrsit, ca s m
ierti. Un rnjet luminos i umplu Iata si Olena Mihaide Icu eIortul
s nu izbucneasc n rs. Cutele chipului i se strnser ncet,
cptnd expresia de rutate si mndrie pe care o avusese mai
nainte. Adio, Alex ! Deschise usa eu o miscare violent. O vzu,
incapabil s mai Iac vreun gest, disprnd pe scri, pierzndu-se n
lumina crud de aIar.

X X X

Cteva zile a Iost trist. Foarte trist, l durea suIletul, de parc
ar Ii avut un pietroi de plumb n stomac. Elena Marin, sotia lui, s-a
ntors a doua zi si a Iost uimit, aproape nu-i venea s-si cread
ochilor ct de Irumoas este. O Iemeie nespus de delicat si de
Irumoas. Pielea migdalat, neted, usor uscat, i ntrea si mai mult
acea imagine de Iiint elevat, aristocratic. Sentimentul de vin,
care-i murdrise si-i sensibilizase si cele mai ascunse unghere ele
Iiintei, pierea acum alungat de Irumusetea, de puritatea si
prospetimea trupului care se misca n jurul lui, rspndind o vraj
ciudat. O bucurie alb i inund suIletul. Se Ielicit si i multumi n
gnd lui Dumnezeu c nu se ntmplase nimic ntre el si Olena
14
Mihaide. Fusese la un control. Doctorul o linistise c nu e nimic
grav, va trebui ns s duc o viat mai echilibrat, lipsit de emotii
puternice.
O, Alex, dac-ai sti ce ngrijorat am Iost. Un vl de
recunostint l Icu aproape s-i dea lacrimile. i lu mna si i-o
srut cu respect de mai multe ori, apoi o mbrtisa mngind-o cu
toat puterea de ntelegere si druire a Iiintei lui. Aveau o Ietit,
situatia lor era excelent, sotul ei se bucura de un respect deosebit n
urbea lor; de ce s-si mai Iac attea proiecte, de ce sa Iie
nemultumit c sotul ei n-a ajuns un nume in baroul capitalei. Crede-
m Alex, gloria baroului nu este de tine. Mai bine ded-te bucuriilor
pe care ti le oIer vntoarea, prietenii, bucuriilor mici si domestice
pe care ni le d Dumnezeu..
n seara aceea a iubit-o duios, nespus de atent, ntorcndu-i toat
recunostinta care-i umplea suIletul.
Vara anului 1936 se trecea pe lume nalt, nostalgic. Peste cteva
zile au Iost invitati de Iamilia Mihaide la mas, mei bine zis de
domnul Mihaide. Mai Iuseser invitati btrnul doctor Nicolae
Pietroasa cu sotia si Nicolae Mlureanu, deputatul trnist. Doi
lutari stteau retrasi n umbr, lsnd slobod Iirul unui cntecel de
te treceau Iiorii .
Masa Iusese servit pe teras, sub bolta cu vit de vie, Ielinarele
aprinse rspndeau o lumin molatec, bolnvicioas.
Grigore Mihaide se ntorsese cu o zi mai nainte din Bucuresti.
Povestea zvonurile care circulau, strecurate pe sub usile Consiliului
de Ministri, n lumea baroului. In Germania HitIer Icea s-i rsune
din ce n ce mai tare vocea lui de paranoic scopit. O boare de vnt
musc vitele de vie Icndu-le inimile s se nIioare. Ascultati-m pe
mine, Iratilor, se apropie vremuri grele pentru biata trisoar, ncheie
trgnat, cu glasul stins judectorul Mihaide. Nicolae Mlureanu
cltin din cap, rznd prosteste. Atta timp ct avem un partid
trnist puternic, prieteni, ct l avem pe Maniu, nimic nu i se poate
15
ntmpla acestui popor. Tcur. Undeva se auzi urletul jalnic al unui
cine. Ziceti, m, de ce stati ! doctorul Pietroasa i ndemna pe cei
doi lutari s-o dea pe coard a subtire mai cu Ioc.
Olena Mihaide se aplec peste umrul avocatului Alexandru Manu
ca si cum ar Ii vrut s-i spun ceva la ureche. Brbatul i simti snul
apsndu-i urechea si tmpla. Carnea moale a Iemeii l arse pn n
adncul suIletului. De Iapt gazda se aplecase s ridice scrumiera, mai
ntrzie ns mult timp, si brbatul simti semnul discret al Iemeii, I
ntreb rosind, dac mai doreste ceva, rsul cristalin al tinerei Iemei,
nespus de Irumoase acum, i gdila urechea ametindu-1. Inima i
mpietrise de cum venise. Olena Mihaide le iesise nainte n capul
scrilor, primindu-i cu bratele ntinse. Era ntr-o rochie de atlaz, de
culoarea mrii pierdute, lung, pn n pmnt, strngndu-i
coapsele si umerii, apsndu-i snii, care-i mbogteau pieptul ca
dou cupe de penumbr.
nvluit n lumina plin de tain a Ielinarelor ascunse n vita de
vie, prea nespus de Irumoas. Parc seara si lumea se retrseser
ntr-o alt epoc. i vzu hipnotizat sursul cald cnd o srut pe
nevast-sa, pe prietena ei, apoi deveni brusc serioas, privindu-1
mrinimos ntr-un Iel sgalnic. El i srutase pierdut mna, ncercnd
s rmn ct mai stpn pe sine.
Se ntoarser trziu, dup miezul noptii acas. Gndul i rmsese,
de data aceasta simtindu-se cu adevrat bolnav, la Olena Mihaide si
la Irumusetea ei, amintind Irumusetea unei statui din vechea Elada.
La lucrul acesta se gndea n clipa n care slujnica Iamiliei Mihaide
l opri ntr-un ungher al tribunalului spunndu-i cu vocea sczut de
dorinta cucoanei Olena de a se sItui cu dnsul ntr-o problem.
Cucoana mi-a spus s veniti degrab c v asteapt.
Rmase nti mpietrit, cu suIletul greu, abia dup mult timp inima
ncepu s-i bat cu putere n piept. Pe Grigore Mihaide l stia plecat
de cu seara, pentru mai multe zile, cu treburi la Bucuresti. O bucurie
alb, care-l orbea pe dinluntru, l Icea s-si piard mintile. Se
16
hotr chiar n clipa aceea s dea curs dorintei celei care-i attase
suIletul si pornirile simturilor. nseamn c de data aceasta lucrurile
vor intra pe Igasul cel bun, asa cum si nchipuise el. O senzatie
ciudat, de vinovtie amestecat cu bucuria nebun care-i tiuia n
urechi puneau stpnire pe el. Deschise poarta casei Mihaide, terasa
acoperit cu vita de vie dormita n lumina obosit a dup amiezii.
Urc scrile. Avu dintr-o dat impresia ciudat, nspimnttoare, c
peretii casei, casa toat, l pndeste, plin de tcere, ca o Iiint
ancestral care asteapt cine stie de cnd. Acum se aIla pe teras. Se
opri n loc. Undeva pe-o strad nvecinat se auzi huruitul nIundat al
unei trsuri. Apoi linistea, o liniste ciudat, goal pe dinuntru, i
nvli n urechi. Mai Icu doi pasi ascultnd. Casa dormita pndind
de acolo de unde se retrsese, din adncul ei. Trase ncet, precaut
snurul soneriei. Clinchetele rsunar strident, speriate.
I se pru c timpul trece greu. Olena Mihaide i deschise usa
ncet, privind n spatele lui, ctre poart, s se asigure poate dac nu-
1 vede cineva. I poIti cu un gest mut. n cealalt odaie, domnule
Marin sopti tnra Iemeie, care prea slbit. Candelabrul vechi abia
dac reusea s topeasc penumbra odii retrase. O caraI cu coniac
Irantuzesc, un ibric cu caIea, paharele si cestile asteptau pe masa din
mijlocul odii. Nu intrase niciodat n ncperea aceasta care trebuie
s serveasc de dormitor pentru oaspeti, sau de odaie intim pentru
stpna casei. Inima i btea dureros, ca si cum n universul acesta
mort ar Ii Iost singura Iiint vie. Alexandru Manu se nsuIleti dintr-o
dat, dar nu-si mai regsi gesturile de curtezan de alt dat. Nu reusi
dect s zmbeasc pierdut. ncerc s-i ia mna s i-o srute.
Olena Mihaide l privi de sus, grav, pierdut. Era n aceeasi
rochie de atlaz, care-i acoperea vrIurile pantoIilor Icnd-o s
semene mai degrab cu o regin glacial, maiestuoas. ntelesese c
nu Iusese chemat s se bucure de Iarmecele doamnei Mihaide, ci mai
degrab la o sever judecat. Luati loc, domnule Marin, l invit
stpna casei autoritar.
17
Rmase n picioare cu inima n piept ct bobul de linte, nghetat,
ncercnd, s strbat dincolo de chipul autoritar, Irumos, nchis n
el, al Iemeii. Ia loc te rog, domnule Marin ! Brbatul o privi n ochi
trist, tinndu-si privirile n ochii ei pn cnd simti c ameteste. M
asteptam la o explicatie din partea dumitale, n urma acelui moment
penibil, cnd m-am simtit umilit, clcat n picioare. Am asteptat
din partea dumitale scuzele de rigoare care n-au venit ns. Tcu. In
linistea de vat, cald, evocndu-i serile de Mos Crciun, gndurile
se trezir n el limpezi, puternice. Ce e asta Olena ? O scenet, desi-
gur, nu-i asa ? ncerc s zmbeasc pentru a mai ndulci asprimea
de pe chipul Iemeii si dezamgirea din suIletul lui. Mi-am cerut
scuze chiar atunci pentru gestul meu. Gestul acela a Iost gestul unui
ora tulburat de dragostea pe care i-o purta Iemeii iubite. Mi-am
pierdut capul, acesta e adevrul.
Trupurile mpietrite se pndeau, temndu-se s Iac cel mai mic
gest. Alexandru Manu Icu un pas ncercnd s-i ia mna. Am vrut
s-i mrturisesc sotului meu oribilul gest al dumitale, sopti Olena
Mihaide cu buzele strnse, rece, ca si cum i-ar Ii Iost toat Iiinta o
stnc de gheat. N-am avut curajul ns, gndindu-m c as putea
Iace mai mult ru. Aici tnra Iemeie si nlt brbia, privindu-1
truIas n ochi, dorind s-l strpung.. n clipa aceea a nteles c se
cznea din toate puterile s-l domine, s-1 impresioneze, si c n
spatele acestei mndrii austere se ascunde suIletul cald, sntos si
mndrul al Iemeii iubite, pe care-1 stia din totdeauna. Nu trebuia s
se grbeasc si, mai ales, nu trebuia s-o dezamgeasc. Zmbetul se
stinse prelingndu-se pe brbia brbatului, ntunecndu-i toat Iiinta.
Alexandru Marin ngenunche, rmase un timp n genunchi n
Iata acelui trup monumental si tnr, de Iemeie Irumoas. Avu
impresia c-i aude btile inimii, mari, calde, ca un soare care
pulseaz. Ca o pasre urias care zboar greoaie prin vzduh. i lu
mna si i-o srut. Olena Mihaide si las de data aceasta mna n
minile brbatului.
18
Alexandru Manu si lipi Iruntea de mna Iierbinte, prelung, ca si
cum degetele i-ar Ii Iost lichide, si-ar Ii nghetat pe nesimtite. Femeia
si puse mna cealalt n prul brbatului, nchiznd ochii. Inima i
zvcnea n piept Iericit. Se trezi dintr-o dat mbrtisat si purtat
pe sus. O spaim Iierbinte amestecat cu euIoria care-i ardea creierii,
se zbtu n ea slbatica,. Simti moliciunea patului cu arcuri,
ngropndu-i. Se zbtu ct putu si reusi s-1 rstoarne. i vzu Iata
rosie, gIind. Li se auzeau la amndoi rsuIlrile grele, grbite,
pline de pnd. Se opinti cu toat puterea, si-1 azvrli cu picioarele,
aruncndu-1 pe covor. n cdere trupul brbatului se lovi cu tmpla
de coltul mesei. Sunetul sec si moale i se lipi parc de epiderm. si
vzu picioarele albe, un alb neIiresc n aer, si asta o nghet.
Apoi si ddu seama c se suIoc. Se trezi speriat, parc ar Ii Iost
pe alt lume. Trupul brbatului era jos, ntins pe covor, nemiscat.
Sri arcuindu-si mijlocul, de parc ar Ii Iost ppus si ar Ii avut o
putere pe care nu si-o cunostea. si lipi urechea de pieptul lui, respira
ncet, obosit, de parc timpul s-ar Ii oprit n loc. I zglti ct putu,
tipnd. Alex ! Alex, dragule ! Apoi l ridic pe genunchi opintindu-
se. Brbatul deschise ochii mari, Ir vlag. Un moment se privir
tcuti, Ir s spun nici unul nimic, cu inimile nghetate. Alexandru
Marin trase adnc aer n piept si oIt, apoi se prinse cu mina de mas
si se ridic ncet, punndu-se nti n genunchi. Femeia l ajuta cu
aceeasi expresie de spaima si de uluial pe chip.
Abia dup mult timp l ntreb n soapt, moale, dac si-a revenit.
Se scuz c n-a vrut s-l loveasc asa tare, dac nu m atacai nu se
ntmpla nimic. Te-am chemat s discutm ca doi oameni, nu s ne
omorm unul pe altul. Brbatul si duse mna la gt, respir suiernd
de cteva ori. O privi cu ur sau mai degrab cu un Iel de jen pe
care voia el s-o ascund. Nu credeam n povestea Dalilei, Alexandru
Manu surise trist. Eu mi pierd mintile dup tine, sunt nebun, de nu
mai stiu pe ce lume m aIlu, mi esti drag ca ochii din cap, iar tu m
chemi s m omori. Rse scurt, de cteva ori, semn c si mai
19
revenise. Olena Mihaide se mbujora brusc. Dac esti prost, sopti
Iemeia nvelit. Ochii i sclipir de o bucurie ciudat. Acesta e jocul
dinaintea dragostei, Olena, nu ? Chipul brbatului deveni nespus de
trist si de cald. S stii ns c dac se va ntmpla ceva, tu esti aceea
care vei rspunde n Iata lui Dumnezeu. Buzele Iemeii rmaser
ntredeschise, uimite. Nu, Alex, n Iata lui Dumnezeu, tu esti
vinovat. Chipul Iemeii se ntunec dintr-o dat. nti cnd nu m-ai
vrut de sotie, si acum cnd stii c mi esti drag, si nu-mi dai pace.
Alexandru Manu se apropie de trupul zvelt, inspirnd cldur si
Iort. Rmase n Iata ei atingndu-i aproape tmpla. Dac-ti nchipui
c voi Ii vreodat a ta cu Iorta, te nseli, sopti Iemeia nvluindu-l cu
o privire cald si prietenoas.
Brbatul cltin trist din cap. Linistea devine odihnitoare,
reconIortant. mi ajunge att Olena, s stiu c m-ai iubit si c m
iubesti, multumesc c mi-ai spus. De acum voi Ii cel mai Iericit
brbat. Sursul se prelinse ironic pe obrazul catiIelat al tinerei Iemei.
Te-am iubit Ioarte mult Alex, iar acum tin la tine ca la un Irate. mi
esti nespus de drag. Glasul Olenei Mihaide aburi parc aerul dintre
ei. E mai bine s Iim Irati, crede-m. S ne ajutm, s tinem unul la
altul. Femeia oIt adnc. Asta s Iie modul nostru Irumos, adnc de a
ne iubi. Alexandru Manu si ndrept umerii. Devenea din nou acel
brbat vesel, galant. i lu mna si i-o srut prelung. ti multumesc,
m-ai Icut Iericit, sopti el. Privirile li se ntlnir, pierzndu-se unul
n ochii altuia.
Ai dovedit c esti mai nteleapt si mai bun dect mine,
sopti brbatul privind-o n ochi.. si lu la revedere, desprinzndu-se
greu de chipul ei, de ochii calzi si tulburtori. O lacrim ca un bob de
cristal alunec pe obrazul Iemeii. Alexandru Manu deschise usa,
cobor scrile, ncercnd s par ct mai Iiresc, si iesi n strad.

X X X

20
Toamna veni pe nesimtite. Brbatul chicotise n gndul lui
Iericit. Era multumit pentru c se stia iubit, si acesta era cel mai
important lucru. Soarele urca pe cer ametit. Era smbt. Alexandru
Manu mna cruta cu arcuri pe drumul de tar, ca un crutas adev-
rat, ncepuse culesul viilor si mergeau s-si petreac duminica la
conacul de la podgorii. Dealurile Mgurii si ale Olanului erau pline
de vii ca niste lanuri nesIrsite. In spatele lui, Elena Manu,
somnolnd, se lsase Iurat de gnduri. Alex, Olena cnd a spus c
vine ? auzi ca prin vis glasul sotiei lui.
Se mai trezi : lumina galben, bolnvicioas a vzduhului i umplea
suIletul de amintiri si de melancolie. Mine dimineat, i spuse
brbatul ntorcnd usor capul. Apoi se las din nou prad gndurilor
si melancoliei care-i umpleau suIletul. Dup discutia avut cu Olena
n dormitorul ei, relatiile dintre ei se schimbaser ca si cum ar Ii
devenit din ziua aceea altii. Deveniser mai apropiati, mai prieteni,
mai veseli si mai Iiresti n Ielul lor de a comunica unul cu altul.
Deveniser ca niste Irati, cum zisese ea. Nu se mai simteau
stnjeniti. Olena Mihaide stia c este iubit si lucrul acesta o Icuse
Iericit. Alexandru Manu stia si el c Olena tine la el, si, mai ales,
stia c o dat si o dat va Ii a lui. Un stol de vrbii i zbur pe lng
urechi, Icnd vzduhul s huruie. Lumina toamnei spla dealurile
acoperite cu vii, vile necate n liniste. La o serat dat de doctor
dansase cu ea. Grigore Mihaide era la pocher n alt odaie. Lng ei
o pereche de tineri, Iata doctorului cu logodnicul ei, se legnau Iurati
de moleseala mbrtisrii. Olena se lipise de el, si culcase tmpla pe
pieptul lui, si el o simtise cald, abandonat. 0 srutase pe pr si o
strnsese mai tare la piept. Acum soarele coborse pe culmea
dealului, nvluind valea cu turmele de oi, cu lanurile de porumb si
de cnep, ntr-o ap galben, amar.
Noaptea rmsese pn trziu lng Iocul Icut n curtea
conacului. Alexandru Manu si aduse aminte vremea cnd era copil,
venea cu bunicul lui, boierul despre care auzise attea. nvtase s
21
clreasc, ziua bteau dealurile ndemnndu-i pe culegtori, seara
dormeau lng Ioc, ascultnd povestile si Iaptele de vitejie ale
boierilor btrni, care, de cum auzeau c au intrat turcii sau ttarii n
tar, si adunau cetele de lupttori organizate pe sate, si se retrgeau
ntr-un loc, de unde asteptau porunc de la Domnie . Se gndi cu
tristete c asa cum bolea sotia lui, care era din zi n zi mai palid si
lipsit de puteri, n-o s-i druiasc niciodat un Iiu. Pe cnd Olena
Mihaide rmsese aceeasi muiere sntoas, cu mers de om mndru,
nevast-sa devenise pe zi ce trece mai neputincioas, mai sensibil.
Nu putea s spun c n-o iubise, sau c n-o mai iubeste acum.
Dup ce o vzuse n tinerete si se ndrgostise de ea, de Iata
boierului SteIan Mtsaru, Iuseser luni de zile cnd nici nu stiuse pe
unde umbl. Acum imaginea Olenei nu-i mai iesea din minte,
crescuse n suIletul lui, desi, dup ntlnirea acea din casa ei, se mai
linistise. I bucura vederea ei zilnic, si rsul ei nalt, de ape sltnd
peste pietre, apropierea, cumintenia si cldura ei. Fr s-si dea
seama se trezi n el Iuria aceea care-1 mai mboldise de cteva ori
mpotriva ei. n deIinitiv, ce vrea ? Pn cnd va duce jocul sta cu
mine. Orice dragoste trebuie s se termine acolo unde se termin
dragostea brbatului cu a Iemeii.
nc mai leneveau n patul de scnduri, cu saltea de paie de la
Conac, dimineata era rece, aIar se luminase de mult, se vedea
lumina soarelui alb ca praIul de argint.
Alexandru Manu o ls pe nevast-sa dormind si iesi n tind s
se brbiereasc. Avea pantalonii albastrii de velur, cizmele usoare de
vntoare, si o cmas nIlorat strns pe trup. Pe pantele dealului
se vedeau culegtorii cu cosurile pe umeri. Undeva se nlta cntecul
unei Iemei tinere. Apoi dinspre rsrit veni adus de o pal de vnt
viersul nespus de dulce al unui Iluier. Parc acestea ar Ii Iost vremuri
antice, dulci. Toat copilria ascultase primvara, la legatul vitei de
vie, cntecele Ietelor mari. De departe, dinspre valea Mierlei, picura
mierea unui caval si sunetele unei tlngi. Fiinta lui si simtea
22
suIletul moale cum se pierde parc n vzduh. Se brbierise, si
strnsese biciul, si-acum privea valea nvluit n aburii diminetii.
Tresri la auzul tropotului de cal. Cnd se ntoarse o vzu n Iata
ochilor pe Olena Mihaide. ntepenise ns n sa, cu umerii sltati, si-
acum prea o imagine dintr-un basm. Bun dimineata, boier
Alexandre, auzi el chipul cald si vesel al tinerei amazoane ! Nu-mi
nchipuiam s Iii att de vrednic. si ngrosase glasul, pus pe sag.
Stia c dup aceasta va izbucni n rs. Cobor si-i deschise portile,
apoi veni si o ajut s descalece. Credeam c veniti cu docarul, i
rspunse brbatul, dup ce i ddu bun dimineata si o invit s intre.
Elena nc mai dormea. Ce vrusese s spun cu asta ?
Olena Mihaide si nlt capul mndr. Era n costumul de clrie
visiniu si asa cum sttea n Iata lui prea mai degrab o statuie.
Obrajii i erau mbujorati de aerul sntos al diminetii, gura i se
arcuia plin de gingsie pe chip. Ochii i se prur si mai albastrii,
aproape c ameti privind n ei. Boier Vasile Marin, vocea Iemeii
rsun solemn, desi nceat, am venit s ne socotim pentru averea
Ietei mele, care pretinzi c-ti este drag. Alexandru Marin ntise
mna si dup ce-i lu mna si i-a tinu mult timp, i srut mna
galant, de mai multe ori.. si aduse aminte povestea pe care i-o
spusese Olena cu ani n urm. Bunicul su, cel cu care pzea viile si
mosiile cnd era copil, Iusese ndrgostit de bunica dinspre mam a
Olenei. Tinerii s-ar Ii luat cci a Iost dragoste mare ntre ei dac nu
s-ar Ii opus printii biatului. De Iapt, vinovati Iuseser printii Ietei
care nu-i dduser zestrea cerut de cei din neamul lui Vasile Marin.
Iubita mea Zinca, asa o chema pe acea bunic a Olenei, vorbi
ngrosndu-si glasul avocatul Alexandru Marin, prinzndu-se n
jocul tinerei Iemei, d-mi mna si ti-oi da nu numai toate mosiile si
sculele de pret, ti-oi da inima mea si viata mea pe veci, si toat
Iericirea de pe lume. Olena Mihaide se aplec repede, ca si cum ar Ii
vrut s-i spun ceva la ureche. Fac prinsoare pe mosia Sirineasa,
boier Marin, boier Ialnic, si mare ticlos, c nu esti n stare s m
23
ajungi din urm dac ne lum la ntrecere cu caii pn la Intna
Miresii din Valea Radului. si coborse vocea si mai mult, si se uita
n ochii lui pierdut. Olena era Iericit si emotionat, cci obrajii i
luaser Ioc de la emotia pe care o tria. Pn atunci se scoal si
zmeoaica de nevast-ta, ca s ne serveasc masa. Se vedea c avea
cheI de joac. Chicoti nIundat, ndreptndu-se gratioas si
pregtindu-se s se ridice n sa. Fac prinsoare pe dou mosii, Ileana
Cosnzeana, si pe inima doamnei tale, c pn la locul ce l-ai numit
te voi ajunge de trei ori. Olena Mihaide surse cald, Iericit. Fie,
boier Marin. Tnra Iemeie clipi complice din ochi. Dintr-o miscare
usoar puse piciorul pe scrit si se avnt nclecnd voiniceste
calul care astepta Iericit si cuminte. Atunci prinde-m, i sopti ea
suiernd si privindu-l n ochi neierttoare.
Olena Mihaide trase de drlogi cu putere, apoi plesni coapsa
animalului cu cravasa. Iapa, un animal mare, de ras, se ridic
aproape n dou picioare. Brbatul rmase uluit, privind-o. Alerg
apoi si dezleg calul de sub sopron, pe care se arunc dintr-o singura
sritur. Vntul i suIla asurzitor pe lng urechi. Aerul rece,
mtsos, al diminetii de septembrie, i intra n cmasa desIcut pn
la jumtatea pieptului. Trecuser de culmea viilor, o vedea n Iata
ochilor aplecat ca un clret de curs pe crupa iepei. si aduse
aminte c Grigore Mihaide i vorbise de iapa aceasta pe care n-o
ntrecuse nici un cal din tot tinutul. Ar Ii voit chiar s-o duc pentru a
o nscrie la cursele de cai. La un moment dat, drumul se ngusta
trecnd printr-un lan de porumb si lui i se pru c distanta dintre el si
Olena Mihaide se mai micsorase. mpunse calul cu tocurile cizmelor
si se aplec si mai mult n Iat. Acum intr ntr-un plc de arbori ;
cnd iesi ntr-un luminis care i se pru ciudat de galben, o vzu
aIundndu-se n umbra stejarilor si Iagilor mai grosi dect trupul
brbatului. si aminti uimitor de limpede, ca si cum ar Ii Iost ieri, c
Iusese o dat, cu ani n urm, la Intna aceasta. si aduse apoi
24
aminte si legenda pe care i-o povestise bunicul lui, cu o mireas
mncat de lupi chiar n locul acesta.
Drumul coti nIundndu-se n ntunecimea codrului care devenea
din ce n ce mai des. Trebui s se aplece si mai mult s nu-1 loveasc
crengile peste Iat. Calul gonea mai ncet, ncordat. Parc obosise si
avea n el o tristete ciudat. La un moment dat i se pru c nu mai
aude tropotul iepei pe care alerga Olena Mihaide. Rmase ascultnd
ncordat, mboldind animalul pret de un sIert de ceas. Valea se
ngusta acum si mai mult, ntunecndu-se. Apoi lumina nvli printre
crengile rare ale unui arbore secular. n clipa aceea o vzu pe Olena
asteptndu-l Iericit pe un dmb. Calul Olenei Mihaide se apucase
s pasc smocurile rare de iarb. Olena desclecase, si acum l privea
curioas, cu o expresie vie, de copil care se joac pe Iat. De parc i-
ar Ii spus cu ochii, ei ai vzut c nu m-ai ajuns !
Desclec si el lsnd calul slobod. Abia atunci, privind n sus,
rmase mpietrit, cu respiratia nghetat n piept, ca si cum n-ar Ii
avut aer. Imaginea Iemeii si chipul el se prur neasemuit de
Irumoase. O clip uit chiar si locul n care se gseau. Inima i btea
s-i sparg pieptul, rar, dureros. ncepea s-si revin. n costumul ei
de amazoan aristocrat prea o printes sau, mai de grab, o tnr
nobil de la curtile Europei evului mediu. Abia atunci sesiza expresia
aceea de exotism si de mndrie ultragiat pe care Olena o avusese
ntotdeauna ascunsa. Nasul usor n vnt, privirea hotrt, plin de
moliciune, linia chipului cald, aproape lichid, toate acestea o
Iceau nespus de Irumoas. i auzi rsul Iericit, de adolescent, parc
ai Ii czut din lun, boier Alexandre. Apoi chipul i deveni trist,
melancolic. Alexandru Marin nainta ctre ea cu aceeasi expresie de
uluial pe chip. Opreste-te, Alex, sopti tnra Iemeie, blnd.
Olena Mihaide l privea pierdut, cu o expresie neobisnuit de
mil. ntoarce-te si pune mna pe zbala calului. Brbatul se ndrept
de spate, trezit de glasul autoritar al Iemeii. Nu ntelegea parc bine
ce vrea. Se ntoarse si atinse zbala calului. n stejarul sub care sttea
25
Olena, izbucni trilul cristalin, argintiu al ciocrliei. Jur dup mine,
Alex. Chipul Iemeii devenise acum mai cald. Jur s-o iubesc pe Olena
Lacusteanu, acesta era numele ei de Iat, toat viata. Jur. S-o iubesc
cum n-a Iost iubit nici o Iemeie pe pmntul acesta, s-o respect si s-
o Iac Iericit. Chipul brbatului devenise dintr-o dat luminos,
repetnd cuvintele care-i umpleau suIletul de bucurie. Jur s-i
pstrez cinstea ei de Iemeie, s nu doresc s m culc cu ea, si s nu
m culc cu ea niciodat. Alexandru Manu surise nveselit. Nu, asta
n-o s jur niciodat, daga mea. Rser amndoi. Dac juri si voi
drui ceva... grozav. Linistea nghet aerul din jurul lor, o boare de
vnt trecu prin Irunzis, sprgnd vzduhul n mii de tndri. Alex, te
rog s Iaci ce te-am rugat, altIel totul se duce de rp.
n mintea brbatului ncolti ideea posibilittii de clca mai trziu
jurmntul. Nu e drept Olena, nu e cinstit. Poti s-mi ceri s nu m
culc cu tine niciodat, s te apr ca pe sora mea, dar nu poti s-mi
ceri s nu te doresc, si nu m gndesc la tine ca la Iemeia pe care o
iubesc. Nu pot lucrul acesta. Olana Mihaide deveni dintr-o dat
grav. Pe Iata Iemei se ls o tristete albastr, pustie. Bine, repet
atunci dup mine, sopti ea. Jur s-i apr cinstea si s am grij de ea
ca de sora a mea. Jur s-o doresc, dar s nu m culc cu ea niciodat.
Pdurea vui parc dintr-un adnc de lume, acoperind cuvintele pline
de o tristete cald, cetoas, ale brbatului. Se privir un timp, parc
dezamgiti. Olena Mihaide surse vistoare. Hai vino, sopti Iemeia,
cu aceeasi privire plin de mil, ca si cum in clipa aceea i-ar Ii prut
nespus de ru dup ceva pierdut. Alexandru Manu naint trist,
aplecndu-si trupul n Iat. Ajunse n Iata ei.
Un timp rmaser privindu-se atenti, asteptnd, temtori s nu se
petreac ceva care ar sparge linistea, n care Iiecare se simtea
ncorsetat. Olena Mihaide si puse minile pe umerii lui. Alexandru
Marin o privea cu buzele strnse. O expresie ciudat, de dezndejde i
se ntipriser pe chip. Femeia nchise ochii, buzele i se conturau
Iine, rosii, lichide, nespus de Irumoase, de senzuale. Acum nu-mi
26
mai e Iric de tine, Alex. Acum suntem cu adevrat doi iubiti curati.
Tcu, deschise ochii privindu-1 adnc n ochi. Te iubesc de la
doisprezece ani, de cnd te-am vzut prima dat, s stii. Dac n-as Ii
Iost o Iata timid si binecrescut ti-as Ii declarat eu dragostea. Pcat
c asa a Iost Icut lumea, ca Ietele s astepte. Si a Iost bine. Tcu.
si trecu limba peste buzele moi, creionate Iin. n liceu erai Ioarte
iubit, iar eu nici nu speram s-mi acorzi atentie ct de ct. Stiu c
mama ta a tinut s ne cstorim ca s unim mosiile. Olena Mihaide
tcu, minile ncepur s-i tremure usor. Dar s stii c n-a Iost numai
asta. A tinut Ioarte mult la mine, mi-a mrturisit.
Aici Olena trase aer adnc n piept. Mi-a mrturisit c i sunt
drag, c nu stie nici ea de ce tine att de mult la mine. Mi-a spus c
si-ar dori Ioarte mult s-i Iiu nor. Departe se auzi un boncluit de
cerbi, apoi Irunzisul ncepu s sune pn departe nelinistit.
Alexandru Manu vru s-i ia minile. Si chiar se plec si i srut
amndou minile de mai multe ori. Fii cuminte, acum poti s m
strngi n brate si s m sruti. Tnra Iemeie l srut repede, n
Iuga, ca si cum ar Ii Iost o adolescent rusinat, apoi se nclin,
lipindu-se de trupul brbatului. Alexandru Manu o ndeprt usor, s-
o poat privi. Chipul i era grav. O privi mult timp ca si cum ar Ii
Iost suprat pe ea. Un gnd cenusiu care venea din alt Iiint, strin
de el, i spunea c de Iapt stia asta, c ceea ce Icea el acum nu era
dect un Iel de teatru. Acum mi spui, Olena, se auzi soapta pustie a
avocatului, nu puteai s-mi spui atunci ? Genele lungi, catiIelate ale
tinerei Iemei se nchiser, acoperindu-i limpezimea albastr a
ochilor. Am crezut c-o s-ti spun ea, Alex. Atunci, cnd eram elev
la Scoala de Iete, cnd am stat prima dat de vorb n parc, am Iost
att de Iericit, nct m-am si vzut cstorit eu tine. Tcu sIioas,
privindu-1 ntrebtoare. Si chiar nu ti-a spus nimic de dorinta ei ?
Alexandru Manu o trase spre el, ndoindu-i mijlocul. O srut pe
ochi, pe tmple, trupul moale al Iemeii se topi n bratele lui, apoi i
musc gura slbatic, nestios. Dup mult timp, cnd Olena Mihaide
27
reusi s-si nalte capul si se privir iarsi n ochi, l ntreb din nou.
Atunci cnd a venit cu tine, si-am Iost mpreuna la teatru, sopti
Alexandru Manu... Mi-a spus s Iiu mai ndrznet cu Ietele. S-i Iaci
Olenei curte, e o Iat tare Irumoas. Da, mi-a spus asta, mi aduc
aminte perIect. Unul din cai nechez cu gtul ntins spre cer.
Tresrir amndoi. Se dezlipir si se ntoarser speriati cu Iata nspre
cai. Un vultur se rotea pierdut n slava cerului. Nu e nimic, sopti
Iemeia dup ce ascult un timp cu auzul ncordat. Ochii i coborr
peste pdurile care ncepuser s se nglbeneasc. S-a ridicat
soarele sus, Alex, trebuie s m duc la viile noastre. O s venim dup
prnz s lum masa cu voi. Alexandru Manu i tinu mina. O trase
nspre el. i privi chipul Iraged si plin, de adolescent care abia de
acum ncolo ghicesti c va Ii o Iemeie Irumoas. i mngie tmpla,
linia ceIei. Frumusetea aceasta, mai mult ascuns, a Iemeii, m
nnebuneste, se gndi Alexandru Manu n clipa aceea. Ca si cum ar Ii
Iost un ghetar cu dou treimi din corpul lui ascuns sub ap,
Irumusetea aceasta adnc si plina, de mister l pclise atunci cnd
ar Ii putut s se cstoreasc, vai, cu ea. Frumusetea celeilalte, a
Elenei, a sotiei lui, Iusese mai vizibil, mai strlucitoarea. Ti se
druia, ti se descoperea de la prima ntlnire. O Irumsete
strlucitoare si superIicial. Frumusetea Olenei, era o Irumusete mai
ascuns, mai adnc, nu te orbea de prima dat, nu ti se druia
deodat. Trebuie s-o descoperi, o descopereai ncetul cu ncetul,
greu, si cu ct o descopereai mai mult , cu att ti se prea mai
strlucitoare, mai mare, mai vie, zdrobitoare, impresionant.
i atinse buzele, numai att, luciul lor trandaIiriu lichid, catiIelat,
arznd. Si tot Irumusetea aceasta l nnebunea acum, l Icea noptile
s se nvrt n pat cu gndul la ea. O ridic n brate, sltnd-o.
Olena Mihaide chicoti Iericit, apoi se prinse speriat cu bratele de
gtul lui. Lumina glbui-armie a soarelui i inund trupul ca si cum
trupul lui ar Ii Iost un vas, o amIor. Ei drcie, se gndi Iericit, o am
n brate. As putea s merg cu ea pn acas asa, sau, mai de grab, as
28
duce-o n mijlocul pdurii, si as iubi-o. As vrea s Iiu zmeu si s te
duc la palatul zmeilor din pdure, s te mnnc, sopti el srutnd-o.
Rser amndoi. Calul lui Alexandru Manu si nlt capul
ascultnd. Olena Mihaide i srut tmpla. Tot asa, n Iug, jucus.
Trebuie s m duc, Alex. D-mi drumul. Ne ntlnim la masa de
prnz. Alexandru Manu cltin din cap. Nu-ti dau drumul. Toat
viata o s te tin asa. Olena se zbtu, ncercnd s scape. Bine, mai
stau o jumtate de or. O ls jos. La seaua iepei mele e o ptur. Te
duci s-o iei. Olena Mihaide o lu pe coast n sus, printre arborii care
erau din ce n ce mai desi. Gsi un loc neted. Alexandru Manu urc
n urma ei, gIind. Dac cineva ar Ii venit n poienit, ar Ii vzut
numai caii pscnd.
Brbatul ntinse ptura, o lu n brate, si-o ntinse pe ptur.
Trupul i era ncordat, sngele i sIichiuia parc urechile,
nnebunindu-l. Olena Mihaide l cuprinsese cu bratele. Trupul
brbatului i strivea carnea moale, catiIelat, care-i devenise o mas
lichid, n Ilcri . Gura lui i musc gura. Olena simti c se asIixiaz
si dac n clipa aceea nu reuseste s Iug, va Ii a lui, n-o s mai poat
niciodat lupta cu el. Se zbtu si reusi s se ridice.
RsuIlau amndoi greu. Cnd si reveni, brbatul si vzu trupul
ntins, chircit, chinuit de dorint. Se ntoarse si trase adnc aer n
piept. Caii psteau linistiti, soarele se nltase pe cer c puteai s-1
vezi printre ramurile copacilor. Olena se aplec si-1 btu cu mna de
umr. Apoi i ddu mna ajutndu-1 s se ridice. Hai, lenesule, hai.
Rser amndoi tristi. ti convine tie, mormi brbatul, scuturndu-
se, dup care si trecu palmele peste Iat. Olena Mihaide scutur
ptura, apoi o mpturi linistit. Tu te ntorci pe unde am venit Alex,
eu o s-o iau peste deal ca s ajung la via noastr. Brbatul rmase n
picioare, privind-o cum coboar, linistit. Olena Mihaide btu de
cteva ori iapa pe burt cu palma, dup care se nlt n sa ca un
adevrat brbat. si ntorsese capul rznd Iericit, apoi se pierdu pe
drumul care intr n pdure.
29

X X X

A ajuns trziu, abia ctre prnz, la conac. Se simtea vlguit, Ir
cheI de nimic. A ntrziat ascultnd Iosnetul pdurii si tipetele scoase
de psri. Vulturul pe care-1 vzuse nainta se rotea acum n naltul
cerului, ca si cum ar Ii Iost acolo de la nceputul lumii . Se gndi la
Olena, la trupul ei plin si moale, de Iemeie. La dorinta lui de brbat
de a o avea. De Iapt era ca si cum Olena ar Ii a lui de acum nainte.
Au n Iat o viat ntreag s se iubeasc. nclec si se pierdu
printre arborii seculari. La conac Elena Marin se sculase demult.
Vorbea cu omul care tocmise culegtorii. ntr-o sptmn, cel mult,
dac nu se stric vremea, s-ar termina toate viile. Din punctul acesta
de vedere sotia lui era destul de meticuloasa, asa c preIera s-o lase
pe ea s se ocupe de socotelile cu care omul i ajuta de ani de zile.
Anul sta o s ias vin putin, coane Alexandru, intr omul n vorb.
Strugurii sunt mari si Irumosi, dar sunt destul de rari.
Pe drum auziser huruind nIundat sareta judectorului Grigore
Mihaide. Elena Manu i iesi nainte, timp n care Alexandru Manu
se preIcea c este absorbit de discutia cu omul cu care ncheiaser
socotelile culesului. O auzise ntrebnd de Olena. Grigore Mihaide
era vesel, i scpar n ochi o lumin ciudat. Alexandru Manu veni
s-i strng mna, mi pare ru c n-am adus pustile, Alex, am Ii
Icut o vntoare de iepuri de mai mare dragu. Cred c peste
douzeci mi-au srit nainte. Privindu-1 cum vorbeste, Alexandru
Marin se gndi c asa cum este acum Grigore, i este chiar drag. Nu
simtea nici o team, poate un Iel de senzatie ciudat c ntre ei e un
Iel de margine de care trebuie s se pzeasc. Grigore provenea
dintr-o Iamilie de trani nstriti, din prtile Teleormanului. Se
stabilise aici, unde Iusese numit judector si unde se cstorise cu
Iata lui Gheorghe Lcusteanu. Avea un Iel de tic, si, mai ales, o
ngustime a suIletului si o ncordare care-i intraser n snge. Se
30
vedea dup chipul lui c e un om auster, setos de bani. Nu-i plcuse
niciodat setea lui de putere, arivismul lui rece. Nu e trziu, dac ne
repezim n oras, pn, desear suntem napoi , i rspunde Alexandru
Manu. Mine sear o s plec, am niste treburi la Bucuresti, vorbi
judectorul, pe joi sau pe vineri sunt napoi. Smbta si duminica
viitoare o s stau numai de iepuri.
Un car se vzu pe drum, ncrcat cu struguri. Boii mergeau
agale, cltinndu-se. Alexandru Marin simti cum i se nmoaie
suIletul. Imaginea carului si a boilor mergnd agale parc iesea din
suIletul lui, eliberndu-1, umplndu-1 de bucurie. Elena Manu
trimise o Iemeie s-1 cheme pe Tric Munteanu s vin cu oamenii
s aranjeze Inul. Intr apoi n cas grbit. Alexandru Manu si
Grigore Mihaide rmaser singuri n curte. Mi-e dor de-o tuic,
Alexandre, mormi judectorul, cruia i cam plcea s se
aghesmuiasc. Ce e, Grigore ? tresri cellalt care rmsese cu pri-
virea pierdut peste colinele acoperite de vii. Stii ce impresie am,
continu Alexandru Manu, rar, Ir s-si ntoarc privirile, c n
aerul si n lumina asta care dinuie deasupra viilor, e suIletul
strmosilor nostri. Avocatul tcu deodat ca si cum ar asculta ceva
care vine din adnc. Linistea pru c se ridic din iarb, umed,
matern. Uite, vezi, simt suIletul bunicului peste dealul acela, cum
ne priveste si se bucur. Grigore Mihaide si ntoarse capul. Se
bucur de noi, c suntem la post, suntem n locul lor la culesul viilor
si al porumbului si ducem astIel istoria si viata mai departe.
Judectorul Mihaide se apropie de el si-1 lu de brat. Hai n
cerdac, Alex, cred c dac nu te-as avea pe tine n-as mai sta nici o
sptmn n trgul acesta nenorocit. Urcar scrile de piatr. n
pivnit se auzir loviturilor celor care mpnau linurile. Elena Marin
i invit la mas . Eli, draga mea, ce-ar Ii s lum masa n cerdac, o
rug Grigore Mihaide. Ideea nu e era, se auzi glasul din cas al
Elenei Marin. Alex, vino s lum masa n cerdac, l chem
31
judectorul, care urcase n cerdac, de unde privea dealurile, acum
ncrcate de vii si de culegtori.
Alexandru Manu se ls ns n voia gndurilor. si ntoarse capul
abia cnd Grigore Mihaide, care adusese masa din cas si pusese
scaunele, l mai invit nc o dat la mas. Si tuica aia galben ca
uleiul, coan Eli, se rug judectorul. ntotdeauna Grigore Mihaide
se ntelesese cu nevast-sa. Se pomeni zmbind, si ntre el si nevast-
sa e aceeasi relatie de respect si de bun ntelegere. Tropotul dulce
care-i rsuna in urechi l Icu s-si nalte capul si s priveasc nspre
drumul de care. Iat-1 pe cel mai bun vechil, glasul lui Grigore
Mihaide se auzi gjit, cenusiu. Pe drum rsri ca din pmnt,
strunindu-si calul cu dibcie, Olena. Intr pe poarta conacului parc
ar Ii Iost o imagine din piesele cu mprati si cu amazoane. Hei,
puturosilor, bine c ati reusit s ajungeti, rsun glasul vesel si Iericit
al sotiei judectorului. Urc sprinten scrile.
Ajuns n tinda pardosit cu blane de lemn si si btu militreste
cizmele usoare de clrie. Se aplec si o srut pe Elena Marin pe
obraz. Cele dou Iemei se mbrtisar scurt. Cu ce s te ajut, Olena,
se oIeri Olena Mihaide s-o ajute pe prietena ei. Intrar amndou n
odaia de la mijloc n care se gsea ogeacul unde se gtea. Peste
putin, Olena si Elena Marin aprur cu IarIuriile ncrcate cu
Iriptur. Asta e Iriptur din cerbii si din mistretii mpuscati de sotii
nostri, nu-i asa ? Grig, de acum ncolo o s merg si eu ia vntoare i
provoc vesel Olena Mihaide pe amndoi brbatii . Fac prinsoare c
v rmn. Brbatii ddur pe gt cnile cu tuic. Erau amndoi
Iericiti. Grigore Mihaide plescai satisIcut. Bogdaproste, alam s-i
Iie luia care-a Icut tuica, mormi el, stergndu-se cu dosul palmei
ca un tran.
Alexandru Manu se Ieri n timpul s-o priveasc pe Olena.
Uitndu-se cum urc scrile i se pruse mai tnr. Acum si lsase
privirile s cad pe chipul neveste-si. Elena Marin ncepea s se
treac, mai multe cute i se adunaser deja ca niste aripi la colturile
32
ochilor. Rmnea ns o Iemeie Irumoas, cu expresia aceea a ei pe
care o avea din totdeauna, de aristocrat cultivat, de Irumusete de
pension. Hei, ce-i cu tcerea asta, scularea ! Olena Mihaide se
nsuIleti brusc, trezindu-i pe toti din letargie. Alex, brbatul meu
spune c dac n-ai Ii tu, ar pleca si mine la Bucuresti. Tine mortis
s devin o glorie a baroului. De ce nu te duci si tu, eu cu Eli v-am
tine ca pe niste studenti. Alexandru Manu o privi tcut. M simt
Ioarte legat de locurile astea, Olena, i rspunse el ntr-un trziu, m
tem c n-o s pot pleca niciodat din amrtul sta de trg. Grigore
Mihaide nghiti n sec. Ai mbtrnit dragule, asta e, sopti ea !
Olena Mihaide l privi trist. n curte mai intraser dou care cu
struguri. Si ce te-ai burzuluit asa c ti-am spus c-ai mbtrnit, l lu
din nou Olena n primire. Eli, spune tu, dac brbatii nostri,
ndeosebi al tu, nu sunt niste lenesi. Al meu mcar mai umbl dup
iepuri si dup mistreti, la vntoare, dup aIaceri, vrea s parvin.
Dar al tu ? O tristete moale, cetoas, li se strecur n suIlete,
Grigore Mihaide si aprinse tigara. Se rsturn pe scaunul din lemn,
cu sptar nalt. Eu m simt obosit, intru s m ntind putin, vorbi ca
pentru ea sotia avocatului. Elena Marin se ridic si se nclin
ncercnd s zmbeasc. Iar eu simt un dor nebun s alerg ca vntul
pe Murga mea, vorbi Olena. S colind toate dealurile astea. Dragul
meu sot, ce zici ? Olena, stii bine s nu-mi place s clresc. Invit-1
pe Alex. Tu nu vezi c Alex a nceput sa se ngrase de puturos ce
este. Sotia judectorului era gata s izbucneasc n rs, dar se
stpni. Ce zici, Alex, crezi c esti n stare ? M ndoiesc c trnistii
vor Iace ceva, Alexandre, vorbi judectorul Mihaide, care nu-i
nghitea deloc, ntinzndu-si picioarele. Alexandru Marin l privi
atent. Mustata czut peste colturile gurii l Icea s par si mai
btrn. Grigore Mihaide mbtrnise ntr-adevr n anii din urm,
obosit de aIacerile n care se bga, de setea lui de navutire. Ca
trnist m-am bucurat sincer de venirea la putere a lui Maniu. Mi se
pare un brbat chibzuit, simte parc mai bine nevoile trii, i
33
rspunse avocatul, vorbind rar. Iar ati nceput cu politica, se supr
Olena Mihaide. Domnule Alexandru Manu, si nlt tnra Iemeie
glasul, ti ordon s te ridici si s ncaleci. M vei nsoti pn la mosia
noastr de la Prlogi, vreau s vd cum s-a Icut porumbul si dac
trebuie s intrm s culegem prunii. Alexandru Manu crezu c ghi-
ceste jocul Iemeii. Se scuz c ar vrea s se ntind, astzi se sculase
din viul noptii si era cam obosit. De altIel cred c ar Ii bine s v
ntindeti si voi, i sItui el pe oaspetii si. Eu o s plec peste putin cu
sareta, se scuz judectorul Mihaide. Iar eu vreau neaprat s ajung
pn la Prlogi ; vorbi rspicat Olena Mihaide. De ce nu te duci
singur, clresti mai bine ca un brbat, ridic din umeri Alexandru
Manu. Trebuie s vedem dac s-au Icut prunele, Alex, vorbi ca
pentru el judectorul. ti promit c te voi nsoti mine, vorbi
Alexandru Manu, hotrt s duc jocul nceput de Olena pn la cap.
Mine trebuie s supraveghez culesul viilor de aici, i rspunse sotia
judectorului, continund jocul.
Un timp se las tcerea. Pe drum carele goale se ndeprtau ctre
vii. Soarele ncepuse s coboare, poleind dealurile si vile cu o
pulbere de aur. Alex, te rog s cedezi de-acum, o cunosc bine pe
nevast-mea, se ntoarse ctre el judectorul Mihaide, pn la urm
toti Iac cum zice ea. Eu m-am obisnuit. Olena Mihaide se ridic n
picioare. Chipul i era senin, si totusi gnditor. Dac ne-am Ii
cstorit, eu cu Olena, toate dealurile astea, ct se vede cu privirea,
ar Ii Iost ale noastre, se gndi avocatul Alexandru Manu. Un gnd
rzbtu de departe, n suIletul lui. Si atunci cu cine m-ar Ii nselat,
sau poate c ar Ii Iost cu adevrat Iericit. O vzu cobornd scrile,
prea abtut, gnditoare. Anul sta vinul va iesi Ioarte bun, se n-
toarse Iemeia ctre ei, a Iost putin seceta si strugurii sunt dulci.
Haideti, odat, domnule avocat, i strig, de data aceasta cu voce
tare, Olena. Judectorul Grigore Mihaide se ridic ntinzndu-se. M-
a luat si pe mine o lene, csc el. F o plimbare pn la Prlogi,
Alex, cu Olena, l sItui judectorul. AltIel nu scapi de ea.
34
Grigore Mihaide cobor scrile gnditor. Olena nclecase. Poate
c reusiti s veniti nainte de a se nsera, le spuse judectorul. Olena,
unde dormim desear,1a Sopru sau aici ? Ne astepti la Sopru,
dragule, i rspunse sotia lui imediat. Vreau s dorm pe mosia mea.
Alexandru Manu nclec si el Ir s se grbeasc. Era bnuitor, cu
o expresie de ncordare si aboseal pe chip.
Grigore Mihaide se urc n saret, apoi si lu la revedere. Ne
ntlnim deci la Soprul nostru, vorbi el. Olena o lu nainte, lsnd
iapa ntr-un galop relaxat. Dup ce-si lu rmas bun de la Grigore
Mihaide, Alexandru Manu ncerc s-o ajung din urm. Olena
ntoarse capul pornind ntr-un galop nebun. O ajunse dup mult timp,
trecuser apa Grlitei. Acolo n crngul de pluti si de arini l astepta
linistit. Desclecase si ntinsese o ptur pe iarba moale si gras.
Sttea n genunchi, tot chipul i era un zmbet. Brbatul descleca si
veni lng ea. S mai lsm caii s se odihneasc putin, iubitule i
orbi tnra Iemeie privindu-l cu dragoste. Alexandru Manu se asez
n genunchi ca si ea. Se mbrtisar, srutndu-se. ntinde-te pe
spate, l rug Olena. Femeia l mpinse cu bratele, lipindu-se de el.
Apoi se ntinse alturi gnditoare. Alexandru Manu se ntoarse ctre
ea. Avea obrajii rosii, att de Iini si de catiIelati, c simti violent
nevoia s-si nIig dintii n ei ca ntr-un mr. Esti Ioarte putin
precaut, Olena. Brbatul vorbi rar, muscndu-si buza de jos,
mngind-o.
Femeia rmase mai departe tcut. Nu-1 iubesc, Alex, vorbi ea
ntr-un trziu, Ir s ntoarc Iata, cu privirea n pmnt. Si nu stiu
ce-o s m Iac. O ngrijorare si o team ciudat rzbtea din glasul
obosit al Iemeii. Olena se ridic dintr-o dat, i lu capul n brate,
apsndu-si trupul de pieptul brbatului. Sunt att de Iericit, Alex,
nct te rog pe tine s ai grij s nu mi se ntmple ceva. i musc
buzele, tinndu-si ochii nchisi, bucurndu-se de senzatiile
ametitoare care-i umpleau Iiinta. Olena Mihaide i ridic Iata
privindu-1 curioas. Si chiar asa, Alex, ti par Irumoas ? I privea
35
atttor, ironic, Brbatul o cuprinse n brate, se rsuci, prinzndu-i
trupul moale, prin care rzbtea o mireasm molesitoare sub el.
Dup ce o srut muscndu-i gura nestios, i dezveli umerii,
cutndu-i snii cu palma. Olena izbucni ntr-un rs Iericit,
mgarule, si-1 lovi peste mn. i scp din brate, rostogolindu-se ca
un bietoi, apoi ridicndu-se n picioare, gata de Iug. Prinde-m
dac poti, i strig chicotind, dup ce ncleca pe iapa ei nalt si
Irumoas.
N-o mai ajunse, orict se strdui. Soarele apunea peste dealul
intrat n pmnt, cnd ajunser pe ulitele satului Prlogi. Era un sat
amrt, cu case mici, acoperite cu sindril, cu pomi pe lng
gardurile de luci. Cteva case mai rsrite se sltau cu un cap
deasupra celorlalte. La una din porti iesi un brbat cu o cciul
brumrie pe cap. Abia cnd ajunse lng ei i auzi ce discutau. Omul
salut scotndu-si cciula. Un timp si-o tinu n mn, apoi si-o puse
n cap. Alexandru Manu i rspunse la salut potolit, spunnd un
simplu Bun ziua, ! Se putea iesi la culesul prunelor, vorbi omul,
porumbul era si el uscat, dar mai putea astepta. Acum trebuiau culese
viile neaprat. Cnd s ncepem prunele, l ntreb ? Olena Mihaide
pe om. Noi si mine putem, conit, vorbi omul surznd cu gura
stirb, mbtrnit. Bine, mos Alecu, rspunde Olena Mihaide, atunci
rmnem ntelesi, dup plata veche. Omul se nclin adnc, zicnd
un sru-mna ndatoritor. Mergem, domnule Manu, vorbi ea, trgnd
de zbala calului. i ddu binete omului, Alexandru Manu salut si
el.
Cnd ajunser din nou n dreptul crngului, Olena Mihaide opri
calul. nserarea coborse cald, plin de buntate peste pmnturi,
peste lanurile de porumb. Mine Grigore o s plece la Bucuresti,
Alex. Luni la prnz m astepti n poiana de la Intna Miresii. Unde
am Iost. Mai sus putin, cum urci, este o alt poienit, acolo s lasi
calul. Un timp merseser alturi Ir sa zic nici unul nimic, Gndul
c ceea ce Iace Olena acum, trndu-l pe dealurile si pe drumurile
36
acestea, chemndu-1 ca o pasare ctre un loc anume, cnd avea s i
se druiasc toat, sau s-i druiasc lui ce putea viata si pmntul
sta s-i druiasc cel mai mult unui brbat; l nIiora pn n
adncul inimii. si spuse n gnd, Iericit, c mersul acesta si jocul
dragostei, care ncepuse s devin dureros si trist pentru el, toate
acestea Iac parte dintr-un ritual nscris demult n ordinea naturii. Se
nserase usor cnd ajunser la Conacul lor, un Iel de hambar n care
si tineau ei roadele. Lampa era aprins n cerdacul Icut din stlpi si
din lemne tiate la Iierstru, Grigore Mihaide mnca dintr-un
pepene rosu, tiat n Ielii mari. Olena desclec si leg iapa de
cerdac. V-ati ntors repede, vorbi Grigore Mihaide. Ne-am ntors
pentru c am omort caii, se preIcu suprat Alexandru Manu. Grig,
prietenul sta al tu nu-i bun de paznic, rse Iemeia urcnd scrile
dintr-o sritur. A trebuit s-1 car dup mine ca pe un mort.
Judectorul Mihaide rse satisIcut. Ce-ati aranjat ? Am vorbit cu
mos Alecu, rspunse Olena Mihaide. Mine intr la culesul prunelor.
Dup ce termin intrm s culegem porumbii. Hai s mnnci
lubenit, domnule avocat, s mai prinzi puteri, l invit Iemeia pe
Alexandru Marin. Si s-i mai dai calului la ovz, s mai prind
puteri. Avocatul ntinse mna si lu o Ielie de pepene de pe tava pe
care Iusese tiat un ditamai pepenele.
Miezul rosu i se topea n gura. Pe drum trecu scrtind un car,
Grigore Mihaide i propuse neveste-si s mearg s doarm la
conacul lui Alexandru Manu c o sa se lase Irigul peste noapte. Te-ai
Icut un comod, Grigore, l cert nevast-sa. O s te strice Alexandru
si pe tine. Mai tiar un pepene. Si m rog, pe cine am mai stricat eu,
se preIcu jignit avocatul Alexandru Manu. Cum pe cine, nu stii ? O
clip linistea serii se las n suIletul lor bun, mngindu-le nervii.
Nu mergeam, hotr sigur de ea Iemeia. n noaptea asta dormim n
In Grigore, s simti si tu mireasma pmntului. Treaba ta, i
rspunse brbatul, cu gura plin, dar cred c te las s dormi singur,
Rmne Alex cu mine, dac nu ti-e Iric. Grigore Mihaide rse cu
37
poIt. O s nghetati amndoi pn la ziu. Dimineata o s v gsim
nghetati bocn. S-o crezi tu. Cnd eram mic am dormit cu bunica
n In, chiar aici. Ce zici, Alex, dormi cu mine n noaptea asta ?
Olena rse mnzeste. Grig n-are nimic mpotriv. Vreau s dorm ca
oamenii ntr-un pat cald, cald, draga mea, asa c mergem la conacul
nostru, le spuse avocatul.. NtIletule, nu se mai iveste alt ocazie, i
rspunse Olena pus pe glume. Sotii Mihaide rser, privindu-1
nveseliti. Treaba voastr, eu v mai invit nc o dat, le rspunse el.
Alexandru Manu se simti jignit. Cobor si se apropie de cal. Haideti,
v astept, pn la conac sunt doi kilometri buni. O nimica toat, le
mai spuse el. Ia-o nainte, venim si noi, i rspunse dup mult timp,
Grigore Mihaide.

X X X

A doua zi, viile gemeau de oamenii veniti s culeag. Elena
Marin nu mai prididea s dea porunci si s aib grija de toate cte
erau necesare. Olena se sculase de dimineat, nclecase si plecase
pe mosia lor, s supravegheze culesul, si toate cte trebuiau Icute.
Alexandru Manu si Grigore Mihaide se scular trziu, se brbierir si
se asezar la mas. n timp ce l urmrea cu atentie, avocatul se gndi
c i se pare incredibil c nu simte nimic prietenul lui, si mai ales, c
nu se simte vinovat ctusi de putin pentru c-i lua nevasta. Poate o
usoar mil amestecat cu ironie. Dracul l pune s alerge dup
situatii si dup aIaceri neglijnd o Iemeie Irumoas ca Olena.
Grigore Mihaide rmase la Conac pn ctre prnz, cnd plec.
Dup amiaza urma s se ntoarc n oras.
n noaptea aceea, Alexandru Manu adormi trziu. Lng el
nevast-sa czuse ntr-un somn adnc. De cte ori n-o invidiase c ea
are somnul usor. Este adevrat c la nceput Olena nu i se pruse asa
Irumoas. N-avea nimic din Iarmecele si din strlucirea prietenei ei,
cu care el se si cstorise apoi. Abia acum, dup ce ncercase s-o
38
cucereasc, Olena Mihaide ncepuse s i se par nespus de Irumoas.
Avea n ea ceva de Iemeie de ras, de vit sntoas, de boieri. Si cu
ct se gndea mai mult la ea, cu att si ddea seama c era
ndrgostit lulea. ncepuse s-o iubeasc, avea pe dracu-n ea care-1
chema si-1 Icea s-o doreasc. Ajunse trziu la Intna Miresii,
pentru c a trebuit s gseasc un motiv ca s plece. Urc panta
printre paltinii si Iagii care deveneau din ce n ce mai desi. Pdurea
era ntunecoas, tcut. n poienita n care se pomeni dintr-o dat,
vzu iapa Olenei pscnd. Ls calul si se uit n toate prtile. n
clipa aceea o vzu pe Olena putin mai sus. Era ntr-o rochie de atlas
de culoarea marinului sters, lung pn n pmnt. Cu pieptul strns
n corset si cu prul czut pe umeri, asa cum l privea gales si
mustrtor, i se pru cu adevrat tulburtor de Irumoas . Lenesule,
credeam c te gsesc aici, l mustr ea, apoi chicoti Iericit. ncepu
s urce Ir s-o piard din ochi.
Femeia i ntoarse spatele mndr, lund-o printre trunchiurile
copacilor. O ajunse din urm, gIind. Olena se strnse Iericit la
pieptul lui. Apoi dup ce se srutar, l lu de mn, trgndu-1 dup
ea printre trunchiurile copacilor n sus. Intrar ntr-o leas deas ca
peria. n mijloc unde se Icea o mic poienit, Alexandru Manu vzu
ptura pe care se ntinseser ieri. Aproape dou ceasuri statur
mbrtisati, srutndu-se. Din cnd n cnd Olena, cu Iata n sus, i
ndeprta minile. Hai s stm cuminti s ne mai linistim, Alex.
Brbatul se ntinse lng ea privind cerul printre Irunzisul des al
pdurii. Ascultar un timp trilurile unei privighetori care se omora de
mama Iocului. Alexandru Marin se ntoarse privind-o. Gtul alb si
Irumos al Iemeii iesea din rochia de culoarea mrii, senin, dezinvolt.
ncerc s-i descheie rochi, s-i srute umerii si Olena l ls s Iac
ce vrea, privind pierdut cioburile de sticl ale cerului, rsrind
printre Irunze. Snul alb si mare ca un pepene, tsni elastic din
strnsoarea corsetulul. Olena Mihaide si nlt capul ca si cum ar Ii
ars-o ceva. I plesni Iurioas peste mn. Alexandru, ai promis c-mi
39
aperi cinstea ! Brbatul rmase mpietrit, cu un zmbet strmb pe
Iat. Asa ai jurat, c-mi vei apra cinstea. Femeia se ntinse pe spate,
suprat. Alexandru Manu deveni dintr-o dat trist, ncepu s-si
muste buza de jos. Apoi se culc lng trupul Iemeii, trecndu-si
mna sting peste mijlocul ei. Un timp se auzir numai Iosnetul
Irunzelor, si, din cnd n cnd, tiptul unei psri. Soarele se lsa
nspre orizont, mai trece nc o zi din viata noastr, se gndi trist
Olena Mihaide, Se ntoarse cu Iata ctre el, si trecu mna prin prul
brbatului, apoi l srut, atingndu-si buzele de ale lui. Am jurat si
eu Alex c nu vom ajunge pn acolo, crede-m, am jurat.
Olena Mihaide vorbise rar, acum tcea mngidu-1 ngndurat.
Alex, nu s te culci cu o Iemeie, sau cu un brbat, este lucrul cel mai
important, ci s-1 iubesti, ncerc ea s-1 mbuneze, sau s-si moti-
veze gestul violent de adineauri. Imaginea snului alb, a epidermei
luminoase, ca si cum ar Ii Iost de zpad, ridicndu-se din
strnsoarea rochiei, l obseda. Stii care perioad este cea mai
Irumoas n viata omului, auzi ca prin vis vocea cald a Iemeii,
perioada de iubire de dinainte de cstorie, Alex. Olena Mihaide se
ls s cad pe spate. Te iubeam att de mult, zilele mi se preau
lungi, pline de mister si de lumin. Cnd te vedeam parc mi se
topeau picioarele. Cuvintele Iemeii i curgeau n suIlet reci, amare,
N-am s-o iert niciodat pe Elena. Eram prietene, i-am mrturisit
nainte de a deveni voi prieteni, c te iubesc, c mama ta tine Ioarte
mult la mine. Si totusi mi te-a luat. Cnd ati avut nunt m-am nchis
n cas si am plns o sptmn ntreag, Imagineaz-ti Alexandre,
n-am mncat dou sptmni din cauza ta.
Se-ntoarse brusc ctre el, nveselit. Ar trebui s te omor pentru
ct mai Icut s suIr. ncerc s-1 rstoarne pe spate. I srut de
cteva ori Iericit. Asta e, iubitule, dup ce m-am culcat cu Grig, si
am stiut ce este brbatul meu, mi-am dat seama c dragostea, aia, asa
cum te iubeam eu, e singurul lucru cu adevrat sInt. Si cel mai mare
lucru din viata omului. I privi gnditoare, asteptnd s spun ceva.
40
Dac te prind c nu vrei dect s de culci cu mine, si c nu m
iubesti, asa cum mi-ai mrturisit, s stii c n-o s m mai pot redresa
niciodat...i ddu un bobrnac n piept. Timpul se auzea n jurul lor
vlurind ca un lan de in. Alex, se apropie Olena Mihaide de Iata lui,
am impresia, pentru c nu te-ai cstorit cu mine, c niciodat nu voi
Ii Iericit la modul total. C viata mea, chiar dac am de toate, este o
viat ratat. Ochii Iemeii l priveau plini de o suIerint ciudat, care
o Icea nespus de Irumoas. Ceea ce Iacem noi acum, nu Iacem
altceva dect s ncercm s Iim Iericiti. S ncercm, dragule. Dar
Iericiti cum am Ii putut noi s Iim, dac ne-am Ii cstorit, n-o s Iim
niciodat. Brbatul nchise ochii.
Chipul i se destinse, privindu-l. Olenei i se pru neIiresc de
Irumos. Hotule, la ce te gndesti ? Alexandru Manu se ntinse,
cscnd. M gndesc ct de prostut poate Ii o Iemeie desteapt.
Brbatul o privi n ochi. Draga mea, dac n-o s ne iubim plenar, din
toat Iiinta, asa cum se iubeste brbatul cu Iemeia, de mii de ani, n-o
s Iim niciodat Iericiti. Olena Mihaide surise trist. Si eu m-am
gndit, Alex, vorbi dup un timp Olena. Da nu este asa. Amnnd
momentul cnd vei Ii al meu, nu Iac dect s prelungesc Iericirea de
care acum m bucur ca o nebun. Deci amnnd, surise brbatul. Se
aplec peste pieptul Iemeii, o srut lung, nsetat. Olena, vorbi
brbatul cu gura aproape de buzele ei, ochii mi i-ai dat, gura mi-ai
dat-o, trupul s ti-l mbrtisez mi l-ai dat, dac te rog mult de tot,
dac te rog n genunchi s-mi dai si snii...Numai snii att si voi
avea impresia, voi crede c mi-ai dat totul.
Zmbir amndoi rosind. Esti un hot si jumtate, i zmbi Iemeia.
Numai snii, att, sopti brbatul, cuprinzndu-i snii cu cusul
palmelor. S-i mngi, s-i srut, s m joc cu ei. Alexandru Marin
ncepu ncet s-i dezveleasc umerii, s-i srute. Nu, Alex, i
rspunse hotrt. Dac te las s te joci cu snii, o sa trebuiasc s-ti
dau totul. Iar voi brbatii snteti niste mgari, nu doriti dect s v
culcati cu noi. Alexandru Manu o nvlui n srutri. Olena Mihaide
41
ced, dup multe rugminti, cu un zmbet ciudat de superioritate si
de mil pe chip. Brbatul trase ncet de pliurile atlasului, umerii se
ivir rotunzi si gingasi. si apropie ncet buzele de ei, n timp ce tru-
pul Iemeii se nIioar, cutremurndu-se. Chicoti Iericit, ncercnd
s-1 ndeprteze. Smuci usor de ncheietura vesmntului. Un timp
privi cu rsuIlarea tiat. Snii mari rotunzi, monumentali, plini de
Iragilitate, tremurau n Iata lui, albi, usor transparenti si lptosi, prea
mari pentru un piept att de strmt. Privirea aceea Iascinat, plin de
team religioas o Icu pe ea s-1 priveasc sorbindu-1 din ochi, cu
chipul plin de uimire si ncntare. Se nlt spasmodic, i lu capul n
brate si-1 trase la piept, apsndu-1 pe snii tari si Iierbinti.
Toamna aceea a Iost toamna dragostei lor. Grigore Mihaide a mai
venit o singur dat pn la sIrsitul culesului, si atunci, seara, s-a
ntors n oras. Cea care a supravegheat cei peste dou sute de oameni
la culesul merelor si al prunelor, al viilor, la culesul si la tiatul
cocenilor, a Iost Olena Mihaide. Uneori se scula si de la cinci
dimineata, tranii o vedeau clare trecnd ncolo si ncoace. Se
ntlneau la prnz, n poienit, care se deschidea n ochiul pdurii de
deasupra Intnii Miresei. Rmneau pn ctre sear mbrtisati,
stnd de vorb sau lsndu-se prad srutrilor. De cteva ori se
ntlniser noaptea pe lun, pierzndu-se clare prin coclauri,
oprindu-se n locurile ascunse unde se mbrtisau. Cntecul greierilor
le luau mintile.
Era o noapte cu lun parc ar Ii Iost ziu, se apropia sIrsitul lui
septembrie. Stteau pe o ptur n poienita n care se ntlneau ei, de
obicei. Olena Mhaide se strnsese n bratele lui. Din adncul pdurii
se rostogoli peste ei cntecul nIiortor al unei psri de noapte. Cum
trec veacurile, Alex, si noi suntem n trecerea timpului un Iel de
mrgele pe o at. O s ne ntlnim asa vreo zece ani, apoi o s ne
linistim. Atunci ne vom bucura c ne-am iubit. Vom simti c viata
noastr este plin. Brbatul i aplec trupul, rasele lunii i luminar
chipul, Icnd obrajii s scnteieze. Buzele i erau reci, epiderma
42
Iin ca Iata unei ape, l cutremur, nghetndu-1. O strnse si mai
mult la piept. Esti mbrcat subtire, Olena, s nu rcesti. Doamne,
sopti Iemeia, s adun rcoarea asta, vraja noptii cu lun ntr-o
toamn bogat, ca pe timpurile strmosilor nostri , pacea cald, plin
de emotie pe care o simti stnd la pieptul brbatului pe care-1 iubesti
toate astea s poti s le iei cu tine. Olena Mhaide vorbise rar,
gndindu-se la cine stie ce. Acest sentiment, Alex, este att de mret
nct m cutremur. Si nu Iac altceva dect s m bucur de
cutremurarea asta. Mai rmaser putin, discul luminos al astrului
noptii se nclinase ctre colina mpdurit.
De undeva, parc de pe lumea cealalt, se auzir trmbitele stinse
ale unor cocosi. Hai s mergem, Alex, sopti Iemeia. N-o s uit
niciodat noaptea aceasta. l srut n Iug pe obraz. Caii i priveau
rbdtori, cu ochi calzi. M duci pn la vale, Alex, apoi te ntorci la
conac. Iesir din pdure, viile se vedeau ca niste grdini n lumina de
vraj a astrului Totul prea ncremenit. si luar rmas bun, brbatul
o apuc linistit si Iericit peste coama dealului. Se crpa de zori. La
un moment dat avu impresia c-1 priveste cineva din pmnt. Ctelul
pmntului, se gndi. si aduse aminte cnd mergea n viul diminetii,
cu mama lui, s se mprtseasc. Atunci, dimineata, naintea
rsritului, simtind cldura minii mamei lui, avea impresia sacrului.
Lucrurile, pmntul, aerul, totul prea czut ntr-un somn sacru. Si
doar avea ctiva ani. Asta nseamn c omul are de mic perceptia
sacrului. Deschise poarta conacului. Leg calul la scar, urc n tinda
de lemn care scrti sub greutatea trupului su.
Caut cheia unde o pusese si intr. Din unghere se ntindea ctre
el amintirea bunicului lui. Se gndi la Olena, de cnd se ntlneau,
parc i se mai domolise dragostea pentru ea. i mai trecuse nebunia
care-1 cuprinsese. Olena l nvtase s se bucure de Iaptul c sunt
mpreun. i plcea s discute, s Iie mpreun cu ea. Asa as vrea,
Alex, s stm mn n mn si s vorbim, s nu ne mai desprtim
niciodat, oIt ea cu chipul senzual, umIlat de dorint . Cnd eram la
43
scoala de Iete, ce mult as Ii dat s ne Ii plimbat mcar ntr-o sear.
Dar tu erai mai mare, erai curtat de Iete si nu te uitai la o mucoas ca
mine. Brbatul si puse minile sub cap privind n tavan. Abia
ncepea s se lumineze. Elena Manu era acas, trebuia s stea n oras,
dac asa se putea numi trgul lor, pentru c ncepuser scolile si
Ietita trebuia urmrit cu atentie. Gndul i zbur din nou la Olena. I
ngrijora Iaptul c nu o mai dorea asa cum o dorise n urm cu un an
sau cu cteva luni. i mrturisise gndul sta si o vzuse cum se
bucura sincer. Aproape c nghetase suIletul n el.

X X X

Venir ploile reci, de toamn, mai devreme ca n ceilalti ani.
Cerul sttea ntunecat, deasupra orasului, parc prea btrn, norii se
lsaser jos ca un tavan cenusiu. ncepuser procesele; un timp
Alexandru Manu simti c n-are timp nici s mai rsuIle. Aproape c i
se prea de necrezut rbdarea si tenacitatea cu care judectorul
Grigore Mihaide si vedea de treburile lui. Omul sta parc are
suIletul Icut mai mult din piatr. Elena Marin se simtea slbit,
sttea mai mult n cas. Doica ducea dimineata Ietita la scoal, era
primul ei an de chin cu cartea, si se ducea la dousprezece s-o aduc
acas. O lua n grija ei Elena Manu, ca o doic prea grijulie, o
supraveghea la mas, apoi sttea lng ea pn adormea. La cinci o
scula s-si Iac lectiile, de Iapt mai mult le Icea ea dect Iiic-sa.
Alexandru Manu venea de la tribunal dup patru ore sau cinci, obosit
si plictisit pn peste cap de procese, nu le mai deranja, mnca ceva
n grab, apoi lua ziarul si se ntindea n pat.
De cele mal multe ori adormea imediat. Olena Mihaide avea
copilul, care era cu doi ani mai mic dect Alina Manu, la maic-sa ,
la Malu. Pentru c Elena Manu era mereu slbit l ultima vreme,
Grigore si Olena Mihaide erau cei care veneau serile, s-si petreac
timpul, n Iamilia avocatului Alexandru Manu. Brbatii beau vin,
44
mai discutau de una, de alta, mai mult politic, sau despre procesele
pe care le aveau, si jucau table. Uneori jucau tabinet sau tos toti
patru. Serile erau plcute, timpul trecea usor. AIar czuse prima
zpad. Peste zi Iusese o vreme umed si Iriguroas. Olena si
Grigore Mihaide veniser ca de obicei la prietenii lor. Lustra
rspndea n btrna suIragerie o lumin molcom, de gutuie coapt.
Jucau tabinet la masa din mijlocul camerei. Jucau n cruce,
Alexandru Manu cu Olena si Grigore Mihaide cu Elena Marin. Cred
c Iur, altIel nu-mi imaginez cum ne bat de Iiecare dat Grigore,
vorbi Elena Marin. Sotul ei tresari, gndindu-se dac vorbele ei nu
bat dincolo de ce spusese. n Iata lui, Olena Mihaide l privea calm,
cu chipul ridicat, cu acea expresie de mndrie si ndrzneal n ochi.
N-avea grij, i prindem noi, vorbi judectorul ca pentru sine.
Adevrul este c sunteti niste blegi. Pierdeti c sunteti cu gndurile
aiurea, asta e. Olena Mihaide prea oIensat.
Ct tinuser zilele Irumoase se ntlniser pe cmp, la sopronul
lor sau la caban, de Iapt o cas din scnduri, de la iezer, pe care o
Icuser mpreun pentru duminicile cnd mergeau la pescuit ori la
vntoare. Olena Mihaide ncepuse s slbeasc , chipul ei devenise
parc mai galben, epiderma transparent parc i se subtiase. De
Iiecare dat venea naintea lui, vezi, i reprosa Iericit, rosie toat, eu
te iubesc mai mult, sunt nerbdtoare s ne ntlnim. Se lsa n
bratele lui, carnea i ardea ca un Ioc mocnit sub moliciunea
vesmintelor alunecoase. Brbatul i musca gura, o strngea la piept,
ndoindu-i trupul, gata, gata, s se prbuseasc peste ea. si Irngea
brbtia n coapsele arcuite ale Iemeii, n pntecele ei gingase,
rspndind cldur. Dup un ceas de dragoste o simtea moale ca o
crp n bratele lui. Olena si tinea ochii nchisi, gemnd usor de
toropeal. Tot sperase c o dat si o dat i va ceda si-1 va lsa s-o
iubeasc, asa cum o dorea de Iapt. Rmnea ns, de Iiecare dat
dezamgit si ngrozit de tria ei.
45
Olena Mihaide era mai tare dect si nchipuise el. i mrturisise o
dat c nu mai pot s se ntlneasc. Dup Iiecare dragoste n Ielul
sta el este bolnav cteva zile. Femeia l privise ngrijorat, matern,
si trecuse palma peste obrazul lui. Vezi, dragul meu, trebuie s ne
iubim, dar s rmnem cinstiti unul Iat de altul. O privise cu ur.
Ti-am spus c m mbolnvesti, brbatul si ntoarse Iata suprat.
Olena Mihaide tcuse privind peste cmpuri. Iarna asta n-o s ne mai
ntlnim, Alex. Chipul i se ntunecase, cptase deodat o expresie
strin. Dup ce ne mai linistim o s ne Iie mai usor s ne vedem.
Srbtorile de iarn trecur repede. De Iapt, Iiecare astepta
primvara, gndindu-se la zilele senine si calde cnd se vor putea
ntlni iar la Iezer. n rstimpul acesta, dac putur s se mai vad o
singur dat. Primele zile ale lunii Iebruarie venir strlucitoare,
parc ar Ii nceput primvara.
Grigore Mihaide urma s plece pentru o sptmn la Iasi. Ce
trebuiri mai ai si la Iasi ? l ntreb nevast-sa pus pe ceart. AIaceri
! Stii bine c nu-mi place s te bagi n treburile mele, o repezise
Grigore Mihaide. Bine, atunci nici tu s nu te bagi n treburile mele,
i rspunsese nevast-sa ntepat, si cu asta cearta lu sIrsit. De Iapt,
Olena Mihaide aproape c numra zilele. Avea n dos, n prelungirea
slitei din spatele casei, o odaie, care da n curte. Se gndise mai de
mult s-o mobilizeze, s se ntlneasc acolo cu Alexandru Manu.
Acesta ar putea veni prin livada din spatele casei, si ar pleca tot prin
livad, dup ce se las ntunericul.
Se ntlniser a doua zi dup plecarea lui Grigore Mihaide.
Fcuse Iocul n soba cu plit, Ilcrile jucau domoale, rspndind
pace n toate ungherele. I auzi suind scrile, se nserase bine. i
deschise usa ncet si-1 bg nutru. Dup ce se srutar, l ajut s-
si dezbrace pardesiul. Un timp rmaser mbrtisati, ascultnd
trmbitele de sear ale cocosilor. Alexandu Marin i cut gura, s-o
musc ndelung, cu sete. Sngele i alerga n trup muscndu-i carnea.
Se pierdur n mbrtisri pe soIaua veche si moale. Dezvelindu-i
46
umerii si snii trupul Iemeii se arta dintr-o dat n toat goliciunea
si Irumusetea lui slbatic. Se speriase c se va mpotrivi, Olena se
lipi ns de trupul lui nestioas, uitnd de sine. i srut carnea alb,
de zpad, scnteind n mii de irizri. Lava rosie nnebunitoare care-i
ardea carnea pe dinuntru, tsni din trupul lui cu o Iort de
netgduit. i trecu prin minte ideea c acum ar putea s-o aib, acum
cnd nici ea, ca si el, nici nu stiu pe ce lume se aIl.
Trupul Iemeii i arse mistuitor simturile. Simti o durere,
sprgndu-i umrul si tiptul Iemeii i se nIipse n creier ca o ancor.
Se dezmetici cu greu. O vzu n picioare, acoperindu-se, tremurnd
ca varga. I se auzeau dintii clntnind. Dup ce s-a mbrcat s-a
asezat pe un Iel de lad, care se gsea n coltul odii. I-a auzit
plnsul cald la nceput, apoi clocotitor, din ce n ce mai stins. A
nceput sa nteleag. Dintr-o dat a avut impresia unui gol n piept.
S-a simtit obosit, strin. A venit ling ea s-o mngie, s-o linisteasc.
Olena Mihaide ia dat mna la o parte, ncercnd s-si stpneasc
plnsul. Au rmas asa mult timp. Linistea trecea greu, nnebunitor.
Trmbitele cocosilor sIsiaser noaptea, venind ca de pe alt trm.
ngenunche lng ea, o mngie pe tmple, cerndu-i iertare .
Olena Mihaide se ridic n picioare. Se ntoarse cu spatele ctre
Iereastra ntunecat. N-o s te iert niciodat, Alex. Un ticlos, asta
esti. Tcu. AIar se auzi suierul vntului slab, primvratic. Nu ne
vom mai ntlni niciodat. Olena Mihaide ddu sa ias. Se-ntoarse
din nou, nenorocitule, mai bine nici c puteai s distrugi dragostea
noastr. Alexandru Manu rmase mpietrit. nc nu reusise s se
trezeasc. Avea o ciudat impresie de noapte si cenus n cap. Abia
trziu se mbrc si iesi, urcnd prin livad, asa cum stia c trebuie
s Iac. Noaptea era rece, indiIerent. Arborii, casele, dormeau ca
niste ursi care hiberneaz. ntrzie pe strzi, asteptnd s i se
limpezeasc mintea. Dup un timp l apuc o Iurie ciudat, rece,
odihnitoare. Dobitoaca ! Ce vrea pn al urm, s ne srutm toat
viata, asta vrea ? Poarta era descuiat, urc scrile. Stia c mai este
47
putin pn la ziu. ncerc sa se strecoare neobservat n dormitor. O
auzi pe nevast-sa ridicndu-se, aprinse lumina n suIragerie, apoi
intr la el. O ghicea, ngrijorat, nerbdtoare s aIle ce i s-a
ntmplat.
Ce ti s-a ntmplat, n-ai mai ntrziat niciodat ? Se aseza pe pat,
o mn si-o puse pe umrul lui ntelegtoare, cald. Am Iost la
pocher, o minti. Am Iost tare ngrijorat. Te-am asteptat tot timpul.
Dup cum vezi nu s-a ntmplat nimic, i rspunse brbatul aspru.
Altdat te rog s m menajezi, Alex. Elena Manu l acoperi cu
ptura, apoi se ridic si iesi. n clipa aceea simti c o urste cu toat
patima pe cealalalt. Nu se mai simtea penibil, dimpotriv,
gndindu-se la ei, la el si la Olena, avu imaginea unor oameni destul
de mici. Iar Olena i se pru un Iel de Iemeiusc ncercnd s se
bucure de plceri trupesti, si Icnd pe cinstita, cnd de Iapt, nu Iac
amndoi dect s se chinuie ca niste adolescenti. si nseal brbatul,
da nu vrea s Iie adulter , naiva. De Iapt nu e naiv. Ct este de
viclean, de hoat ! Si-a gsit cu cine s experimenteze dragostea. i
prea ru c n-a avut-o, trebuia de mult s Ii pus piciorul n prag,
acum l-ar Ii asteptat ca o mielusea. Aproape o sptmn, desi ar Ii
putut s mearg pe la ei, Grigore Mihaide de ntorsese ntre timp, nu
se mai vzur. Dup cteva zile i se pru c o judecase prea aspru.
Poate c este totusi un caracter deosebit de Irumos.
O Iemeie sIsiata intre dragoste si ntre dorinta de a rmne
cinstit. Grigore Mihaide i se pru obosit si amrt. Se ntlnir pe
culoarul tribunalului. Ce-ai, parc te-a plouat, ncerc s-1 descoase
pe avocat. Veniti desear pe la noi, Olena e Ioarte bolnav. Alaltieri
am crezut c se duce. Rmsese mpietrit. Abia dup mult timp se
gndi c trebuie s nu se demaste n Iata lui Mihaide. De cnd, ce i s-
a ntmplat ? se preIcu Alexandru Manu ngrijorat si dornic s aIle
ce i se ntmplase Olenei. Nu stiu, cnd am venit, am gsit-o
bolnav. Are Iebr, si noaptea tip si aiureaz in somn. Se ls o
tcere stnjenitoare, glacial. Si doctorul ce-a zis ? Crede c e o
48
Iorm violent de anemie. N-a prea stiut nici el ce s spun. Elena
Marin a rmas stupeIiat cnd i-a spus. Seara s-au dus la ei, Olena n-
a putut s se ridice din pat.
Acum era mai bine. Arta ngrozitor de slbit, brbia i se
subtiase, punndu-i n evident si mai mult gura Irumoas, vie, tra-
gic. ncerc s se ntretin cu ei, s participe la discutii. Obosi ns
repede. Elena Manu se asez pe pat si-i lu mna. ncearc s stai
relaxat, Olena. Brbatii trecur n suIragerie s joace table. Elena
Marin le strig s nceteze ca zarurile, o enerveaz pe Olena. Nu, de
ce, dac se simt bine, pot sa joace, protest bolnava. Dar m
enerveaz pe mine, rspunse sotia avocatului. Alexandru Manu veni
si se aseza n Iotoliul din Iata patului. Privirile li se ntlnir si Olena
si ls ochii ntr-ai lui rugtoare, cald .

X X X

Au venit si n seara urmtoare, si asta pentru c a insistat Elena
Manu, dorind s Iire mai mult timp cu prietena ei. Olena s-a mai
ntremat, a putut s se ridice. Au jucat preIerence si tos, toti patru,
brbatii au but vin si-au discutat pn trziu. A Iost o sear ct se
poate de plcut. A doua zi, stiind c Grigore Mihaide are proces, a
venit s-a o vad. Olena 1-a primit n suIragerie. Era ntr-un capot de
cas, palid si slbit, prea nespus de Irumoas. Si-a cerut scuze si-
a ncercat s-i ia mna Femeia si-a retras mna prnd c nu-1
ascult. A asigurat-o c nu va mai ncerca niciodat, c de Iapt, nici
n-a intentionat. Probabil c n-am mai putut s m controlez.
Alexandru Manu a ncercat s se scuze si s-o mbuneze n Ielul
acesta. Olena a iesit din camer, ca si cum el ar Ii Iost un simplu
obiect, apoi a revenit la Iel de indiIerent, cu o stpnire orgolioas
pe chip. Lucru care binenteles c 1-a enervat. Se pregtea s-o pun
la punct. Olena Mihaide s-a oprit n loc privindu-1 cu un Iel de mil
si de tristete. Alex, ti vorbesc pentru ultima dat. Te-am iubit
49
ngrozitor, pentru ce-ai Icut am suIerit att de mult, nct n-as putea
s explic cuiva niciodat ce-am simtit si ce s-a ntmplat cu mine.
Din cauza aceasta m-am si mbolnvit. Tcu, respirnd precipitat.
Mi-am dorit din toat inima s mor. Am iubit un brbat care s-a
dovedit la Iel de meschin si de vulgar ca toti ceilalti. Simti cum i se
urc sngele la cap. Multi brbati ai cunoscut tu ! o apostroI. De
Iapt, simtea aproape biologic nevoia s se certe cu ea. Stii Ioarte bine
c de drama noastr esti vinovat numai tu. Olena Mihaide ridic
mna n sus, n semn c e de prisos s mai spun ceva. De Iapt, esti o
proast, continua brbatul nIuriat, sau poate speriat c nu v-a putea
s-i spun adevrul. Te minti mai ru ca un copil. Vrei dragoste si-n
acel timp s rmi imaculat, vrei s Iii Iericit si ne distrugi pe
amndoi. Aproape c striga. Esti o vicioas ca orice Iemeie stricat.
Spre deosebire de tine, ele sunt mcar cinstite, sincere cu ele nsele.
Olena Mihaide mpietrise cu o expresie de mnie pe Iat. Scoase
un ah, aproape un tipt, care i se oprise n piept. Da, Da ! Sunt mai
cistite dect tine, pentru c au curajul s se druiasc pn la capt.
Ceea ce am Icut noi nu este altceva dect perversiune si lasitate.
Alexandru Manu se opri ngrijorat. Olena rmsese n aceeasi
pozitie. Alex, ai putut tu s spui asa ceva ? Ai putut s gndesti asa
ceva ? Olena Mihaide l privea uluit si ngrozit, cu o expresie de
mil nesIrsit pe chip. Obrajii i deveniser rosii, si asa cum sttea
cu expresia aceea de mirare pe chip, prea mai degrab o
adolescent. sta e adevrul, rosti brbatul in soapt. Se vedea c
este si el speriat si ngrozit. N-am Iost dect niste copii prosti, prosti,
incapabili s-si asume dragostea la modul proIund. Esti incapabil de
jertI, draga mea, esti Iemeia jumttii de msur. Iar eu, n dragoste,
vreau totul. Chipul Iemeii se ntunec, urtindu-se. Prea mai de
degrab un om ngrozit.
si musc buzele ameninttoare. Te rog s iesi! Javr ce iesti !
Tipase scoas din minti. Iesi aIar ! Ticlosule ! Alexandru Manu
scrsni din dinti. Se-ntoarse Iurios, pregtit de plecare. Era lng us
50
cnd se auzi un strigt. Alex ! Se-ntoarse. Olena Mihaide se apropia
de el cu expresia aceea de ur si mndrie pe chip. si nlt capul si-l
plesni cu toat puterea peste obraz. O dat si nc o dat. De eIort
gIia si se nrosise ca racul. l privi n ochi mndr. Si acum poti
iesi. Alexandru Manu si simti Ilcile desclestndu-se. Nici n-
avusese timp s reactioneze. Olena Mihaide dispruse. Se-ntoarse
ncet, nc nucit si iesi.

X X X

Primvara care a venit a umplut dealurile de omtul livezilor.
Alaxandru Manu si judectorul Mihaide au iesit de cteva ori la
vntoare. Zilele treceau cenusii, reci. Asta ar Ii Iost vara dragostei
noastre, se gndise Alexandru Manu. Erau tot suprati. De trei luni
nu schimbaser nici o vorb. De cte ori se ntlneau si lua masca
aia de Iemeie mndr, cu buzele strnse. Vara a trecut repede. Elena
Marin se simtea mai bine, astIel c au putut s stea mai mult la
conac, ngrijindu-se de ogoare, de pltile tranilor. Pe Olena o vedea
tot mai slbit. Chipul i se alungise neIiresc si i se nnegrise. n
ultima duminic a lui septembrie, Grigore Mihaide i propusese s
ias la Iezer la rate. Nu e rea ideea, mormise avocatul, chiar
simteam, dup cules, nevoia unei destinderi. Dimineata era rece,
noroas, cu vnt aspru. Rmsese surprins cnd o vzu pe Olena
Mihaide. Era la Iel, tcuta nchis n ea. Fcuse Iocul n Iata cabanei
din scnduri si acum se nclzea la el. O urmri atent, ncruntat.
n ultimul timp simtise, de mai multe ori, c-i este dor de ea. C
oricum tot el este cel care trebuie s-o ierte si s Iac primul pas. Dac
nu se putuser ntelege si nu ajunseser s se iubeasc asa cum se iu-
besc oamenii normali, asta nu nseamn c trebuiau s rmn certati
toat viata. Vntul suIla rece, sIichiuind apa, Icnd stuIul s
Iosneasc a pustiu. Cu dou sptmni n urm, Grigore Mihaide si
Olena veniser la conac, la ei. Olena se ngrijea de cratitele n care
51
Iierbea mncare pentru oameni. Alexandru Marin o privise pe sub
ochi, aproape c de-acum ncepea s-1 nIurie expresia ei de
oboseal si de mutenie. Cnd era el de Iata si mai lua si un aer de
mndrie orgolioas. si amintise c se gndise la ea toat noaptea, i
Iusese dor de ea. Revzuse n minte toate scenele din toamna trecut
cnd Iuseser cu adevrat Iericiti. Grigore Mihaide zisese c vrea s
vad un butoi n beci, Elena Manu se oIerise s i-1 arate, asa c un
timp rmseser mpreun. Erau n odaia din mijloc de la conac,
ciorba Iierbea ntr-un ceaun, n clocote, rspndind un miros plcut.
i venise n minte ideea la care se mai gndise de cteva ori. S-i
spun c si-a gsit pe alta cu care este Iericit.
Olena sedea pe lad, rezemat de perete, czut pe gnduri.
Pruse c nu d nici o atentie spuselor lui. Apoi o vzu ridicndu-se
si iesind. O s m bage n pmnt, o auzi murmurnd. Rmsese
singur n odaie, un gust lesios i nIundase gura, toat Iiinta. Mai
trziu ntelesese c Olena suIerise Ioarte mult , dar se strduia s nu-i
arate. A treia zi cnd o ntlni din nou, prea si mai slbit si mai
neagr. Acum o privea cum si nclzea minile la Iocul Icut de ea.
I vzu pe Grigore Mihaide apropiindu-se, aducnd cte dou rate n
Iiecare mn. Trziu, Alex, trziu, l ntmpin judectorul Mihaide.
Pn la ora asta am mpuscat opt rate. Pn la prnz te ajung din
urm si te ntrec, Grigore, i rspunse avocatul linistit. Judectorul
Grigore Mihaide ls ratele jos. nti dam ocol grlei, apoi o lum cu
barca printre plauri, Icu el planul de btaie. Tcur, vntul le
sIichiuia obrajii. Grigore Mihaide privi cerul. Norii alunecau lenesi,
cu burtile pline, jos de tot. Cred c pe la prnz o ntindem acas,
vorbi judectorul, s-ar putea s se pun ploaia. Alexandru Manu
privi si el norii ameninttori.
O senzatie umed si rece l Icu s se cutremure. Olena Mihaide l
ruga pe sotul ei s-i pregteasc undita, vreau s vedem dac trage.
Pe vntul sta, draga mea ? se mir judectorul. ncerc si eu, numai
voi ? i rspunse n soapt Iemeia. Grigore Mihaide i ntinse undita.
52
Hai, Alex, vorbi judectorul punndu-si ranita pe umeri. Caii psteau
linistiti pe malul lacului Alexandru Manu si pregti pusca, apoi si
puse ranita. O luar mergnd alturi pe malul lacului. Dup nici o
sut de metri, un stol de rate se ridic din ppuris. Reusir s mpuste
sase rate. O s Iie belsug astzi, mormi avocatul Alexandru Manu.
Si eu cred, i rspunse cellalt, mai mult mormind. Pn la prnz,
mai mpuscar, ns, numai zece rate. Cnd se ntorceau o vzur pe
Olena Mihaide n barc. Se ndeprtase binisor de mal. Avea undita
n mn, privea apa indiIerenta si trist. Alexandru Manu se uit la
norii care treceau pe deasupra lor ca niste turme. I auzi pe Grigore
Mihaide icnind, alergnd ct l tineau picioarele. Aproape c se
sperie. Se dumiri repede cnd l vzu pe cellalt pe malul apei,
tipnd nnebunit, nestiind ce s Iac. I striga pe el ca si cnd el ar Ii
trebuit s sar si s-o salveze. Nu mai astept. Sri n apa rece, amar
a lacului. Cnd ajunse aproape de ea, i vzu minile zbtndu-se
ncercnd disperate s se agate de ceva. Un moment Olena Mihaide
dispru de tot. O vzu n momentul urmtor iesind la supraIat,
zbtndu-se, ncercnd disperat sa trag aer n piept.
O prinse de umr, dar i scp, si-n clipa aceea simti disperat c-1
prsesc puterile. si nIipse minile n prul Iemeii, apoi respir
adnc. n clipa aceea vzu barca naintea ochilor, neagr. Ideea c
cel mai bun lucru ar Ii nu s ncerce sa ajung ia mal, ci s se prind
de marginea brcii, i se aprinse n minte ca un Iulger. O tinea strns,
ncercnd s-o ridice ct mai sus. Reusi s se prind cu mna stng
de marginea din spate a brcii, astIel c putu s rmn n pozitia
aceasta s se odihneasc mrar un minut, ntelese n clipa urmtoare
c n-o s poat s se urce n barc Ir s-i dea drumul, asa c
preIera s rmn n pozitia aceasta mai mult timp. ncerc s vad
apoi dac Olena si-a revenit, dac poate s se sprijine de marginea
brcii. Trupul Iemeii atrna ns inert de mna lui. Reusi pn la
urm ea se arunce n barc Ir s-i dea drumul, punnd nti
genunchiul stng n barca, apoi sltndu-si, cu un ultim eIort, tot
53
trupul Rmase asa un moment, respirnd adnc. Apoi o trase n
barc, tinnd-o de subtiori, gata, gata s se rstoarne iar. Nu-si
revenise nc, dar simtea c e vie. mpinse prjina si din cteva
sIortri, ajunse la mal. Grigore Mihaide si regsise calmul, pune-o
jos Alex, vorbi sotul ei precipitat. Trebuie s-i Iacem respiratie
artiIicial. Alexandru Manu se prbusi epuizat pe iarba moale. Cnd
se ridic l nlocui pe celalalt care obosise. i veni n gnd s-i apese
toracele si chiar Icu lucrul acesta, de mai multe ori. Un Iir de ap
ncepu s se scurg din gura Olenei Mihaide. N se opri si ncepu din
nou s-i apese toracele, de data aceasta cu amndou palmele,
apsnd cu toat puterea, de mai multe ori. Apoi se apuc din nou s-
i Iac respiratia artiIicial.
Cnd obosi, avu impresia c Olena ncepe s respire. si ls
urechea pe pieptul ei, inima i btea puternic, ca o Iiint vie care
ncerca s-o readuc la viat. Cellalt l mpinse la o parte. Opreste-te
Alexandre. Si-a revenit. Dac mai continui asa o omori. Hai s-o
luam, s-o ducem la caban, i spuse gIind judectorului. Grigore
Mihaide care era n picioare, se aplec si-o lu de mini. Alexandru
Manu o prinse atent de picioare, si o duser astIel n caban. O lsar
pe grmada de In care se nlt ntr-un colt. Abia atunci vzu
Alexandru Manu c si revenise cu adevrat. Tinea ochii deschisi si-
i privea prostit, absent, Ir vlag. Grigore Mihaide aduse
vreascurile de-aIar. Puse un brat de In n mijlocul ncperii.
Flcrile tsnir deodat vesele, jucuse.
Alexandru Manu se lsase s cad epuizat pe Inul proaspt lng
Olena Mihaide. Grig te duci cu docarul n sat si ne aduci haine
uscate, cu hainele astea ude o s rcim, nu putem pleca asa, uzi, i
spuse el autoritar judectorului. Avocatul se ntoarse ctre ea. O privi
un timp vesel, satisIcut. Ti-ai revenit, Olena, nu-i asa ? Esti bine,
nu ? Mi-am revenit, rspunse Olena Mihaide trist, dup ce oIt,
dup un timp. Pn n sat, cu calul nu Iaci mai mult de douzeci de
minute, Grigore. Te rog s te grbesti, c altIel o s nghetm aici !
54
Femeia ncepu, brusc, s clntne de Irig. Bine, m duc, rspunse
Grigore Mihaide care n timpul acesta o privise pe nevast-sa
ngrijorat. Timpul nvli parc de aIar rece, ca un vnt care venise
pe deasupra bltii. Cnd deschise ochii, Alexandru Manu avu
impresia s este singur. Vntul tiuia n jurul lui, asurzindu-1. Grigore
Mihaide plecase demult. Olena se ridicase si se apropie de Ioc.
Prea nespus de trist si de tcut. Din pantalonii strmti si din hain
i mai curgeau picturi de ap. ncerc s-si stpneasc tremurul
minilor, dar nu reusi. Olena Mihaide lu un brat de In si-l puse pe
Ioc. Acum parc se mai nsuIletise. I se prea neverosimil s arate
att de linistita. Ochii i ardeau vii, calmi, pe chipul nespus de senin.
Vlvtaia Iocului se nlt pn n tavan. Ridic-te si ncearc s-ti
storci hainele, Alex. Femeia vorbise cald si calm, ca si cum ntre ei
nu s-ar Ii ntmplat niciodat nimic. Ai putea s Iii bun si s-mi spui
cel putin c m-ai iertat, acum dup ce ti-am salvat viata. Avocatul o
privea cu dragoste. As vrea s stii c dac ai vrut s m pedepsesti
sau s te rzbuni si s m Iaci s suIr, am suIerit destul. Mcar
putin mil s Ii avut.
Olena Mihaide pru c nu 1-a auzit, preocupat de punerea unui
lemn pe Ioc. Te-am iertat de mult, Alex, vorbi ntr-un trziu Iemeia,
ntristndu-se deodat. si dezbrc haina de la costumul gros de
clrie si o stoarse, sIortndu-se din toate puterile. Se vedea pe
chipul ei cum se ncordeaz. AIar vntul rbuIni nemilos. Dac nu
este adevrat ce mi-ai spus, Alex, cuvintele Olenei Mihaide veneau
rar si triste ctre el, dac nu este adevrat, si ai spus, asa, numai ca s
m Iaci s suIr, voi Ii sotia ta. Dac este adevrat, atunci vom
rmne cum suntem acum, toat viata. Linistea se auzi n jurul lor ca
niste valuri care se lovesc de trm. Ce s Iie adevrat ? o ntreb
brbatul, desi bnuia la ce se reIer. Ce mi-ai spus la conac, c ti-ai
gsit pe cineva. Amndoi simtir cum se ntinde n jurul lor un
pustiu. Alexandru Manu oIt din rrunchi, apoi se ntinse, punndu-
si palmele sub cap. Adic s te desparti tu de Grigore si eu de Elena,
55
si s ne cstorim ? Olena Mihaide mai puse un brat de In pe Ioc.
Nu se va desprti nimeni, dar dect s Iiu amanta ta, voi Ii sotia ta.
Vei avea, cu alte cuvinte, dou sotii. Brbatul se ridic ntr-un cot s-o
priveasc mai bine. Dac vii lng Ioc te usuci mai repede, s stii, l
invit Iemeia. Hai, ridic-te. Alexandru Manu se ridic greoi. Veni
si-o lu n brate. O prinse, strivindu-i trupul de al lui, cutndu-i
nestios gura. AIar vntul suiera nemilos. Trupul moale si cald al
Iemeii se lsa prad dorintelor brbatului. Acesta o ridic n brate,
apoi o culc n Inul umed. i dezveli cu gesturi Iebrile umerii, snii.
Gemetele moi ale Iemeii l mbiau s-o aib. Pn vine Grig, ne iubim
de sapte ori. Alexandru Manu respira greoi ncercnd s-o dezbrace.
Olena Mihaide l mpinse cu mna, ridicndu-se. Acum sedeau n
genunchi unul n Iata altuia. Nu aici, Alex. Si nu azi. Nici acum nu-ti
ajunge c sunt toat a ta ? Pe chipul Iemeii apru un zmbet nespus
de Irumos si de amar. l mngie cu palma pe obraz. Avea ochii
blnzi, luminati de o nostalgie ciudat. Se lipi de el drgstoas.
Cnd o s Iiu a ta, vreau s Iiu Irumoas. Si s Iie o nebunie. S ne
pierdem mintile, cum si le-ai pierdut tu.

X X X

Grigore Mihaide s-a ntors din sat cu niste pturi si cu haine
Iemeiesti si brbtesti, luate de la un tran pe care-1 cunostea. Nu s-a
mai dus pn acas, n oras. Norii se rostogoleau greu, ca niste
butoaie imense. Olena si Alexandru Manu s-au mbrcat cu straiele
uscate, apoi au stins Iocul. Ploaia rece de toamna i-a prins pe drum.
Mai bine nu mai iesean la vntoare, a mormit judectorul Mihaide.
Olena care era n spatele lui si 1-a auzit, s-a gndit bucuroasa c
pentru ea duminica asta a Iost duminica mpcrii. SuIletul i era
linistit si bucuros. A nchis ochii gndindu-se c pentru ea lua sIrsit
chinul dragostei ei cu Alexandru Manu si c ncepea o perioad de
bucurii. Cel putin asa si dorea ea, desi suIletul, n clipa aceea, i era
56
mpcat si greu, ca si cum ar Ii Iost de acum o Iemeie n vrst si stie
c de la viat nu se mai poate astepta la cine stie ce. Doamne, ce
mpcat si ce linistit sunt, se mir. Ajunser acas dup ce se
lsase ntunericul. Peste cteva zile, cnd sotii Mihaide venir s
joace preIerence si s-si petreac seara la prietenii lor, Olena gsi
prilejul s-i sopteasc, obrajii i se nviorar dintr-o dat, c-1
asteapt poimine sear, c Grig pleac mine dimineata la
Bucuresti. Vii prin livad, ca data trecut. Alexandru Manu bu mai
mult ca de obicei. Sngele i alerga mai iute prin vine, simtea n
suIlet un Iel de bucurie cetoas si-o nostalgie amara. Nu putea, s Iie
de la nceput a mea, pn acum ne-am Ii iubit de ne-am Ii... Astept
nIrigurat s treac ceasurile. Ziua urmtoare trecu greu, nu-si gsea
deloc locul, parc ar Ii Iost un an. La Iel si ziua de marti. Cobornd
prin livad, inima i btea s-i sparg pieptul. Ajuns n Iata scrii,
auzi usa descuindu-se. Olena l astepta n picioare. Parc s-ar Ii
trezit dintr-o data n alt loc.
i trebuir cteva secunde ca s se dezmorteasc. Este nebun,
sopti brbatul, lund-o n brate. Intrar n odaia n care ardeau dou
lumnri mari de nunt. Fereastra era astupat, Iocul ardea vesel n
sob. si aduse aminte moliciunea si starea de emotie cald ce o
trise tot n cmruta asta data trecut. Olena Mihaide se gtise cu ce
avea mai bun. si Icuse prul si se Iardase. Brtrile cu care si
mpodobise ncheieturile minilor si mrgelele de pret, rsIrngeau
n irizri tainice razele de cear ale lumnrilor. si pusese pantoIi cu
tocuri si era ct el de nalt. Gtul i iesea marmorean ca lujerul unui
crin din gulerul tare, alb ca zpada proaspt, coaIura nalt i
alungea Iata, Icnd-o s semene mai de grab cu o regin, dect cu
Iemeia rumen si Irumoas pe oare o cunostea el. O ndeprt putin,
Iericit, ca s-o priveasc. Asa c nici nu m recunosti, rse timid, ca
o adolescent Olena.. Toat ziua m-am gtit pentru tine. Chipul i
deveni cald, plin de o cumintenie ciudat. Nici nu credeam c voi Ii
att de Iericit si c voi suporta chinul sta. Tcu, privirea i era vie,
57
plina de remuscri. Astzi a Iost ziua mea de mireas Alex, pe care
am asteptat-o si pe care o astept cnd eram Iat.
Alexandru Manu o strnse la piept atent, grijuliu, o srut pe
obraz, abia atingndu-i pielea Iin cu buzele. i era si teama s-o
ating. n clipa aceea se gndi c totusi c pe Iemeia aceasta pe care
o tine n brate si cu care se va culca n noaptea aceasta, nu si-o
imaginase niciodat. Era ca si cum Olena, cea pe care o stia si o
dorise el, i-ar Ii pus acum n brate o aristocrat stilat. O ndeprt
iar de el. Olena l ntelese, pentru c se ndeprt ea singur, lsndu-
se privit. Fata i era mbujorat de emotie. Chicoti Iericit. Sunt
mult mai Irumoas ca de-obicei ? Alexandru Manu surse lung.
ncepuse s se obisnuiasc pe nesimtite cu chipul Iemeii pe care o
tinea n brate, trsturile Iundamentale ale chipului Olenei ieseau de
sub Iascinatia expresiei aristocratice. si spuse n gnd c o ntelege
perIect. Fusese dorinta ei s se druiasc n ipostaza ei de Irumusete
maxim si, cnd colo i druise pur si simplu o alt Iemeie. Ce
trebuia s Iac, acum, cu ea ? S-o strng n brate, s-o mngi si s m
bucur de ea. O trase violent, strngnd-o la piept cu toat puterea lui
de brbat, i cut gura, umerii, srutnd-o ptimas.
Dorinta de a o avea urc prin el puternic, mai mare dect el. O
prinse, ncercnd s-o culce pe pat. Se ls n bratele lui, prad gurii si
mngierilor brbatului, apoi ncerc s se ridice. Numai putin, Alex,
auzi soapte Iierbinte a Iemeii nespus de Irumoase, trebuie s Iacem
ceva, l rug ea. O ajut s se ridice. i privi rochia de atlaz care o
Icea monumental. Scoase o Biblie cu coperti negre, de sub msut.
Eu am Iost ieri la biseric, m-am rugat si am Icut o donatie ca s m
dezlege de jurmntul pe care l-am Icut. Pune mna, te rog, lng a
mea. Tineau amndoi biblia, privindu-se n ochi. Olena Mihaide se
rug nti, murmurnd, apoi soptind cuvintele. Iart-ne, Doamne,
cci curati suntem n Iata ta, slabi si pctosi, ca niste copii,
dezleag-l pe Alexandru de jurmnt, dezleag-m ti pe mine de
jurmntul si de taina cstoriei, uneste-ne trupurile si suIletele, cum
58
ar Ii trebuit s Iacem demult, si ne pzeste pe amndoi de pcat.
Dac pctuim, noi s Iim aceia care vom plti, Iereste casele si
suIletele noastre de rele, si de blestemele pcatului nostru. Doamne,
uneste-ne ntr-o nou cstorie, adevrat, si nu rupe cstoria Elenei
si a lui Alexandru. F-l s aib dou Iemei, cum au avut Patriarhii pe
vremuri, cnd tu ai cobort pe pmnt. Un timp murmur cu ochii
nchisi, rugndu-se. Cnd deschise ochii i ceru avocatului s spun
Tatl nostru. Barem atta I si tu, c totul l-am Icut eu.
Alexandru Manu spuse rugciunea privind-o n ochi linistit. Un
timp rmaser nemiscati. Vezi, ti-a dat Domnul ce doreai s iei cu
japca. Olena Mihaide puse biblia la loc. Nu puteam s Iacem asa de
la nceput ? i repros Alexandru Manu. Nu puteai s te nsori cu
mine atunci cnd te asteptam si te visam n toate visele mele ? i
rspunse Iemeia. Olena Mihaide scoase un clondir de sub mas. Hai
s bem ceva, stii ce emotionat sunt ? D, Doamne, s Iie ntr-un
ceas bun ! D, Doamne , s Iie cu bine ! Femeia turn n paharele
care erau pe mas. Ciocnir, apoi se srutar, dup care gustar din
vinul rece. Se srutar iar abia atingndu-si buzele. Te iert c-ai Iost
att de crud cu mine, sopti Olena, privindu-l n ochi, nti cnd ai
vrut s m ai, apoi cnd mi-ai spus c ti-ai gsit alta. Vai ct am
suIerit, trei zile am Iost bolnav. Bine c am reusit s nu se observe.
Alexandru Manu ddu pe gt tot paharul. Abia atunci observ c
se obisnuise cu Iemeia aceasta, care nu este alta dect Olena. Puser
paharele pe mas, Iemeia se lipi cald la pieptul lui. Dac srea el s
m salveze, si nu tu, nu te-as Ii iertat toat viata, i auzi soapta
catiIelat. Brbatul o ndeprt iar. Nu se gndise la lucrul acesta. n
clipa urmtoare se cutremur, realiznd c puteau n clipa aceasta s
nu se ntlneasc. Unul din ei, sau amndoi putea s Iie n momentul
acesta n pmnt. i mrturisi gndul care struia n suIletul lui.
Trebuie s multumim lui Dumnezeu, ncheie brbatul, n clipa asta
puteam s Iim amndoi morti. Rmase stupeIiat. Chipul Iemeii se
mbujorase usor, eu mi-am dorit lucrul acesta, Alex, sopti Olena
59
Mihaide aplecndu-si privirile. Mi-am dorit s mor, am vrut s
mor.Eu am cltinat barca.Tcerea pru c nghet toat casa.
Pentru c am crezut c chiar ti-ai gsit pe alta. Ca s te sperii, s vezi
ce nebun pot s Iiu, si alt dat s m ajuti si nu s m mpingi la
ru. Undeva se auzi ltratul prelung al unui cine. Apoi cntecul unui
cocos n vecini. Alexandru Manu rmase privind-o, cu ochii mriti,
uluiti. Chipul Olenei Mihaide deveni dintr-o dat sever, marmorean,
nespus de Irumos. Alex, eu nu ncercam s m omor dac tu nu-mi
spuneai tmpenia aia, si dac ai Ii Iost mai drgut. Stiai bine ct te
iubesc. si ls obrazul pe pieptul brbatului. Ce Iaci, nu m iubesti ?
sopti Olena Mihaide, ncolcindu-si bratele n jurul gtului
brbatului. Alexandru Manu mai auzea n urechi linistea aceea
stranie, linistea de gheat care-1 Icuse s nlemneasc. Alex, o auzi
dup un timp.
Se gndi c Iaptul acesta ar trebui s-1 emotioneze, o Iurie surd
ns urc prin el mpotriva Iemeii pe oare o tinea n brate. O
ndeprt iarsi de el. Bine, si dac muream amndoi, ti dai seama
ce lsam n urma noastr ? Glasul i tremura usor, aspru. S nu ne
mai gndim, Alex, murmur dulce Olena, acum important este c
suntem din nou mpreun, iar pentru mine seara aceasta trebuie s Iie
cu adevrat noaptea nuntii. si ls capul la pieptul lui. Femeia se
desprinse ncet de el. Mai am o rugminte, Alex. Olena Mihaide se
aplec, scoase de sub mas biblia. As vrea s juri c n aIar de mine
si de Elena n-o s mai ai nici o Iemeie. Femeia l privea n ochi
sever. Asta ca s Iiu eu linistit. ncerc s surd, dar chipul i
rmase trist. Numai pe Eli ti dau voie s-o iubesti. Iar cu jurminte,
se ncrunt brbatul ? Te rog s nu-mi strici seara, i rspunse Iemeia
aspru. Si nici s-ti bati joc de viata mea.
Alexandru Manu jur privind-o calm, ncercnd s-i zmbeasc.
Olena Mihaide si desIcu prul, lsndu-1 s-i cad n valuri pe
umeri. Gestul semniIica druirea si brbatul o prinse de mijloc
ncercnd s-o Irng. Dorinta tsni din trupul lui ca un animal tnr,
60
nIometat. O culc pe pat, apoi i desclt pantoIii. i dezveli
picioarele, srutndu-i-le, coapsele care se desIceau ca liniile unei
amIore. n clipa aceea se ntreba dac o iubeste mcar un sIert din
ct 1-a iubit ea dac a Iost n stare s se sinucid. Olena se ridic si-1
ajut s-i scoat rochia. Alex, te rog s ai grij de mine, s vii blnd,
Iemeia se strnse la pieptul lui, plpnd. n momentul acela dori s-o
aib ca si cum un piron ncins i-ar Ii strpuns trupul. O auzi rugndu-
1 s amne. Hai s mai stm, s ne bucurm de clipele acestea. S le
tinem minte, Alex. Brbatul nchise ochii si o strnse ct putu n
brate.

X X X

Srbtorile de iarn ale anului 1937 au venit repede. Czuse o
zpad ca o beteal, acoperind pomii, casele btrne, strzile. Cteva
zile n lumina argintie, cetoas, care umplea spatiul dintre pmnt si
nori, lumea i se art ochiului ca o lume de basm. Anul urmtor
prea, dup zpada care czuse, un an mbelsugat. Alexandru Manu
se gndea numai la dragostea lor.
Abia acum ncepea s-o pretuiasc pe Olena cu adevrat. O
senzatie usoar de nemultumire, de gol, c Iemeia l depseste, c
prin dragostea asta se ridicase cu mult deasupra lui, l Icuse uneori
s-i par ru c nu se cstorise cu Olena. Abia acum si ddea
seama c ncepe s-o iubeasc altIel. Se ntlneau n cmruta lor care
da n livad, n zilele cnd Grigore Mihaide era plecat. Olena se lsa
iubit cu ochii deschisi larg, ca si cum s-ar Ii gndit undeva n trecut.
Mereu m ntorc n adolescent Alex, i mrturisise o dat, atunci am
impresia c am Iost eu cea adevrat, realizat plenar. Atunci am Iost
Iericit. Ti-am povestit, cnd te ntlneam mi se Icea inima ct un
purice n piept, si simteam cum mi se taie picioarele. Ce nenoroc am
avut s nu m iei pe mine. I se druia calm, setoas, bucurndu-se
de nesatul trupului si al suIletului. Erau zile cnd se pomenea cu ea
61
la tribunal, sau acas, cutndu-1. Sunt momente cnd simt nevoia,
Alex, s te vd. Dac nu te vd am impresia c se va ntmpla ceva
ru cu mine. Uneori ieseau clare pn la conac sau la Iezer. Iesiser
ntr-o duminic si pescuiser la copc. Grigore Mihaide pusese dou
undite ntr-o copc, Olena pescuia la copca din mijloc si Alexandru
Manu la cea dinspre mal. Grigore Mihaide se plictisise tot asteptnd
Ir s cad ceva. V las, eu iau pusca. Mersese la cabana de unde l
vzuser ndeprtndu-se pe malul bltii. Olena Mihaide venise
lng Alexandru Manu. Mereu m gndesc la ziua aceea, Alex.
Btea un vnt rece si norii erau jos de tot. M gndeam c dac mor,
tu o s suIeri, o s ai mustrri de constiint toat viata, si gndul
acesta mi Icea bine.
Aveam un sentiment de plintate, de mplinire. Acum mi
dau seama c de Iapt voiam s m rzbun pe tine. S te Iac s suIeri.
Alexandru Manu o privi atent. Ascult, Olena, dac m-ai iubit att de
mult, de ce nu mi te-ai druit din prima clip ? Nu pot s te cred.
Femeia l privi Iericit, gales, ca atunci cnd cineva este pe punctul
de a exclama. Sunt att de Iericit, urciosule, nct nu mai poti s
m rnesti cu nimic. n vzduh zgomotul nIundat al unei
mpuscturi i Icu s-si ridice capetele. Alex, eu cred c sunt o
Iemeie cu adevrat realizat, zu c-mi pare ru c nu ne-am iubit
din prima clip.
Pe la sIrsitul lui martie trebuiau s se ngrijeasc de arturi.
Cea care merse prin sate s tocmeasc oamenii si pentru ei si pentru
Iamilia Marin, Iu Olena Mihaide. ntr-una din zile se ntlnir la
conac. Brbatul se grbi s Iac Iocul, peretii erau nc reci, desi
soarele ncepuse s nclzeasc pmntul binisor. l uimea puterea si
setea de a Iace dragoste a Olenei. Dac ar Ii dorit-o si a mia oar, ea
l-ar Ii primit n pntecele ei doritoare, cald, nesIrsit de bun. i
spuse n glum, c tie ti-ar trebui o sut de brbati. O auzise scotnd
un tipt scurt, de rusine se Icuse ca racu. Fata i devenise o Iloare de
bujor. O luase n brate, glumind cu ea, s-o mpace. Dup ce-i mai tre-
62
cuse, si nltase mndr Iruntea. Da, mielutule, asa este. Cu tine as
Iace dragoste si de-o mie de ori. Pn ne-am epuiza amndoi. AIl c
au Iost zile cnd am umblat dup tine ca o ctea n clduri. mi pare
ru c n-ai stiut-o. Tcuse, nvluindu-l cu dragoste si cu o mil
imens. I privise n ochi, asteptnd reactia brbatului, cu un zmbet
vinovat pe Iat. Izbucnir amndoi n rs. Spune-mi o dat cnd a
Iost asta ? Olena Mihaide si tuguie buzele. De multe ori, de multe
ori, bietas !. Credeam ca proasta c dragostea se vindec numai cu
srutri si mbrtisri. Cu ce se vindec, spune-mi cu ce se vindec ?
murmur gnditor brbatul. Alexandru Manu o lu n brate. Cu
iubitul trupesc, carnal, cu aia se vindec, si mie nici pn acum nu
mi-a trecut, asa c de data asta m iubesc cu tine ca o nebun.
Femeia si lipi Iruntea de pieptul lui. O ls s plece acas, iar el
rmase s doarm peste noapte la conac.
Umbrele serii coborr calde, mute, ca si cum ar Ii adus cu
ele o tain de cosmar. Poate c Iusese putin ndrgostit, de Olena, de
mult, cnd era copil. Cnd o ntlnise ns pe Elena Mtsaru, elev
la Scoal de Iete, se ndrgostise nebuneste de ea. Pe Olena vrusese
s-o aib, pentru c ea era trupes, sntoas, Irumoas. Ceva ntre
Iemeia de ras si tranca, sau, mai bine zis, boieroaica sntoas,
senzual, plin e poIte. Dac nevast-sa nu mai putea s se ocupe de
mosie, si era si el mereu prins n treburi, Olena alerga ca un vechil,
pentru amndou Iamiliile. Cunostea oamenii mai rsriti din sate, se
tocmea eu ei. Era respectat si ascultat.
O prere de ru, ca o pnz de ap subteran, i se prelingea n
suIlet, c n-o poate iubi asa cum l iubea ea. Asa cum o iubise el
atunci, n tinerete, pe Elena, cnd umbla si nu stia pe unde umbl,
cnd zicea c nu stia ce e cu el pe lumea asta. La Iel i se tiau si lui
picioarele cnd le ntlnea pe amndou, pe Olena si pe Elena
Mtsaru. I se tia ns respiratia si i sttea inima n piept pentru
cealalt, nu pentru Olena. Nu erau dect niste Ietiscane, n
uniIormele lor de eleve, putin prea mari pentru ele. Si-acum Olena l
63
surprindea cu imensa ei druire n dragoste, cu aceast capacitate
nemuritoare si uimitoare de a iubi. Ramase pe prispa conacului pn
trziu. n clipa aceea se gndi c numai aceast comunicare tainic,
proIund, sacr si, n acelasi timp, cu mult peste puterile de
ntelegere ale omului, pe care o simtea el n clipa aia, desi viile,
livezile, pmntul dormeau n noapte, numai lucrul acesta e mai
mare dect dragostea. si simtea Iiinta cotropit, anesteziat de tcerea
plin de suIlet a dealurilor n noapte. Poate c dragostea pentru
Olena, pentru el este mai presus dect ceea ce simte el pentru
pmnt. Intr n cas si se culc. Adormi trziu, n tritul nesIrsit
ca o cmpie al greierilor.
Aprilie veni trezind gzele si viettile din toate crpturile
pmntului. Anul sta erau n ntrziere cu arturile si semnturile.
Cu viile erau aproape gata. Era smbt, dup amiaz Elena Marin si
Grigore Mihaide ajungeau cu trsura dup un drum de aproape dou
ore, la Conac. Calul Olenei priponit la scar nechez usor. Unde este
Alexandru ?, o ntreb Elena, cobornd din trsur. A plecat n sat
s vorbeasc pentru lucrri cu oamenii. Acum am picat si eu. Era att
de Iireasc si de stpn pe ea c nici nu-i venea s cread de unde
atta stpnire de sine la o Iemeie. Si totusi, puterea aceasta de a se
stpni, de a Ii Iireasc, i ddea un sentiment ciudat, de Iort, de
superioritate asupra celor din jurul ei. Cnd terminm pusul
porumbului ? o ntreb brbatu-su. Ea deveni atent, usor ncordat.
Cred c pe la sIrsitul lunii, Grig. Ar Ii bine s terminm pn
atunci.
Elena Marin iesi din cas, prea putin suprat. Stiti c nici n-
avem de mncare ? Alexandru nici n-a Icut Iocul astzi. Iart-1 si
tu, a alergat toat ziua, l scuz Olena. Putea s-i spun Linei s Iac
Iocul si s stea pe lng cas. n beci sunt attea treburi de Icut.
Judectorul Mihaide o rug pe Elena Marin s scoat o caraI cu vin.
Ti-as pupa tlpile, Eli, drag, dac ti-ai Iace poman cu o caraI cu
vin. Stii tu din care butoi. C bine zici, Grig, astzi am alergat ca un
64
vechil, m simt obosit, murmur Elena Marin. Olena, du-te n cas
si ia caraIa. Aprinseser lampa n beciul Icut din brne. Vinul de
culoarea rubinului susur bucuros ca un izvor n oala nalt si
pntecoas. Olena l chem pe brbat-su s bea pe butucii din curte.
Se nsera usor, n suIlete aveau o greutate si o oboseal adnc, plin
de mirosurile pmntului O pal de vnt cldut i rscoli prul si
snii adormiti de atta dragoste. Toat ziua se iubiser n In, la
Sopru, conacul lor. n anii stia, se gndi Olena, privind cu ochii
pierduti n nserare, m simt eu cea care mi nchipuiam c o s Iiu
cnd nc nu se nsurase Alexandru. I am ca brbat, l simt brbatul
meu, suntem amndoi sntosi, bogati, Iericiti. Avem pmntul
nostru pe care putem s-1 sporim. Pe brbatul de lng ea, adic pe
judectorul Mihaide, l simtea din ce n mai deprtat, mai strin.
Pentru prima dat se gndi acum, bucuroas, c e mai bine c
Grigore avea pe altcineva. Si ea stia c are pe alt cineva. Drumurile
lui dese la Bucuresti se terminau n patul unei Iemei, pe care nu
cutate niciodat s-o aIle. Acum parc era drept dac el avea pe
altcineva. S aib si el o Iemeie care este numai a lui. Asa cum ea
avea un brbat care era numai al ei. Si sta era Alexandru, pe care l-
as vrea poate mai nIigret, dar las, mai bine cum era. Molatec si
putin vistor, Cnd nu erau mpreun se gndea la el, vorbea singur
cu el n gnd, se nchipuia jucndu-se, hrjonindu-se cu el. Mereu
avusese impresia c lucrurile pe care pune el mna, lucrurile pe care
le are si le Ioloseste au ceva intim, misterios, n ele.
Cnd era adolescent, n visele ei secrete, se imaginase numai n
preajma lui. Acum era Iemeie n jur de treizeci de ani, cteodat se
supra pe ea c-1 iubeste att, Doamne, ce proast sunt, omul sta
parc m-a vrjit. Si cnd te gndesti c nici n-a vrut s se nsoare cu
mine cnd eram Iat, desi eram moart dup el, si poate c o stia,
mgarul. Erau culcati n In, ntinsi pe spate, se iubiser ptimas, n-
valnic, asa cum o iubise el prima dat. Brbatul se ntorsese ctre ea.
I surprinse de mai multe ori privindu-i trupul, expresia aceea de
65
Iascinatie pe care o avea pe chip, de uimire. I ls s-i dezveleasc
picioarele. i simtea palma nIiorndu-i carnea. Auzi, Alex, cuvintele
i rsunar rar n urechi, cred c am nceput s te ursc. Alexandru
Marin o privise usor nspimntat. Pentru c eu te iubesc prea mult,
iar tu prea putin. Am impresia c eu te-am cucerit pe tine.
Chipul brbatului se ntunec usor. Era metoda ei secret de a-l
Iace s-o iubeasc mai mult, dar era si adevrul, stia sigur lucrul
acesta. Esti mai nebun dect mine, atta tot, i rspunse trecndu-si
mna peste tmpla Iemeii. Uneori cnd nu-l vedea o zi, ar Ii dorit s-o
caute, s-o ia n brate, s-o trnteasc pe pat si s-o iubeasc nebun. S-o
violeze. Poate c ar Ii Iost mai bine atunci, prima dat, s-o Ii iubit
asa, hotu ns asteptase s i se druiasc ea. Acum l dorea n trupul
ei, calm, bun, puternic, cu aerul lui de mretie si de om care sta
retras n el. Hotule, se preIcu suprat, ti place sa m dezbraci si s
m privesti goal, asa e ? Alexandru Manu dduse din cap, ca un
copil. As vrea s te admir goal, cum umbli maiestoas prin camer.
Cum te plimbi ca o dansatoare ntr-o sal cu oglinzi.
I privise gnditoare. Auzi, nainte de a m avea, ncerci s-ti
nchipui cum art goal ? Brbatul rse Iericit, se aplec si-o srut
pe buze. S Iii tu sntoas. Eram obsedat demult de trupul tu,
numai cum Iacem dragoste te visam. De cte ori nu te-am dezbrcat
n minte, cu Grig si cu Elena de Iat. Un timp 1i se auziser numai
respiratiile usoare. Ochii Iemeii rmaser pierduti n tavanul aIumat.
Alex, ce bine ar Ii s trim o mie de ani asa. Iubindu-ne si avnd
grij de pmntul pe care ni l-au lsat strmosii.
Alexandru Manu o privi trist, apoi se aplec brusc si-i musc gura.
O dorea iar, calm, nestios, pentru c stia c este toat a lui. Olena l
cuprinsese cu bratele pe dup gt. nchise ochii si-si lipi buzele de
pieptul muschiulos al brbatului. Parc trupul i devenea gigantic si
brbatul se pierdea n el ca ntr-un pmnt. Era numai ea si cerul pe
care-1 vedea n mintea ei, aplecat peste trupul ei. Brbatul o iubea
calm, i simtea srutrile pe gt, pe umeri. Tipa usor. n adncul ei,
66
spaima c o s se topeasc de atta Iericire i ardea suIletul. Si ea si
vzu n minte suIletul arznd asa cum arde un znop de gru.

X X X

Ar Ii mers la Bucuresti mai mult ca s mai uite de trgul n care
triau de attia ani. Obosise si parc se plictisise putin de Olena. Asa
c Icu o excapad cu Grigore Mihaide n capital. i spuse neveste-
si c pleac s aranjeze un transport de vin sau de cereale. Olenei nu-
i spuse nimic. Sttur dou zile, care trecur greu. Grigore Mihaide
dispruse de Iiecare dat dimineata si se mai ntlniser seara, iar el
dup ce gsi un negustor s-i cumpere trei mii de vedre de vin, cinci
sute de rachiu, la un pret bun, se socoti nemultumit. si cumpr un
costum de haine, scump, o plrie, cteva cravate. Fcu cteva vizite
la diIeriti prieteni. Descoperi cu o usoar tristete c orasul acesta
prea mare l obosea. n tren, la ntoarcere, Grigore Mihaide, l ntreb
cum se descurc cu Iemeile, c se aIla si el n situatia lui. Ce situatie,
se pomenise ntrebnd. Pi, Eli, este mai tot timpul bolnav, nu, a
mea la Iel, de doi ani are nu stiu ce boal Iemeiasc, am Iost cu ea la
doctor. Nu prea avem voie, ntelegi. Eu m mai descurc asa, nu prea
am Iost us de biseric.
Alexandru Manu nlt din umeri, gnditor. Pe mine nu m-au prea
interesat Iemeile, rspunse el, ncercnd s Iie ct mai nepstor.
Mare smecher esti, si vrei s te cred, tot pentru asta ai Iost si tu la
Bucuresti, judectorul Mihaide rse nveselit. Numai de n-as rosi n
momentul sta, si spuse n sinea lui Alexandru Manu. Ascultar un
timp ticitul trenului. Se rezemar Iiecare n cte un colt, ncercnd
s atipeasc. Grigore Mihaide i vorbise neveste-si de Alexandru
Marin c Iusese si el la Bucuresti. La nceput nu ddu nici o
important Iaptului acesta, abia n a treia zi si ddu seama c Olena
era mbuInat si nu vrea s vorbeasc cu el. Gsi prilejul s se
ntlneasc ntre patru ochi. Abia atunci o vzu dezlntuindu-se.
67
Tremura toat de Iurie, avea Ilcile nclestate si perora tot timpul cu
mna. Alex, ti spun, s nu dea Dumnezeu s se Ii ntmplat ce mi-
am nchipuit, si ce nc nu pot s cred c este adevrat. Dac e
adevrat c mergi la Bucuresti pentru alta, dau Ioc aici la case, si la a
mea si la a ta, si-mi pun streangul de gt, si-am terminat cu totul.
Olena, las-m, te rog, s-i explic. Nimic, nu vreau s-aud, nimic !
Dac vrei s ne socotim, ne ntlnim poimine sear la Sopru . La
cinci. Ajunse la Sopru pe la cinci si jumtate. Oamenii lucrau la vii si
trecuse s-i vad. Porumbul l terminaser amndoi, grul rsrise
Irumos. O gsi numai draci. Abia se stpni s nu arunce n el cu ce-i
cdea n mn. n clipa aia i sri si lui tandra. Spune-mi dac asa se
poart o Iemeie cu brbatul pe care l iubeste ? Spune-mi dac nu esti
nebun de legat, pentru ce Iaci crizele astea de isterie ? Nu cred o
iot din jurmintele tale, c m-ai iubit ! i strigase ea Iurioas.
Tipase si el la ea ct putuse.
O vzuse oprindu-se n loc, cu buzele strnse. Avea ochii ri,
aproape nchisi. Cine ti-a spus tie c am Iost la Bucuresti ca s m
ntlnesc cu o Iemeie ? Grig mi-a spus, si s nu tgduiesti, mi-a
apus c tu i-ai mrturisit asta. si aminti scena din tren, cnd Grigore
l ntrebase cum si rezolva el problemele cu Iemeile. Olena Mihaide
l ascult cu buzele strnse, cu expresia aia de crispare si de
nencredere pe chip, si el i povesti tot. C de Iapt Grigore se ducea
la Bucuresti, unde avea o Iemeie, c l ntrebase dac si el a mersese
la Bucuresti tot pentru asta, iar el i rspunsese c pe el nu-l
intereseaz Iemeile. C Grigore i-a ntins o curs cnd i-a spus lucrul
acesta, iar ea picase n cursa ntins de el.. Jur tu, c-ai spus
adevrul si numai adevrul, i ceru ea mbuInat. Scoase biblia pe
care o adusese nvelit ntr-un prosop si-i ceru s jure pe biblie.. Si el
jur senin, si mpcat. nseamn c m-a mintit ca s m ncerce, o
auzi. Olena Mihaide si musc trist si gnditoare buzele. Sau nu ?
Alex, cred c e mai bine s-i dai de nteles c ai si tu pe cineva n
Bucuresti. Ar Ii Iost Ioarte bine asa pentru amndoi. Alexandru
68
Manu o privi nencreztor. nsa nu pot s te iert c eu te-am asteptat
ca o proast si tu ti pierdeai timpul aiurea. Se mai linistise.
Se asez pe un scaun preocupat de ceva. Timpul trecea greu,
Alexandru Manu se apropie de ea si-i lu mna. Am suIerit tare mult
zilele astea lex, vorbi Olena rar, cu privirea n pmnt. Nu stiu dac
tie ti este clar, dar mie lucrul sta mi-a intrat pn n strIundul
Iiintei. Eu sunt sotia ta si tu esti brbatul meu, si altIel nu mai poate
s Iie. Vorbea rar, apsat. i venea s plng, brbia i tremura usor.
Dac tu mai alergi dup alt Iemeie, si nu te multumesti cu Elena si
cu mine, care suntem si Irumoase, si bune, nseamn c esti un
tmpit. Un aIemeiat ordinar, si cu mine ai terminat-o, s stii.
Alexandru Manu o strnse la pieptul lui. i mngie prul care-i
acoperea umerii. Zilele astea am Iost nebun. Am crezut c-mi iau
cmpii. Olena Mihaide si ridic Iata si-si sterse lacrimile.
Rmaser asa mult timp. Se mai ducea o zi din viata lor. Apusul
inundase valea ntr-o lumin rosietic, stranie. Olena si ridic iar
Iruntea, prea linistit. Alex, sopti Iemeia, apoi tcu iar, gndindu-se.
As Ii vrut s-ti dau alt dat vestea asta. Cred c e mai bine s ti-o
spun acum. Cnd mi-am dat seama, am Iost att de Iericit, nct am
iesit n livad si m-am rugat. si trecu mna peste umrul brbatului.
Timpul trecea peste ea si se vars n suIletul ei ca o ap rece,
bineIctoare. Sunt nsrcinat, o s-ti aduc un copil pe lume. si
trecu mna peste Iruntea brbatului suspinnd. A Iost visul meu cel
mai mare. De acum suntem o Iiint pe pmntul sta. Zmbi Iericit.
Acum m ntelegi de ce am suIerit att si de ce sunt n stare s Iac
moarte de om dac se va ntmpla ceva vreodat.

X X X

Vara a trecut greu pentru Alexandru Manu. Au czut cteva ploi
bune, Icnd iarba si grul s se umIle ca niste praie. Olenei i
crescuse pntecul. Devenise mai linistit. Chipul i era vesel, usor
69
buhit. Ctre iarn abia se mai putea deplasa. Dup ce se scula si se
mbrca, venea acas la Iamilia Marin. Simt nevoia unei prietene,
Eli, poate unde mi-e Iric s rmn singur, i mrturisise ea
prietenei sale. Rmneau ceasuri ntregi mpreun, Iie crosetnd si
tiIsuind, Iie Icnd prjituri s-au coltunasi. Zilele treceau calme si
pline parc ar Ii trecut prin suIletul lor.
Anul urmtor a venit pe nesimtite. Zpada a czut putin. Lumea
era multumit si linistit. Anul care trecuse Iusese un an bun, poate
cel mai bun din viata lor. Recolta de gru si de porumb umpluse
hambarele cu vrI. Noroc cu contractele ncheiate din timp, altIel
Alexandru Manu ar Ii rmas cu cerealele si cu vinul nevndute.
Ctre toamn preturile sczuser ca niciodat. Judectorul Grigore
Mihaide Icuse si el aIaceri bune. Olena se ngrosase peste msura,
arat aproape de nerecunoscut. Pentru c nu putea s umble acum,
Elena si Alexandru Manu erau cei care-si petreceau serile n casa
Judectorului Mihaide. Dispruse ns veselia aceea tonic,
sntoas. Jocurile de tabinet sau de preIerance se desIsurau
plicticoase n tcere. Nici brbatii nu mai erau volubili ca alt dat.
Era sIrsitul lui Iebruarie, Iemeile crosetau n dormitorul Olenei,
cel din Iat, brbatii n suIragerie jucau table. Se auzeau zarurile
cznd rar. O s Iie biat, Eli, vorbi Olena Mihaide ntrerupndu-se
din crosetat. De unde stii ? Simt eu, rspunse cealalt, dup un timp,
devenind gnditoare. Olena, Eli, nu vreti s Iacem un tabinet ? vocea
lui Grigore Mihaide rsun Ir vlag, pitigiat. n noapte, cntecul
unui cocos obosit se nvrti pe deasupra acoperisurilor. Hai s Iacem
cteva jocuri, sopti Elena Marin ntinzndu-i celeilalte Iemei mna,
ajutnd-o s se ridice. Grigore Mihaide se ridic s umple cana
smltuit cu vin. O, la, la, da ati but nu glum, se minun Olena
Mihaide, asezndu-se greoaie pe scaun. Grigore Mihaide era usor
Icut. Umplu paharele, vrsnd vinul pe jos. Si cum ti povesteam,
Alex, continu el dup ce ddur noroc, cred c ar Ii Ioarte bine dac
am intra la legionari. Pe mine m bate gndul, mormi el.
70
Olena Mihaide rmase cu cartea n aer. si privi sotul cu un Iel de
sil si dispret pe care Alexandru Manu nu putu s nu le observe. Ce
te uiti asa la mine ? se rsti judectorul Mihaide la nevast-sa. M uit
s vd ct de prost esti, n-ai pic de intuitie. Nu ti-ai dat seama c
stia n-or s-o duc mult ? Olena Mihaide ridicase si ea glasul. Un
timp se ls tcerea stnjenitoare, goal. Uit-te tu ce avnt si ce
glgie Iac legionarii. ti spun eu, ntr-un an stia or s intre n
guvern. Alexandru Manu tcea, preIcndu-se c urmreste jocul.
Mai bu cteva nghitituri de vin, apoi si mut privirea la Olena
Mihaide. Fata i era ptat si i se umIlase, Icndu-i capul parc de
brbat. Ochii i se vedeau mici, vii. ntr-un Iel se cheam c e sotia
lui, si spuse n gnd, apoi si mut ochii pe chipul sotiei care se
gsea n dreapta lui. ntr-un an, doi, o s Iie rzboi, glasul Olenei
rsun aspru, baritonal, ca si cum n-ar Ii Iost nimeni acolo. Si
rzboiul sta n-o s ne aduc nimic bun.
Alexandru Manu o privi iar cu atentie, tristetea adnc,
neomenoas, parc mineral a Iemeii, 1 Icu s nghete. Unde era
Pithia, s ne spun ea adevrul, o ironiza sotul ei. Limba i se
mpleticea n gur, judectorului, care se cherchelise bine, ochii i
erau plini de rutate. Gata ! Eu nu mai joc ! Olena Mihaide se ridic
de la mas, retrgndu-se n dormitor. Grig, de cte ori s-ti spun c
trebuie s te porti cu mai mult atentie cu o Iemeie nsrcinat, l
dojeni Elena Marin pe judectorul Mhaide. Alexandru Manu umplu
gnditor paharele, chipul i se ntunecase usor, cptnd rigiditatea
ghetii. Ddu paharul pe gt. S-a Icut trziu, hai s mergem, Eli. Se
ridicar amndoi n picioare. Ascult-m bine, Grig, vorbi avocatul
Alexandru Manu, btndu-1 pe cellalt pe umr. Dac mi-ai Ii spus
s merg la liberali, mai c as Ii Icut-o, dar la nebunii stia care nici
nu stiu de unde au aprut peste noapte, si care ne dau nou lectii de
patriotism, dac te prind, cu mine ai terminat-o. Judectorul Mihaide
se ridic n picioare cltinndu-se usor. i conduse n tcere, pn la
71
poart. Noaptea era nalt ca o catedral plin de suIlet si de melan-
colie.
Primul a Iost concentrat Grigore Mihaide. Anul 1940 ncepuse
ru. Elena Marin era din ce n ce mai bolnava, iar Olena, dup
sptmnile de bucurie de la nceputul verii cnd nscuse, se
nchisese parc si mai ru n ea. Recoltele din vara trecut nu
Iuseser cine stie ce. Abia dup ce rmase singur, auzi linistea n
jurul ei, tsnind ca un izvor. Parc lucrurile nu mai aveau nimic n
ele. Lumea, viata, istoria nu mai aveau nici o noim. Abia atunci
Olena Mihaide avu impresia c se trezeste la realitate. i simtea golul
brbatului ei, n cas si-n suIlet, si chiar dac jurase c ea este numai
a lui Alexandru, acum golul sta o Icea s se simt mai putin
ntreag pe lume, mai slab. Biatul, care era al lui Alexandru Manu,
crescuse bine, si-acum n vara anului 1940, cnd mplinise anul, era
de acum mare, sau asa i se prea ei, ngrozit c timpul alearg prea
repede. n trg, brbatii, Iunctionari, negustori, cei cu care se
obisnuise ea pentru c i cunostea sau i vedea zilnic, ncepuser s
dispar, chemati sub arme. Se Icea mai gol n jurul ei si pustiul sta
o mpiedica parc s respire.
La nceput crezuse c e setea de dragoste, unde se simtea singur,
abia mai trziu si ddu seama c spaima de a-1 pierde si golul din
carnea si din suIletul ei erau cauzele care o Iceau s-1 caute si s-1
doreasc pe brbatul cu care tria si cu care i se obisnuiser trupul si
simturile. Era acas, o trimise pe Elvira, slujnica lor, s-1 caute la
tribunal pe Alexandru Manu. i spui domnului avocat c am o treab
urgent cu el, apoi esti liber pn mine dimineat. si simtea vinele
trupului ncrcate de gustul acrisor al dorintei de dragoste. Copilul
adormise, l legnase si acum dormea cu mnutele pe piept. Auzi
poarta, inima i tresri parc ar Ii avut optsprezece ani, si aduse
aminte c n ziua n care Grigore primise ordinul de concentrare
simtise, acolo n adncul suIletului ei, un Iel de bucurie secreta, c
acum a rmas cu cel pe care-1 dorea si poate s nu se mai team. si
72
Icu cruce si se rug n gnd, doamne iart-m, c sunt o pctoas,
adu-mi-l acas ntreg. Alexandru Manu deschise usa ncet, l vzu
intrnd temtor n suIragerie. Avea zmbetul la cald si vinovat, ca si
cum ar Ii vrut s-1 mbuneze pe Dumnezeu. Parc se rupse ceva n
suIletul ei, de atta bucurie si Iericire simti nevoia s plng.
Aproape c-i sri n brate, potopindu-l cu srutri. I dorea ca brbat,
i ardeau viscerele n ea de dorint. Brbatul i musc gura,
dezvelindu-i umerii. I primise n capotul de mtase pe care-1
desIceai din ctiva nasturi si acum si simtea trupul Iierbinte si
luminos. I-am dat drumul Elvirei, Alex, suntem singuri pn mine
dimineat. Respiratia i era suiertoare. Se duse chiar ea si nchise
usa de la balcon. Brbatul o astepta nIometat, cu buzele
ntredeschise, umIlate de dorint. si trecu mna prin prul lui,
nebunule, sunt nsetat de tine ca o lupoaic. Se ls s cad moale
pe pat, trgndu-1 peste ea. l ruga s-o omoare, s-o mnnce, s
uitm de noi, de tot. Abia noaptea, trziu, se trezir amndoi
epuizati, parc rmsese numai pielea din bietele lor trupuri, si pe
dinuntru erau goi ca niste pesteri uscate.
si ddu seama, parc ar Ii vzut gndul sta n Iata ochilor, c se
agta de el, de team c-l va pierde. C nu este la urma urmelor
dect o ctea nIometat de dragoste, care caut acum ct mai este
brbatul lng ea, s se sature, s-1 asimileze tot n trupul ei. S-i
rmn tot numai ei, de acum s-1 duc n Iiinta ei, si lor, acolo la
armat, sau la rzboi, unde-1 cheam, s nu le ajung nimic. SuIletul
i se lumin, ncetul cu ncetul deveni aproape bucuroas. De ce s
m nvinovtesc la urma urmelor, nu vreau altceva dect s-1 pstrez
n Iiinta mea, s Iie al meu, tot. Este biatul pe care l-am iubit n
adolescent, este singurul brbat pe care l-am iubit. S Iie al meu si
numai a1 meu, si lor s nu le las nimic. Alexandru Manu deschise
ochii. si ls mna peste pieptul Iemeii, o mngie un timp,
gndindu-se la altceva, apoi o anunt, ncercnd s vorbeasc parc
numai pentru el, c ieri i-a sosit si lui ordinul de chemare. Trupul
73
Iemeii gemu, chir chircindu-se, ca si cum ar Ii Iost njunghiat. Apoi
se destinse, se lipi de el si ncepu s plng lung, jelind, cum plng
Iemeile..

X X X

Cnd au rmas singure, Olena Mihaide a simtit concret si att de
mpcat, c s-a speriat ea nssi naintea Iemeii necunoscute care
era, c viata ei, asa cum a Iost, s-a terminat. Parc s-ar Ii trezit dintr-
un somn sau ca si cum ar Ii mers printr-o ap si acum a iesit la
supraIat, pe un mal sterp, unde era numai ea singur, si toate
simturile i erau insuportabil de treze. si simtea suIletul pustiu.
Copilul l lsa cu Elvira sau i-1 lsa Elenei Marin si ea se ocupa ct
era ziua de lung de culesul viilor, al porumbului. Grul l culeseser
si l treierar, terminndu-1 abia pe la nceputul lunii septembrie.
Satele rmseser goale de brbati. Ori de cte ori vedea numai
Iemei, parc o trecea un Iior pe sira spinrii. Elena Marin slbise, si
n ultimul timp devenise ngrozitor de superstitioas si bisericoas. i
povestea toate visele, ncercnd amndou s le tlmceasc. Pe
Elvira, Iata ei n cas, o lua. cu ea 1a cules, las c dou mini n
plus nu stric, si o ls pe Elena Marin cu copiii. Le nvingem noi pe
toate, Eli, rmi tu acas cu copiii si mai uit-te si la casa mea, eu
ncui tot, numai tu s vezi dac e ncuiat. Si te rog s ai toat
ncrederea n mine.
Tocmise Iemeile si btrnii la cules pentru amndou mosiile,
Icuse socoteala cinstit cu oamenii, ca s nu Iie nimeni nemultumit.
Pentru c se stia singur devenise mai brbtoasa. n noptile ct
dormise la conac sau la Sopru, si luase un revolver cu ea, chit c
oamenii i se preau respectuosi si de treab.

X X X

74
Alexandru Manu s-a ntors acas abia n vara anului 1946.
Dup ce a Iost rnit a czut prizonier. A cerut s vin n tar, cu
divizia Tudor Vladimirescu. Nu i s-a permis pentru c se gsea nc
n spital si nici unul din medici nu i-a aprobat iesirea. Ct a stat n
spital, a citit presa cu regularitate, stia ce se ntmpl pe Iront, stia si
ce se va ntmpla cu noi, din punctul sta de vedere nu-si Icea nici o
iluzie. Din 1944 pn n 1946 a lucrat ca Iunctionar, un Iel de seI de
organizare pe un santier n Siberia. A cutat s nteleag ct mai bine
psihologia rusului si, Iiind un om de treab, nu i-a Iost greu s lege
prietenii. Dac la nceput i se pruser stranii, cel putin asta Iusese
impresia lui, ncetul cu ncetul s-a obisnuit cu ei. ncepea s-i
nteleag, s le ptrund Iirea care, de Iapt, era mai simpl si mai
proIund dect a romnului. Romnul este mai de treab, plecat, dar
acolo, n adncul lui este mult mai abscons. I s-a propus s rmn n
Rusia si 1-a nceput a prut c aprob, o Icea ns ca s le cstige
ncrederea, ca s nu aib de suIerit. Un timp a trit cu Natasa
Nicolaevna, o Iat cu mult mai tnr dect el.
S-a mprietenit eu ea repede si Iemeia s-a lipit de el de la nceput.
l lua la cheIuri si lui i se prea de necrezut c oamenii stia mai pot
s se bucure si s cnte nlntuiti unul de altul pn la ziu. Tu,
Alexandre, i ddea Natasa cte un ghiont, nu mai sta posac, bea si
cnt cu noi. Se gndeste la mndruta lui, rumnskaia, rumnskaia,
spunea cineva si se porneau pe rs. Las Misea c-o s-i Iac doi Ivani
de-odat, de n-o s mai vrea s plece ct i Rusia de ntins. Uneori
se mbta si el, mai mult ca s uite. Ca s-i mai treac durerea care i
se instalase n suIlet. Dimineata se trezea eu niste dureri ngrozitoare
de cap, si trebuia s zac o zi ntreag. Ceilalti n-aveau nici pe dracu.
Rana din plmnul stng se nchisese greu, dar se simtea mereu
epuizat. Bolea. Natasa Nicolaevna sttea lng patul lui, trist.
Uneori o auzea suspinnd si parc se rupea ceva n el. i era
recunosctor Iemeii acesteia att de simpl si de bun si, totodat,
ncepuse s-o urasc. O ura ntr-un Iel n care i era rusine de el. Rusul
75
are o psihologie simpl, axat pe o singur linie de Iort a vietii lui.
Erau creduli si usor de convins, mai ales de lucruri care erau legate
de credint, de jertI, de bine. Noi vom cuceri lumea, Alexandre, i
spuse o dat Natasa, pentru c numai noi suntem capabili de
credint. Ct Iuseser sub Tari crezuser n Dumnezeu, acum
credeau n comunism si ideea victoriei comunismului le intrase
adnc n suIlet. Atunci a avut Alexandru Marin revelatia c ceea ce
spusese Natasa Nicolaevna, venea mult mai din adnc, din
strIundurile rasei lor. C prin gura ei vorbise de Iapt specia si ea
nici nu era constient c spusese un adevr care o depsea pe ea cu
mult ca Iiint uman. Pe la sIrsitul lunii martie a Iost internat ntr-
un spital militar. Natasa Nicolaevna venea la el de dou, trei ori pe
sptmn. Dragul meu care este cauza de nu te nsntosesti
dumneata ? 1 ntrebase medicul salonului lor, un colonel cu
musttile si Iavoritii albi, trecut de mult de 60 de ani. Btrnul doctor
prea mai de grab o poz desprins din secolul nousprezece. Si
astzi ai Icut temperatur, treizeci si nou cu sapte, desi prerea nea
este c dumneata nu ai nimic, doar te-am consultat de cteva ori. De
dor, domnule doctor, de dor, si auzise glasul cutremurat. Se
pomenise plngnd. Cuvintele i iesir, Ir voia lui din gur.
Aproape c se ngrozise si el cnd auzise cuvintele strine de
gndul lui. Btrnul l privise cu atentie, pe Iat i se citea o compa-
siune cald. Aproape c-i ddur lacrimile. nteleg, nteleg, l auzise
mormind mai mult pentru el. O s vd ce pot Iace pentru dumneata.
Din clipa aceea, ntr-un colt al creierului i s-a aprins luminita ciudat
care a ars continuu sustinndu-1, ajutndu-1 poate s se
nzdrveneasc, pn n ziua cnd a Iost chemat la garnizoana de
care tinea, unde i s-a comunicat c ntr-o sptmn o s poat pleca.
La nceput n-a simtit nimic, apoi a avut senzatia c mintea i devine
mai usoar si c ncepe s-i ard creierul. si vedea creierul n Ilcri,
si lucrul acesta ii Icea bine, l Icea s simt c este cald n Iiinta lui
si n jurul lui. Natasei Nicolaevna i-a mrturisit abia cu dou zile
76
nainte de plecare, c se vor desprti. I-a vzut chipul zguduit de
plns, Dup ce s-a linistit avea Iata senin, ca si cum ar Ii Iost un cer
splat de ploaie. A venit si 1-a btut pe umeri, nu e nimic Alexandre,
dac e bine la dumneata. Tare bine este la tine ! Bun a Iost
Dumnezeu cu tine ! E bine s te duci la ai ti si s-i sruti din partea
mea, i spusese tnra Iemeie cu lacrimile siroindu-i pe Iat.. Tare
mult te-am iubit, Alexandre ! Mult am iubit eu la tine, dragule, om
bune la dumneata, Alexandre. . Mi-ar Ii plcut s triesc cu tine
pn la adnci btrnete. Apoi s-a lipit de el, a simtit lacrimile Iemeii
umezindu-i cmasa, curgndu-i pe piept, intrndu-i parc n stomac.
Pe tren ascult tcnitul rotilor cu tot suIletul golit, de parc zgomo-
tul sta 1 cunostea de cnd lumea. Acum se lsa scldat, adormit de
ritmul cald, ancestral al ntoarcerii acas.
Ajuns n Bucuresti s-a prezentat la Garnizoana la care trebuia s
se prezinte. Un colonel l-a privit plictisit, deranjat. Mai sunteti multi,
domnule, cti dracului mai sunteti ! PoItim, i-a nmnat o hrtie si i-a
artat usa. S-a privit n oglinda din hol, arta tare slab, jerpelit. Poate
c si de asta s-a purtat colonelul cu el asa. Prul i albise si obrazul i
devenise galben, ceros. E bine, se pomeni vorbind singur, si oItnd.
Altii zac pe cmpiile Rusiei ori n muntii Tatra. S-a urcat n primul
tren care-1 aducea n trgul lui. De data aceasta n-a mai putut s
atipeasc, toate Iibrele Iiintei lui se treziser, luminnd n suIletul lui
ca niste Iilamente. O emotie surd pusese stpnire pe el, cu ct se
apropia de cas cu att emotia crestea n el. ncepu s se roage n
gnd s le gseasc acas pe toate bune, s nu se Ii ntmplat nimic
n lipsa lui. Abia atunci se gndi la Grigore Mihaide, dup atta timp.
Altdat l-ar Ii mirat si l-ar Ii nIuriat lucrul acesta, acum se ruga
s Ii scpat si s Ii ajuns naintea lui acas. Le-ar Ii Iost mai usor
Olenei si Elenei cu un brbat n cas. Era convins c Grigore
Mihaide ar Ii ajutat-o pe nevast-sa. Se nserase cnd a cobort n
gara pe care o cunostea att de bine. Inima i s-a oprit n loc. A simtit
c i se nmoaie picioarele. Era mai bine c se lsase seara, n-ar Ii
77
putut rezista s se ntlneasc acum cu prietenii, s suporte
mbrtisrile lor. A ajuns repede acas. Poarta era descuiat. n cas
luminile erau aprinse. A zis s rmn n curte cteva minute s-si
mai trag suIletul. Inima l btea s-i sparg pieptul. Si-a dus mna la
inim. A urcat scrile, si-n clipa n care a ajuns n tind s-a gndit
cum s Iac s le dea de stire, nu dintr-o dat ca s nu se ntmple
ceva ru. Dac rmnea n Bucuresti si le trimitea o scrisoare poate
c ar Ii Iost mai bine. Prin perdeaua usoar a vzut o umbr trecnd
din suIragerie n dormitor. A auzit glasul unei Iete, Doamne, trebuie
s Iie Alina, si-a zis. Era gata s izbucneasc n lacrimi, dar Ilcile i
s-au nclestat Ir voia lui. A btut usor n us, ncet. Apoi mai tare.
Cine-o Ii ? a btut cineva, mami, n us, a auzit vocea cristalina a
Alinei. A vzut umbrele adunndu-se n suIragerie. A deschis usa
ncet ca s nu le sperie, eu sunt Elena, nu v speriati.
Le-a vzut nlemnite, cu gurile ntredeschise, parc ar Ii Iost statui
sau icoane rmase asa de cnd lumea. V rog nu v speriati, Ietelor.
Abia n clipa aceea a vzut-o pe Olena, iesise din dormitor si
rmsese n prag, cu sortul pe care se stersese, n mini. S-a apropiat
de nevast-sa care era cea mai aproape de el, s-o mbrtiseze.
Alexandree ! Tiptul Olenei Mihaide i-a sIsiat urechile. Tat ! Fata
a tipat ct a putut. Apoi toti s-au aruncat asupra lui s-1 mbrtiseze.
A srutat-o pe Elena, si-a strns-o la piept, apoi pe Olena care
plngea n hohote. Nici n-a observat cnd cele dou Iemei au iesit
aIar. Le-a auzit cum jelesc, asa cum jeleau btrnele cnd era el mic
si murea cineva. Alina s-a lipit de pieptul lui, tat, tat, bine c te-ai
ntors, tat ! A dat Dumnezeu si te-ai ntors. Fata plngea stpnit.
Crescuse nalt si subtire, era ct el aproape. I-a luat capul n palme
si 1-a srutat pe obraji de mai multe ori. Ca n palme o s te tinem,
tat, s vezi ! Doamne, ce Iericiti o s Iim ! Fata 1-a cuprins pe dup
gt si s-a strns toat la pieptul lui. Jeletele sIsietoare ale Iemeilor i
sIsiau inima. Avea senzatia c i taie cineva beregata. n clipa
aceea, cnd si-a dus mna la gur, 1-a vzut pe tnrul care se uita la
78
el uimit. A stiut imediat cine este. Se uita la el mpietrit, cu ochii
mari si puri, care erau ochii Olenei. Si-a dat imediat seama.. Tu
trebuie s Iii Cristian, biatul Olenei, nu-i asa ?, l-a ntrebat cu
dragoste. S-a ndreptat spre el s-1 mbrtiseze. S-au mbrtisat
brbteste, tnru1 era mai nalt dect el. L-a simtit n bratele lui
costeliv. Cnd s-au desprins din mbrtisare, l-a btut Iericit pe
umeri. Ce mare te-ai Icut, Cristian. Ai crescut mai nalt dect mine.
Din spatele tnrului a iesit un bietel Iirav. El este Iratele meu, l
stiti, cnd ati plecat era mic de tot, i-a spus Cristian cu vocea lui de
adolescent. Biatul zmbea ncurcat. Semna teribil de mult cu
Olena, avea ochii ei si linia gurii la Iel. A ncercat s-si aduc aminte
cum l cheam, dar n-a reusit. L-a luat n brate si l-a ridicat n aer.
Apoi l-a strns la pieptul lui si l-a tinut asa un timp.
Jeletele Olenei si ale Elenei Marin, se ntetiser, deveniser
rgusite, sIsietoare. A simtit prul ridicndu-i-se n cap mciuc. A
iesit cu copilul n brate aIar. Olena jelea n coltul dinspre rsrit al
terasei si nevast-sa se lipise de un stlp, l luase n brate si se
sprijinea de el. Asa jelesc trncile cnd moare cineva. n momentul
acela cele dou Iemei erau eu adevrat niste trnci, jelind un mort.
Carnea i se nIier pe el, sIsiat. Tip la ele tare. Apoi ncerc s-o
desprind pe Olena. Femeia l ascult orbeste. Ce-aveti, ati nnebunit
? Sunt viu, nu sunt mort ! O apuc pe Elena Marin si o ntoarse cu
Iata ctre el. Hai n cas, Eli, v aude lumea. Ls copilul jos si le lu
pe amndou si le bg n cas. Acum plngeau toti. l vzu pe
Cristian, biatul Olenei, plngnd. n clipa aceea izbucni si el n
plns. O lu pe Alina n brate. Plngeau amndoi mbrtisati. Plnsul
i Icea bine, i spla parc Iiinta pe dinuntru. O senzatie ciudat de
eliberare si de Iort i se strecur n suIlet.
Le ls s plng, s se linisteasc. Cea care se regsi prima Iu
Olena Mihaide. si sterse brbtoas lacrimile si veni s-1
mbrtiseze. i lu capul n palme si-1 srut zgomotos. Nu mai
credeam c mai vii, Alexandre. Ne luasem gndul. Grigore s-a ntors
79
? Femeia dete din cap n semn c nu. A murit la Odesa, n iarna lui
patruzeci si doi. I-am Icut toate parastasele. Plnsul Elenei se
domolise, se uit la el suspinnd. Veni s-1 mbrtiseze. i vzu prul
alb pe la tmple si ridurile. Rmsese ns tot Iemeia aia Ioarte
Irumoas, delicat. Doamne, Dumnezeule, gemu Elena Manu, ti
srut, Doamne, picioarele c mi l-ai adus acas ! Alexandru Manu se
asez obosit, pe pat. Dati-mi si voi s mnnc ceva, c vin si eu de
pe drum. O, Doamne, cum am uitat ! Iart-ne Alex, astzi am Icut
pine si am gtit. Elena Marin iesi s adus mncarea. Du-te tu si
adu niste vin din beci, Olena, o rug ea. Brbatul si Irec palmele
bucuros. n noapte, trmbitele cocosilor izbucnir rosietice,
luminnd curtea, tot vzduhul de aIar. Alina si Cristian traser masa
n mijlocul casei. Olena se ntoarse cu o can cu rachiu si cu una cu
vin. I se mbujoraser obrajii si-si revenise. Ce sear Irumoas este
aIar, Alex, si Eli, e o sear cald si sInt. Nici nu-mi vine s cred
ochilor c te-ai ntors. Pi, da ! glumi brbatul. Las c e s v
obisnuiti. Or s aib si copiii stia un tat, acum, dac Grig s-a
prpdit, Dumnezeu s-1 odihneasc, ncepu s lcrimeze Olena
Mihaide. N-o s ne mai simtim niste Iemei srmane acum. O s
avem si noi un stlp. Cea care vorbise Iusese Elena Marin.
I privea dur, cu gura strns pung. Alexandru Manu se simti
dintr-o dat nviorat si puternic. I btu pe Cristian Mihaide pe
umeri. Ai s vezi ce prieteni buni o s Iim, Cristian ! Biatul se rosi
tot. O s Iii biatul meu, si o s te iubesc cu adevrat. Ls mna un
timp pe umrul biatului. Cnd veneam cu trenul am Iost asa de
emotionat si de ngrijorat. Mereu m-am rugat s gsesc bine acas.
Hai, noroc, nchin Olena ! care umpluse paharele. Bine c te-ai
ntors acas, Alex. S Iie ntr-un ceas bun si s ne Iereasc
Dumnezeu de nenoriciri ! Alexandru Manu le privi pe amndou
Iemeile cu dragoste, nvluindu-le cu privirea. Artau bine. Vd c
v-ati ajutat ntre voi. Lucrul acesta m bucur tare mult ! Nici nu
termin de vorbit c Elena Marin i lu vorba din gur. Nici n-o s
80
stim cum s le multumim, Alex. Olenei si lui Cristian. Eu am Iost tot
timpul bolnav, iar Olena a Iost ca o adevrat sor. Si ea si Cristian
ne-au ajutat mult. Elenei Marin i se umeziser ochii. Dou lacrimi
mari i ajunser pn la brbie. Linisteste-te, Eli, o dojeni Olena
Mihaide, n-am Icut dect ceea ce trebuia s Iacem. Si voi ne-ati
ajutat mult. Acum c a venit Alex, o s ne ajutati si voi. Elena Marin
si stersese lacrimile. Copii vostri Olena o s Iie si copiii nostri, vorbi
ea printre suspine. Hai, linistiti-v, le ndemn Alexandru Manu. Ce-
a Iost mai greu a trecut.
Olena Mihaide umplu paharele. Paharul sta s Iie pentru Grig,
vorbi Iemeia trist, vrsnd pe jos ctiva stropi. Dumnezeu s-l ierte,
rsun vocea cald a brbatului. Dumnezeu s-1 ajut pe acolo pe
unde o Ii , sopti nIiorat Elena Marin. Dumnezeu s primeasc, se
auzi tare glasul Olenei. Alexandru Manu vrs si el putin vin ntr-o
IarIurie, Dumnezeu s-1 ajute. La Iel Icu si Cristian Mihaide, si
Alina. Cu sntatea cum stati ? Noi stm bine, vorbi Elena Marin, pe
tine te vedem cam tras la Iat, si galben. De, vin de la rzboi,
rspunse dup un timp brbatul, oItnd. Oboseala i cuprindea ca un
somn picioarele. Mai bu dou pahare, cu sete. Mncase destul,
suIletul i era mpcat si plin ca o ap. Hai s mergem s dormim la
noi, se auzi Iericit glasul Olenei Mihaide, mergi si tu Alina cu noi.
Mine s v treziti la prnz. Olena schit gestul s se ridice de pe
scaun. Brbatul i puse palma pe mn. Oi Ii eu obosit, dar nici s
plecati acum nu v las. Hai s mai stm de vorb, tat, propuse Alina
Marin. Cred c ai s ne povestesti o multime de lucruri.
Brbatul sorbi din vinul care-i ungea suIletul. V povestesc, o s
avea timp destul. Acum spuneti-mi ce Iaceti voi, stia i mari, Alina
si Cristian ? Si sta micu s-a Icut voinic, l privi avocatul cu
dragoste pe cel despre care stia c este copilul lui. si ls mna pe
capul copilului cel mic al Olenei, ciuIulindu-1. Fac bine, sunt
amndoi copii cuminti, si Alina si Cristian. Sunt la liceu, nvat
Ioarte bine, anul sta amndoi au Iost premianti. Alina si Cristian m-
81
au ajutat Ioarte mult la munca cmpului, vorbi grbit Elena Marin.
S-1 vezi pe Cristian cum ar cmpul, ca un adevrat brbat. n clipa
aia, si aduse aminte c nu stie cum l cheam pe cel mic, doar era
copilul lui. Cu ct ncerca s-si aduc aminte, cu att si simtea
mintea mai cetoas, neputincioas. si lu capul n palme si rmase
asa un timp..

X X X

A dormit pn ctre dup amiaz. Dup ce a deschis ochii si s-a
ridicat n capul oaselor, i s-a prut neIiresc c nu aude nici un
zgomot. Se obisnuise cu zgomotele santierului unde aveau ei,
prizonierii, barcile. O stare ciudat, de spaim, i ptrundea trupul
ca o ceat de un galben murdar. Nu stia nici unde se aIla, nici n ce
an, si n ce moment. Ei, drcia dracului, si spuse n gnd. Trebuie si
Iiu n Rusia. Rmase asa ascultnd. Pe nesimtite, linistea care izvora
din pmnt, din peretii casei, din lucruri, linistea care avea o culoare
speciIic, un gust cald, usor srat, gust pe care l avea n adncul
suIletului lui, linistea aceasta i ajunse parc la baza gtului.
Descoperea ncetul cu ncetul unde se aIl. Dumnezeule, sunt acas.
Am ajuns acas. Abia dup ce stiu c este acas, privi atent velinta si
tablourile de pe pereti, masa din mijlocul odii, cana de sticl plin
cu vin. Se scul s bea din vinul care se gsea pe mas.
Rmase mirat cnd vzu c muschii si minile l ascult. Abia
dup ce bu aproape un sIert din can si aduse aminte c-i Iusese
sete. Ideile pe care le gndea se amestecau ciudat cu gnduri si stri
care apreau att de trziu din apa mloas a memoriei. si aminti c
buse mult asear si puse aceast stare tulbure si anxioas pe seama
buturii de asear. Lu biletul care era pe mas. i spuneau c sunt la
treab, s stea acas si s se odihneasc linistit, c se vor ntoarce
abia pe sear. Biletul era semnat Alina si Elena. Recunoscu scrisul
sotiei lui. N-avea ce s Iac si timpul acesta gol din Iata lui avu
82
impresia c-1 orbeste. Un sentiment ciudat, de vlguire, si ideea c
este trziu, prea trziu, nu-si ddea bine seama dac n viata lui sau
n istorie, este prea trziu, l paralizau. Rmase asa, ntins, cu minile
sub cap, dar nu-si gsea linistea. Sri n picioare, asa cum obisnuia
uneori ct Iusese n lagr, apoi pe santierul acela unde avea grija
muncitorilor si a salariilor. AIar lumina soarelui i se pru uscat.
Ddu usa grajdului la o parte. Locul gol, sau mai de grab, golul
calului, umplea tot grajdul ca un miros uscat, mucegit. Stia sigur c
de Iapt calul nu mai exista, se ncptna totusi s cread c-1 luase
cineva, poate Olena. Se-ntoarse, si-n clipa aceea o vzu pe Olena
Mihaide intrnd pe poart. Venea Iericit spre el ca si cum ar Ii vrut
s-1 mbrtiseze. si auzi numele soptit. Femeia se opri n Iata lui,
minile i atrnau pe lng corp, strine de corp. Alex, iubitule, ce
bine c suntem singuri. Intr n grajd, trgndu-1 dup ea.
I cuprinse cu bratele pe dup umeri, si-l strnse la piept. Doamne,
ce usor esti, parc-ai Ii o Irunz, exclam Iemeia, de parc ar Ii Iost
copilul si nu brbatul ei. Un gol, din mijlocul crnii lui epuizate de
brbat, se umplea nestios de cldura si mireasma inconIundabil pe
care o avea trupul Iemeii. Acesta e trupul meu Iemeiesc, al meu si
numai al meu. Simturile si gesturile se trezeau n el, bete, obscure, n
devlmsie. Olena Mihaide l ndeprt de ea ca s-1 poat privi. i
era chipul plin de energie si de ncntare. Un Iel de lumin stranie
iesea din obrajii rosii, de piersic, din gura, din ochii Iemeii.
Aproape c-i veni s tipe, dar nu reusi dect s-o implore s aib
rbdare cu el. Abia acum si ddea seama, ngrijorat, ct de diIicil
va Ii pentru el readaptarea la vechea lui conditie uman. Chipul
Olenei Mihaide se ntunec usor. Alex, tu ai probleme cu nervii ?
ntrebarea suna de Iapt ca o constatare. Nu, nu cred. M simt numai
slbit. Sunt Ioarte emotionat. De aceea tremur tot. Att de emotionat
c nu reusesc s m regsesc. Olena l srut scurt pe obraz. O s-ti
revii, dragule, brbtelul meu, ai s vezi. Se strnse de data aceasta
la pieptul lui, Icndu-se mic. n lagr i-am auzit de multe ori
83
nechezatul. Ochii Iemeii se ngustar ngrijorati. Ne-au luat toti caii,
dragule, chiar atunci dup plecarea voastr, n iarna aia. Tcur. Se
priveau atent. Degetele brbatului pipir ridul care se ntindea de la
coltul gurii, nc Irumoase, a Olenei. Ti-a Iost dor de noi, nu-i asa ?,
glasul Iemeii i rsun n urechi parc din alt parte, nu de lng el.
Adevrul este c nici nu-si dduse seama, tot timpul Iiind bolnav, de
dorul de ei, de pmntul pe care se nscuse si crescuse. Da, niciodat
nu-si dduse seama de el, asa cum nu simtea carnea plmnilor, sau
celule din corpul su. Rmase pe gnduri. Nu era capabil s se adune
si lucrul acesta ncepu s-l sperie pentru c i se ntmpla a doua oar.
Olena Mihaide si lipi buzele Iierbinti de ale lui. Mai avem o iap
Alex, mine as vrea s mergem la conac, iubitule. Cldura trupului
Olenei l molesea si l nIiora. Simti n momentul acela c o doreste,
o Iort oarb, urc prin trupul lui, trezindu-1, Icndu-1 s nteleag
lumea, ca si cum n clipa aceea s-ar Ii nscut a doua oar.

X X X

N-au plecat nici a doua zi, pentru c a dormit toat ziua.
Dormea si nu putea s-si revin. N-au plecat nici n seara urmtoare,
A stat de vorb cu Elena Manu si cu Iata lor. Ele i povesteau ce s-a
ntmplase ct timp lipsise el. Avea impresia c ia n stpnire
timpul si ntmplrile petrecute n toti anii stia. Casa, copiii lui, cele
dou Iemei, pmnturile lor ncepeau iar sa devin ale lui, asa cum
Iuseser odinioar, Noaptea a dormit cu nevast-sa. Femeia 1-a
nconjurat cu dragoste, nvelindu-l n mngierile ei. S-au iubit cald,
ntrecndu-se Iiecare n tandrete si n generozitate, Doamne, Eli,
parc-ai Ii sora mea. sta e trupul meu pe care-l stiu dintotdeauna. I
descoperea iar, aidoma cum l stiuse odinioar. Au rmas treji, pn
ctre ziu, Icnd planuri. A doua zi a iesit cu copiii n oras. I-a dus
la coIetrie. Si-a adus aminte, de Iapt i-a auzit pe ceilalti strigndu-l,
cum l cheam pe biatul cel mic al lor. Vasile Alexandru, dup
84
numele bunicului lui si dup al bunicului ei dinspre mam. Ctre
prnz, dup ce au venit acas s mnnce, biatul cel mare al Olenei,
a pregtit unditele. Au luat-o toti ctre iezer. I-a lsat s-si
povesteasc nzdrvniile, le-a povestit si el ntmplri trite n
rzboi, Vasile Alexandru se uita la el Iascinat, sorbindu-i cuvintele.
Au prins aproape zece kilograme de peste. Ce bine era daca ar Ii Iost
acum si tata cu noi, Cristian Mihaide 1-a privit trist n ochi. L-a luat
n brate pe biat. Ar Ii Iost minunat, Cristian. Pe drum l-a rugat pe
cel mic s-1 ia pe umeri. Biatul, care era, n clasa a doua, a reIuzat
rusinat. L-a prins de umeri si 1-a ridicat n sus. Tata are cheI de
joac, a aclamat Alina. Cristian Mihaide s-a rstit si el la Iratele lui
s nu mai Iac moIturi. Dac nea Alex vrea s te ia pe umeri, n-
seamn c trebuie s-1 asculti ! i-a spus Cristian Iratelui su. Seara
au Icut un Ioc n curte, si-au prjit pestele. Au pus apoi ceaunul s
Iac un bors de peste.
Olena Mihaide s-a nvrtit tot timpul Iericit pe lng ei. L-a luat
de mn pe Cristian, nu-i asa Cristi c Alex este un biat minunat ?
Biatul a dat din cap. Olena l-a dus pe biat ctre Alexandru Manu si
s-au mbrtisat toti trei. De-acum ncolo, Alex, tu esti sprijinul
nostru, ia spus Iemeia privindu-l cu dragoste n ochi. Elena Marin a
venit din cas, cu mmliga aburind, pe un capac de lemn. Au
mncat n tcere din saramura Icut chiar acolo n curte la lumina
Iocului. Mine vreau s merg s vd viile, Alex, n-ai vrea s mergi si
tu ? a soptit Olena Mihaide. Mergem cu sareta, toti trei. Iar noi ne
ducem la pescuit, mine sear mai Iacem o saramur. Cristian
Mihaide vorbise cu gura plin si acum era ct pe-aci s se nece.
Alina i a dat ctiva pumni n spate. O s mergeti voi, Olena, tu cu
Alex, eu am treab. Chiar e Ioarte bine, Iaceti o plimbare. A doua zi
s-a sculat de dimineat. Elena dormea cu Iata n dormitorul dinspre
strad. A auzit huruitul unei crute pe caldarm si si-a amintit de
cruta regimentului aducnd mncarea. S-a mbrcat, si-a iesit, aerul
era nmiresmat si rcoros. n strad a rmas s-i priveasc pe cei
85
ctiva oameni care se ndreptau ctre piat sau cine stie ncotro
aveau drumul. Casa Olenei Mihaide era a patra cas pe strada lor, se
gndi c ar Ii Iost mai bine s-o ia prin grdin si s Ii cobort prin
livada Olenei. Poarta era ns deschis. Urc treptele scrii, aceeasi
vit de vie, ca n seara aceea cnd el era ndrgostit de Olena si
ncerca s-o cucereasc. Pe sal, n patul care Iusese scos aIar, i
vzu pe cei doi bieti ai Olenei, dormind. Cel mic era acoperit pn
sub brbie si dormea la perete, cel mare se dezvelise. I se vedea
piciorul drept, muschiulos, asa cum sunt picioarele adolescentilor,
iesind de sub ptur. Se apropie de ei. Le ascult un timp respiratiile
egale, de trupuri sntoase. I impresiona mai ales drglsenia
chipului celui mic. Un chip de Ietit mai degrab, semnnd aidoma
cu chipul Olenei cnd era adolescent. Se aplec si-i srut pe
amndoi. Cnd se ntoarse o vzu pe Olena n capot.
Iesise n prag, probabil c nu dormea si auzise poarta. i Icu semn
cu mna s se apropie. Intrar n suIragerie, apoi n dormitorul n
care era nc ntuneric. Femeia si descheie capotul, snii i se revr-
sar galbeni, ca niste gutui coapte. Se strnse toat la pieptul lui.
Dac n-ar Ii copiii aIar ne-am iubi ca niste nebuni, Alex, i sopti
Olena la ureche, srutndu-l. Trupul Iemeii era plin si cetos de mi-
reasma umed a somnului si a patului. Privi peste umrul Iemeii
patul cald, usor desIcut, emannd nc mireasma trupului omenesc.
Ca o matc germinativ din care ies aburi. Se srutar lung,
muscndu-si buzele. Olena se desprinse din bratele lui, lepd
capotul si rmase n Iurou. Se misca prin camer dezinvolt, cutnd
ceva. Era n transee, n noptile de var cu greieri, cnd nu putea
dormi se gndea la ea, la ce este acas. De cteva ori si-o imaginase
chiar asa, n Iurou, plutind deasupra covorului, si iat acum o vedea
pentru prima dat asa cum o vzuse numai n imaginatia lui. Ce te
uiti asa, l ntreb n soapt, provocator, Iemeia. mi placi, esti
Irumoas. Alexandru Manu se rosi ca un adolescent. Sunt sotia ta si
trebuie s m vezi si asa, se apropie Iemeia de el. Se vedea ns c
86
este emotionat, neobisnuit nc cu prezenta lui n ipostaza asta.
Dac te nsurai cu mine m-ai Ii vzut de mii de ori asa, urciosule.
Nu meriti nimic. Gsise ce cut. Brbatul o privi uimit, emotionat.
Era chiar rochia aceea de atlaz, de culoarea marinului pierdut, cu
care stiuse s-1 Iascineze. n Iata oglinzii si aranja gulerul, si-si mai
potrivi pliurile. Arta uimitor de tnr. Se mai ngrosase putin,
mijlocul i devenise mai plin, iar chipul i cptase o expresie
gingas si matern. O lu n brate.
Femeia si lipi capul de obrazul brbatului, si, un timp, rmaser
amndoi privindu-se n oglind. Doamne, ce am mbtrnit ! Olena
Mihaide se-ntoarse si-l srut pe obraz. Esti tot asa, Alex, brbatul
Irumos si impuntor, biatul pe care l-am iubit eu n adolescent. n
cteva luni o s-ti revii. Hai s mergem ct mai e putin rcoare. I
trase de mn. n tind se oprir s-i priveasc pe bieti. ti vine s-i
mnnci, nu-i asa, Alex ! Se aplec si-1 trezi pe cel mare. Biatul
Icu ochii mari, somnoros. Noi mergem s vedem pmnturile. Dac
v duceti la iezer s ai grij de Vasile, auzi, c dac se-ntmpl ceva
te mnnc. Elvirei i spui s Iac tot ce i-am spus. Hai, culc-te la
loc. Cristian Mihaide i ddu bun dimineata lui Alexandru Manu.
Culc-te la loc. Maic-sa i trase ptura peste cap. Coborr.
Primele raze ale soarelui se nIipseser ca niste sulite rosii n
coroanele visinilor. Olena nhm iapa la sareta care astepta n curte.
Deschide tu poarta, Alex. Brbatul rmase n urm s nchid poarta,
apoi se urc n saret. Iar o s Iie o zi cald, murmur Iemeia cu o
expresie de ngrijorare pe chip. Nu stiu ce-o s ne Iacem cu seceta
asta, din martie n-a dat nici o pictur de ploaie. Iesir din oras. Iapa
mergea domol, linistea si pacea milenar care emana din mersul
animalului, i umplea suIletul de somn. Dealurile acoperite de vii se
vedeau pn departe cuIundate nc n somn. Olena Mihaide i ddu
hturile brbatului si se zgribuli la pieptul lui. Alexandru Manu si
trecu bratul pe dup umerii ei. Sunt tare multumit de voi si de copii,
vorbi el. Avem niste copii grozavi. Asa e, vorbi Iemeia dup un
87
timp. Apoi lu hturile n mna ei si opri sareta. Era acum ntr-un Iel
do matc, rou scnteia n razele soarelui. Ct te uitai cu ochii nu
vedeai picior de om. Am oprit ca s ne srutm Alex. Olena si
nlntui bratele pe dup umerii brbatului. Sttea n genunchi. Se
srutar lung, nestiosi, muscndu-si buzele. Alexandru Manu i
mngie mult timp prul rsIirat pe umeri. Femeia se zgribuli iar la
pieptul brbatului. Unde mergem, Olena, la Sopru sau la conac ? Hai
la Sopru. Cnd ne vom iubi vreau s simt mirosul Inului.
Cnd ajunser, deshmar iapa si o lsar s pasc. Olena Mihaide
cut cheia sub scar. Deschise. I uimi ordinea si curtenia care
domnea n ncpere. n ncperea din stnga care era cea mai mare
stia c sunt butiile cu cereale, cu tuic si cu vin. Mirosul de rachiuri
si de sunci aIumate plutea n aer. n ncperea din dreapta era Inul.
Doamne, toat ziua asta o s Iie a noastr, vorbi Iemeia. Alexandru
Manu o privi, nvluind-o n zmbetul lui cald, pe care i-l cunostea
dintotdeauna. Cred c n-ar strica, Ole, dac-am mnca ceva. Femeia
se uit la el lung, aprobnd din cap. Ar Ii bine s Iaci mai mult
miscare, Alex, si s mnnci bine. Trebuie s pui carne pe tine. Si,
mai ales trebuie s beau vin, un doctor mi-a recomandat s beau mul
vin rosu. Vinul este un Ioarte bun ntritor. Rser amndoi.
Olena Mihaide se ridic, si deschise pivnita, cum i spunea ea.
Veni cu o IarIurie de slnin, tiat mrunt, cu crnati si o can cu
vin. Mnnc bine s ai putere la iubit. Olena Mihaide rse cald,
rusinndu-se. Brbatul o srut pe gt, lsnd pe epiderma Iin a
Iemeii o pat rosie. Dup ce terminar de mncat, Olena strnse
masa. Apoi trecu n ncperea din dreapta. Mirosea a In ca si cum
atta mireasm nu ar mai Ii putut s ncape ntre peretii de brne. Pe
Inul moale, Olena ntinse un cearsaI alb. Scoase din lad o pern pe
care o puse alturi. si scutur cu un gest tineresc capul, s i se aseze
prul pe umeri. I lu de mn si ngenunchiar amndoi pe cearsaIul
moale. Doamne, Dumnezeule, spune-mi cum s-ti multumesc c mi-
ai adus acas omul drag ? Doamne, mult de tot ti multumesc ! ti
88
voi ridica o biseric, voi drui lucruri de poman oamenilor sraci,
m voi ruga n biserica Ta. Numai tine-mi-l si tine-ne pe noi, pe toti,
pe lng el, s ne Iacem datoria de oameni pe pmnt. Olena i lu
capul n palme si-l tinu asa mult timp. Apoi ncepu s-i descheie
cmasa. i srut umerii, bratele slbite, trupul care era acum numai
piele si os. La Iel Icu si el. Sngele obosit se trezea n ei uimit si
speriat. Alex, de sapte ani, trupul meu te asteapt s ti se druiasc.
Primeste-m, iubitule, c sunt curat si cinstit Iat de tine si de
neamurile noastre! I se drui calm si Ilmnd. Nu putu s nu Iac o
comparatie ntre Iemei, trupul Elenei era mai sters, galben. Al Olenei
era nsetat, i ardea sngele lui de brbat ca un Ioc. Femeia l primi n
trupul ei cu toate instinctele la pnd, nIometate. Plngea si-1
strngea la piept, srutndu-l. O simti ca pe un pmnt cald, matern.
Cnd li se linistir trupurile, se strnse la pieptul lui. Ai iubit-o si pe
Eli, nu-i asa ?, l srut ea drgstoas pe tmpl.
Un timp li se auzir numai respiratia, cuminte, plin de buntate.
Mi-as Ii dorit s m iubesti pe mine nti, poate unde te simt mai
mult al meu, unde te-am asteptat mai mult. E bine c-ai iubit-o pe ea
nti. Departe se auzi un cntec de Iluier. Parc venea dintr-un Iel de
rai pierdut. Doamne, dac-ar ploua, oIt Olena Mihaide, punndu-si
minile sub cap. Alexandru Manu si trecu palma peste pieptul si
peste pntecele Iemeii, acoperit acum de Iurou. Picioarele i se
vedeau pline, moi, de Iemeie sntoas. Brbatul o dori iar. Olena
rse, dndu-si usor capul pe spate. Las, altdat Alex, s te mai
ntremezi, o s avem timp destul de iubit. I simtise n trupul ei usor,
Ir vlag. I trase peste ea ca s-1 mpace. Mireasma Inului le
gdila nrile si le dilata laringele. Hai s ncercm s dormim, Alex,
de cnd mi doresc eu s dorm mcar o dat n bratele tale. N-
adormir. ncepur s depene amintiri. O vzu naintea ochilor pe
Natasa Nicolaevna, auzi rsunnd n el plnsul ei din momentul
desprtirii. Imaginea celor trei Iemei, sentimentul aproape visceral
89
de respect si de recunostint pe care-1 tria n clipele acelea pentru
ele, l Icur s se cutremure.
Respir adnc, ca si cum i-ar Ii lipsit aerul. Tu cum vezi, Alex, c
or s mearg treburile, cu situatia asta din tar ? Situatia n tar este
Ioarte conIuz, nclcit, periculoas. Nici nu se stia ncotro mergem
! Stia putine lucruri, n-avusese timp si vorbeasc cu nimeni. i
mrturisi gndurile lui proIunde, care ncoltiser n mintea lui, ct
sttuse n Rusia, ca prizonier. Sunt sigur c n-o s Iie bine, Olena.
Ochii brbatului rmaser gnditori, pierduti n tavan. Asa cum i
cunosc eu pe rusi, asa cum i-am auzit, vor cuta ct vor putea de
repede s ne impun institutiile lor, limba lor, cultura lor. Vor
ncerca s ne Iac s gndim ca ei. Olena Mihaide si ntoarse ctre
el privirea ngrijorat. La Iel zice si domnul Cernescu, am stat odat
de vorb cu el. O musc si lu zborul de pe pervaz si un timp se auzi
numai bzitul ei. n primul rnd i vor ajuta pe comunisti s vin la
putere. Apoi vor lua pmnturile si vor Iace colhozuri. Asa c va tre-
bui s vindem pmntul. Si nu-l vom vinde pe bani, c si stia or s
se duc dracului si n-or s Iie dect hrtie n cazul unei reIorme
monetare, o s vindem pmntul pe altceva. Pe aur, de pild.
Alexandru Manu vorbise rar, ca si cum ar Ii citit cuvintele acestea
pe tavan, sau pe cer. Nu cred c va Ii asa, Alex. Olena Mihaide simti
c mpietreste carnea pe ea. Pmntul sta este din mosi strmosi si
eu cnd merg pe el simt c de acolo din cer si din mormintele lor,
toti se uit la mine. i simt cum se nsiruie unul dup altul prin
vreme, pn n captul timpului. La mine sentimentul sta al
pmntului este att de puternic, nct nu stiu ce m-as Iace Ir el.
Alexandru Marin se-ntoarse ctre ea ncercnd s zmbeasc. Ca s-o
mbuneze si trecu palma peste tmpla Iemeii. Bine-ar Ii s nu Iie
asa, Olena. Da s stii, comunismul are si idei bune. Numai c nu cred
eu c a venit vremea comunismului adevrat. Va mai trebui din
pcate s mai treac mult timp pn atunci. Nu cumva te-ai molipsit
90
si tu de bolsevism ? Chipul Olenei Mihaide devenise aspru, luminat
de o tristete albstruie. Brbatul nchise ochii, obosit.
Rmase un timp concentrat. Spre deosebire de altii, eu am
cunoscut bine spiritul rus. Alexandru Manu si musc buza de jos.
Toat planeta va Ii rusiIicat, Olena. Cu rusii nu te joci. De lucrul
acesta tare m ndoiesc. Olena Mihaide privea tcut n tavan. O s
vedem ce-o s Iie, oIt. Apoi se ridic si ncepu s se mbrace,
Brbatul o privi atent, sorbindu-i Iiecare gest, Iiecare expresie a Ietei.
Asa cum sttea n rochia ei de atlaz, lung pn n pmnt, imaginea
hieratic a Olenei i aduse aminte pictura sotiei lui Neagoe Voievod
de pe peretii Mnstirii Argesului. ti mai aduci aminte poienita
aceea de deasupra Intnii Miresei ? l ntreb Iemeia zmbind. Da.
Atunci cnd erai mort dup mine, iar eu nu dormeam noptile si m
perpeleam ca un pui n Irigare de Iericit ce eram. Brbatul se ridic
ncet. Acolo o s mergem.
Olena Mihaide l privi cu o expresie galben, de mil, plin de
dragoste, trupul scheletic. O s umblm tinndu-ne de mini ca doi
adolescenti, Alex, pe dealuri, prin vii, prin pduri. Pe arsita asta nu
iese nimeni aIar. Brbatul i lui mna si i-o tinu mult timp ridicat
pentru a i-o sruta. O s Iim numai noi, att, doua Iiinte singure, sub
vpaia verii.


X X X



Ctre sIrsitul lui august, ctiva stropi de ap dac nnegrir
pulberea care acoperea pmntul. Crpturile se vedeau mari ca niste
guri Ilmnde. Dac scpai cu piciorul ntr-o crptur, puteai s ti-1
Irngi. Aproape o lun de zile Olena si Alexandru Manu se
ntlniser Iie la vii, Iie acas la Olena. Copiii plecau la pescuit,
91
Elena Manu rmnea acas s gteasc, iar ei se-ntlneau n
cmruta din spate. Olena Mihaide si simtea trupul Ilmnd de
dragoste. Se druia ptimas, ncercnd s se bucure cu toat volup-
tatea Iiintei ei. Memoria absorbea senzatiile ca un ghem rosu, urias,
amenintnd s creasc la inIinit. Acum stteau ntinsi n pat, acope-
riti cu un cearsaI usor. Septembrie venise peste cmpuri, parc nici
n-ar Ii Iost toamn. Alex, sopti Iemeia cu chipul umIlat de oboseala
dragostei, vreau s-ti Iac un biat, s rmn brbati zdraveni n
urma noastr. si ntoarse chipul spre el si-i zmbi Iericit.
Alexandru Manu trecuse de dimineat pe la tribunal, era a treia oar
cnd mergea la tribunal. Presedintele, nainte Iusese procuror militar
la Vlcea, un brbat trecut de cincizeci de ani, i spusese limpede,
domnul Manu asta este legea acum, s v treceti la comunisti. N-ati
vzut c trnistii si liberalii s-au dus ? Mai sper ei c se vor
ntoarce lucrurile, v spun eu, adio ! Americanii n-o s clinteasc un
deget si rusii or s Iac ce-or s vrea n tara asta.
Gndurile se mpreunau si se desIceau n mintea brbatului ca
niste Isii zdrentuite. Chipul Olanei l privea luminos, cu dragoste.
Auzi, Alex, iar trec printr-o criz erotic. Femeia rse usor,
nrosindu-se. Ca atunci cnd am Iost a ta prima dat, cnd eram s ne
necm amndoi n iezer. Tcur. Brbatul i lu mna ncercnd s-o
trag spre e1. Lumina care intra prin coltul de geam neacoperit,
strbtea prul nespus de Irumos al Iemeii, scrtind imperceptibil.
Acum de pild, sunt o Iurie, plin de dragoste, te-as lua n brate si te-
as mnca. si aplec Iruntea si-i musc buza slbatic. Pentru c dac
te nsurai cu mine si Grig se nsura cu Eli, as Ii Iost si eu o Iemeie la
locul meu, si bogat si Iericit, si realizat n dragoste. Dintre toti
patru, tu esti cel mai cstigat. Hotule ! Ai dou Iemei care te iubesc,
amndou Irumoase si bune, una nebun de tot. Ai trei copii si ti-am
adus si pmntul meu. Cnd era tnr, si aminti Alexandru Manu,
si imaginase si el ca toti brbatii, c n-o s rmn la o singur
Iemeie. Cu Olena si gsise nasul. Snii i tremurar obraznici.
92
Brbatul si vr nasul ntre ei. Apoi si nIipse dintii n umrul
moale, dulce ca un mr copt si mplinit. Olena Mihaide, de cnd se
ntorsese el, se mai ngrsase putin, soldurile arcuite si umerii,
i tremurau usor cnd se misca. n clipa aceea simti violent dorinta
s-si astmpere Ilacra care-i mistuia sngele n trupul Iemeii. Se
srutar lung, pn simtir c ametesc. i simti coapsele si muschii
tari ai picioarelor sub el. Olena i scp ns, alunecoas din brate.
Brbatul o privi Iurios. Era goal, si sttea n mijlocul camerei.
Arta ca o statuie de Iildes, pielea snilor si a coapselor i se
nrosise ciudat. Sttea provocatoare ca o nerusinat, desi se nrosise
toat. Furia i trecuse, acum o privea avid, ncercnd s rememoreze
linia de amIor a trupului Iemeiesc. Ce te uiti asa ! 1 provoc ea,
crezi c mi-e rusine? Stiu c sunt Irumoas si tocmai de aia vreau s
te nnebunesc ! S ard carnea pe tine cum a ars pe mine attia ani.
S nu poti dormi noptile de dorul meu, cum m-am perpelit eu attia
ani. Lumina i cdea pe coapse si pe pntece, irizndu-i pielea,
aurindu-i-o. S-ar Ii ridicat s o prind, pentru c asta voia Olena, o
stia bine, joac din dragoste, dar trupul la, si snii mari si rotunzi ca
niste dovleci, si umerii adunndu-se maiestosi, pierzndu-se n linia
gtului, totul i se pru brbatului un miracol, poate c sta e lucrul
cel mai Irumos de pe lume, se gndi, s-ti par trupul Iemeii pe care-
l iubesti, o minune ! Tcerea se destrma ntr-o pulbere de aur care li
se aseza pe nervi, pe simturi, orbindu-le.
Chipul Olenei Mihaide devenise trist, nvluit ntr-o ntunecime
gingas, Alex, vorbesc Ioarte serios, glasul Iemeii sun sever,
dusmnos, si el nu se mai ndoi o clip c Olena vorbeste serios, ai
putea s divortezi de nevast-ta si s te cstoresti cu mine ? Am eu
orgoliul acesta, de a ne cstori legitim. Am uni astIel, pmnturile.
Brbatul se-ntoarse si-si lsa privirea s se piard n tavan. Se simtea
obosit, ar Ii voit s doarm. Iar cuvintele Iemeii i umpluser Iiinta
cu o substant galben si amar. El stia sigur c pmntul nu va mai
Ii al lor, si-n ea se trezeau acum orgolii de Ietiscan. La urma
93
urmelor poate c era un lucru Irumos, lui cel putin, n clipa aceea, i
se pru o nebunie, o mare prostie, gndul ei. N-o mai bga n seam,
de-acum stia c este un brbat mbtrnit devreme si obosit. ncepu
s se mbrace ncet. Se vedea c se ntmplase ceva cu el. S-ar Ii dus
acas s se ntind, sau mai bine s-ar Ii dus s-i ia pe copii de la
iezer. Ar Ii privit apusul, si lui n clipa aceea i se Icu nespus de dor
de pacea cmpiei si de mretia plin de nostalgie a apusului. O vzu
speriat. Sttea n Iata lui cu umerii albi, arcuiti Irumos, cu snii
mpungndu-i pieptul. si trecu bratele pe dup gtul lui si-si musc
buzele, gata s izbucneasc n rs. Alex, am glumit, te rog s nu te
superi, si s nu Iii crud cu mine. ncepu s-1 srute si s-1 strng la
piept. ti jur c am glumit, voiam s-ti strnesc dragostea, s te
strnesc .Alexandru Manu si trecu dosul mini peste linia obrazului
Iemeii. O privi n ochi si ddu din cap n semn c a nteles-o.
O rug n soapt s se mbrace si n clipa aceea Olena se simti
ngrozitor de umilit. Dup ce se mbrc, rmaser mbrtisati,
tcuti. Doamne, Dumnezeule, ce gaI era s Iac, sopti dup mult
timp Olena, M-am purtat ca o proast. Dar, stii Alex, uneori mi vine
sa m cert cu tine din dragoste. Ca s te Iac s suIeri si s m iubesti
mai mult. I srut tandr. O, Doamne, uneori e att de greu s-ti ex-
plic c triesc. Ceea ce stiu este c te iubesc ca o nebun, si mi-e
team c viata se va sIrsi prea repede. De aceea alerg uneori dup
tine ca o lunatic. Alexandru Manu se asez pe pat, o lu pe
genunchi si un timp i mngie vistor prul.

X X X

Era la presedintele tribunalului n birou. Parc-l simtea pe
Grigore Mihaide privindu-1 din cer. Domnule Presedinte, gestul
dumneavoastr de a-mi Iorta mna s intru la comunisti nu este loial.
Am vorbit ieri cu preIectul Predosanu. Presedintele tribunalului,
Nicolae Moga, se ridic de pe scaun. Un timp se plimbase gnditor,
94
cu minile la spate. Eu mi-am petrecut o viat n tribunalul sta,
prietenul meu Grigore Mihaide a Iost cel care a ocupat scaunul sta
pe care sedeti dumneavoastr mult. Se oprise n Iata lui, muscndu-si
buza de jos. Apoi si pusese mna pe umrul lui. Ai dreptate, vorbise
Nicolae Moga, ntr-un trziu. Dar ascult-m, c te vd un om bun,
cu judecat. Pentru binele dumitale ti spun, nscrie-te acum, pn nu
este prea trziu, la comunisti. I privise n ochi, cald si bun. S-ti Iie
clar. Nimeni nu te oblig. Te-am povtuit ca pe Iratele meu.
Omul tcu o clip. Numai asa va Ii bine pentru dumneata,
Alexandru Manu si ls privirea n podea. Si el se gndise la
lucrurile acestea. Natasa avea dreptate. O dat ce ei vor conduce
lumea si tu esti prea mic n lumea asta, ce rost mai are s te opui ? Se
ridic n picioare, i mrturisi omului din Iata lui c n convingerile
lui intime multe idei ale comunismului lui Marx st Lenin i se par nu
numai bune, dar si de domeniul viitorului. Se nscrise chiar n ziua
aceea n partidul comunist. O Icu mpcat, ba chiar bucuros, ca si
cum s-ar Ii eliberat. Cnd i spuse Elenei Manu c se nscrisese la
comunisti, Iemeia Icuse ochii mari, ca mpietrit. Rmsese asa
mult timp pn-si revenise. Dragul meu, cred c n-am auzit bine. Tu
nu vezi cum procedeaz comunistii n tar ? Au pus mna pe pre-
Iecturi, vor s desIiinteze partidele istorice si s aduc teroare. O lu
de mn si o asez pe scaun. ncepu s-i explice cu amnuntul totul,
vzuse doar cum este comunismul n Rusia. Reusii ce-l putin s-o
conving c lucrurile nu stau cum crede ea, comunismul nu este asa
cum l descrisese propaganda burghez, si-n al doilea rnd, asa ne
vom salva pmntul si ceea ce am agonisit.
Elena Manu rmsese mut, gnditoare. Peste dou zile trebui s
Iac un drum pn la Bucuresti, pentru aprobarea actului de numire
ca judector de ctre Tribunalul Suprem. Cltori n compartiment
cu un btrn. AIl pe drum c Iusese proIesor de istorie, intrase n
vorb, astIel c pn la Bucuresti drumul trecu repede. Domnule
drag, veacul 1848 - 1940 este veacul nostru de aur. De Iapt n-a Iost
95
nici un veac n cap, din 1859 a nceput norocul pentru noi, pentru
romni. Marea unire de la 1918 a Iost punctul culminant al istoriei
noastre, visul dintotdeauna al romnului. Btrnul proIesor vorbea
parc de undeva din adncul Iiintei lui. Glasul i era usor rgusit. Ca
si la 1600, unirea asta n-a tinut prea mult. Dac Mihai ar mai Ii trit
zece ani, nu se desprteau ele trile romne. Acum s ne rugm
Domnului, s-avem noroc. Tcuse, pe Iereastra vagonului se vedea
cmpul uscat, crpturile parc erau niste vizuine.
Doamne, ce secet, murmur btrnul absent, ca pentru el. Poate
c nu va Ii chiar asa de ru, domnule proIesor. Btrnul l privi trist,
cu un Iel de mil. Nu putem noi s ne nchipuim ct va Ii de ru,
dragul meu. ntmplarea ne-a Iost neIavorabil ntotdeauna n istorie,
ascult-m pe mine. E o ntmplare diabolic, Iaptul c pe tronul Ru-
siei si al Germaniei au venit doi paranoici n acelasi timp, o n-
tmplare de unu la un milion. Alexandru Manu se gndi la spiritul
slav si la psihologia omului de step, pentru care orizontul e o
chemare continu. i mrturisi btrnului gndul su, c de Iapt e
vorba de psihologia popoarelor aici, si c att Stalin cit si Hitler au
Iost produsele unor culturi, c ei poart n inconstientul lor,
inconstientul colectiv al popoarelor lor, setea de putere, setea de a se
ntinde n lume. Dorinta de a pleca la rzboi.
ProIesorul l ascult avid, de stiu eu, e posibil s Iie si asa.
ntotdeauna ns cnd se trece de la o ornduire la alta lumea si
pierde capul, oamenii sunt sclavii instinctelor, animalul din om iese
la supraIat. Eu sunt btrn, mi pare ns ru de oameni ca
dumneata. S stiti c eu am Iost in Rusia prizonier, patru ani. S-au
construit Iabrici, orase, a aprut o nou lume, mai putin supus
judectilor de clas, mai muncitoare. Btrnul l privi n ochi. Dragul
meu, nu uita un lucru, cel mai mare pericol al nostru este
politicianismul si dictatura. Totul la noi s-a stricat din clipa n care
partidele politice au devenit sclavele excesului de politicianism,
politicienii nostri s-au ntrecut n a se spa unii pe altii. Au Iost robii
96
puterii, i-a interesat numai puterea lor s adune bani si averi, iar la
tar nu s-au mai gndit deloc. Din clipa n care a nceput dictatura
regal si apoi dictatura lui Antonescu, din momentul la ne-am
semnat condamnarea la moarte.
Alexandru Manu l privi cu o expresie de nelmurire. Ce putea
s Iac Antonescu, vai, cnd tvlugul istoriei a trecut peste toti.
Btrnul proIesor zmbi ntelegtor. Vedeti, noi istoricii avem o alt
perceptie a istoriei, a neamului, dect dumneavoastr, juristii. Mai
proIund, mai real. Dictatura dragul meu nu merge pe spiritul
nostru, al romnilor. Ne mbolnveste, ne leneveste, ne stric, ne
Iace s reactionm anapoda. Noi am reusit s Iacem unirea
principatelor, rzboiul pentru independent, apoi marea unire, pentru
c n-am avut dictatur, ntelegi, dumneata ? Cine l-a pus pe neamtul
sta stricat, Carol al II-lea, s aduc dictatura regal ? Btrnul tusi
ncercnd c-si adune puterile. Anul sta, n mai, l judec pe
Antonescu. Verdictul era dat de la nceput, cu rusii n tar, s Iie
condamnat la moarte. Pe de alt parte, avea si el dreptate, sracu,
domnilor, dac ia ne-au luat Basarabia si Bucovina si ilalti ne-au
luat Ardealul, am vrut si eu s le capt napoi. Unii zic c asta era
unica solutie, da gresesc, mai era alt solutie. n sIrsit, acum vin eu
pe partea astlalt si zic, bine domnule Antonescu, da dracu te-a pus
s angajezi poporul sta, care abia se nIiripase si el, ntr-un joc att
de imprevizibil si s mergi pe mna unui scelerat ca Hitler ? Aici era
nevoie nu de un militar ca Antonescu, ci de un geniu politic. n
momentul acela ne trebuia un geniu la crma trii dragul meu, da, un
geniu ne-ar Ii salvat. Numai un geniu ne-ar Ii salvat, conchis
btrnul, dup care ncepu s tuseasc. Apoi privirile-i rmaser
pierdute pe cmp. Dar din pcate noi ne asasinm geniile, vorbi ca
pentru e, dup mult timp. Ce popor, s-si omoare geniile, murmur
el.
Trenul ncetinise, se apropiau de Bucuresti, vagonul se nclin
ntr-o parte. Si-am ajuns astIel, dragul meu, la problema geniului, dar
97
a geniului pozitiv, nu negativ cum a Iost Hitler, pentru c pe noi
numai un geniu ne poate salva. Alexandru Manu se simtea obosit,
nchise ochii si-si sprijini capul de peretele compartimentului. Noi
trebuia, s avem norocul rusilor, un Petru cel Mare ne trebuia. O
senzatie uscat de vom i stpnea plmnii. Respir de cteva ori
puternic. I auzi pe btrnul istoric vorbind singur. Un Petru I ne
trebuia nou, dragul meu, noi n-am avut genii politice, n istorie,
ctiva oameni mai rsriti acolo. Btrnul se ridic si cobor geamul.
Un curent rece i izbi Iata, sngele, suIletul. Se simti dintr-o dat
nviorat. Esti cam slbit dumneata, se vede dup cum arti, esti
galben ca turta de cear. i multumi din nou btrnului si nchise
mpcat si senin ochii. Atipi.
X X X
Bucurestiul i se pur dezolant. Data trecut cnd se ntorsese
din Rusia nici n-avusese timp s bage de seam. Acum mergea pe
strzile btrnului oras si imaginile care i se ntipreau pe retin i se
preau poze vechi, decolorate de soare. Venise demult toamna, aerul
era uscat. Fetele oamenilor se trau osoase si galbene pe lng ziduri.
Tiganii, vnztori de ziare, strigau cu glasurile obosite pe strzile din
centru, aproape pustii. Peretii cldirilor erau murdari, ici colo se mai
vedeau urmele bombardamentelor. La Tribunalul Suprem rmase
putin . Esti de-al nostru, Irate ? l ntreb tineretul cu mustat si cu
Iata tuciurie. i puse stampila de care avea nevoie, lovind cu toat
puterea hrtia. Apoi si Irec minile satisIcut. Da ce ai ? Vd c te
clatini. Ceru permisiunea s se aseza si se asez, nu se simtea bine.
Tinerelul veni ngrijorat lng el. Este de la rana din rzboi, ncerc
s-i explice. Cnd va ajunge acas va trebui s consulte un doctor.
Dup ce-si mai reveni iesi trndu-si picioarele. AIisele electorale
mpnzeau nc zidurile, usile. Se gndi c dincolo de Ietele splcite
ale oamenilor, de murdria care domnea pe strzi, si de ideea vag c
cei care vor veni la putere vor Ii comunistii, de mult, nc de cnd
plecase n rzboi, nu prea ntelegea nimic din ceea ce se ntmpla.
98
si umplu geanta cu ziare, apoi intr n primul magazin care-i iesi
n cale. RaIturile erau goale, n aIara unor bocanci care trebuie s Ii
Iost reconditionati si a unor haine vechi nu mai era altceva. Voia s
le cumpere alor lui haine. Deocamdat cumpr o pereche de
bocanci pentru Cristian. Mai intr n alte cteva magazine dar nu
gsi nimic. Un vnztor l trase ntr-un colt, domnu, dac ai cereale,
gru sau porumb, v mbrac toat Iamilia de sus si pn jos. n prima
clip era ct pe ce s accepte. Omul nu-i inspira ns nici o ncredere,
n ultimul timp numai de spargeri si de jaIuri auzise. i veni n minte
ideea s-1 caute pe unul din oamenii cu care Icuse aIaceri nainte de
rzboi. O lu pe strada Berzei n sus, unde stia c avea crama. Omul
l primi cu bratele deschise.
I invit ntr-o ncpere aranjat cu gust si chem un chelner. Deci
v-ati ntors din rzboi, domnu Manu ? Un timp v-am tot asteptat.
Omul i povesti pe ndelete ce era n Bucuresti, i Icea vinovati pe
Maniu si pe Brtianu de nenorocirea care avea s se abat asupra
trii.. n patruzeci cnd Antonescu le-a dat guvernu pe mn l-au
reIuzat. Acuma n-au vrut s se bage si uite c s-a terminat si cu ei. i
spuse ce-ar vrea s cumpere. Cum s nu, se oIeri negustorul amabil.
Vi le dau si pe gratis domnu avocat, numai ajutati-m cu niste
cereale. Daca mi-ati da mcar o mie de chintale as Iace avere,
ntelese gndul negustorului. i promise numai cincizeci, anul trecut
a Iost secet mare si nu s-a Icut nici la noi. Omul si Irec minile
de bucurie. i Icu un pachet cu haine dup cum i ceruse el, o rochie
pentru nevast-mea, pantoIi si stoI pentru copil, ghete. Ce-ar mai
putea el s-i mai dea ? i vorbi de Iata lui si de sora neveste-si, care a
rmas vduv cu doi copii, s-i dea pentru toti.
Peste noapte rmase s doarm la el. Se simtea de altIel obosit,
Ir vlag. Se gndi s consulte un doctor, dar cum era situatia de
unde s iei un doctor si cu ct s-1 pltesti. Milioanele treceau dintr-
o mn n alta, c ai Ii zis c sunt Iluturi, tranzactiile mai nsemnate
se Iceau cu valizele pline de milioane. Era vremea speculei si a
99
cstigului necinstit. Acum cine e mai nIigret si mai dat dracului se
mbogteste pe seama celorlalti. A celor sraci, care n-aveau
posibilitti, care erau loviti de soart, care se lsau manevrati si
nselati. A doua zi se scul de dimineat, negustorul i ddu un biat
s-1 nsoteasc pn la gar. Rmaser ntelesi s vin cu o masin
s-i dea cele cincizeci de chintale de gru si de porumb. n
compartimentul n care se urc mai era o btrn. Puse pachetul pe
banchet si se rezema de el. Ticitul lenes al trenului i Icea bine. S
mergi asa la inIinit legnat de tren, s te lasi dus asa, pn.

X X X

Ajunse dup amiaza acas. Trenul astepta mult n gri, apoi se
urnea obosit ca un animal btrn. Elena era bolnav, avusese de
dimineat o criz de astm. Olena era la conac, avea grij de culesul
viilor, iar .Alina si Cristian plecaser dup ce veniser de la scoal s
culeag prunii care mai rmseser. Muncesc copiii stia ca niste
oameni mari. i art ce cumprase. Ochii Iemeii se nviorar dintr-o
dat. Doamne ce rochie Irumoas, Elena ncerc s se ridice din pat,
dar nu reusi. Auzi, Alex, d-i-o mai bine Olenei. Nici nu-ti dai seama
ct munceste pentru noi. Cum vrei tu, Olenei i cumprasem niste
stamb s-si Iac ea. Mai rmaser un timp de vorb, apoi se duse
s-si pun s mnnce. Dup mas se simti mai nviorat. Eli, eu m
duc s-i ajut pe copii la prune. De mine trebuie s merg la slujb. O
s avem un salariu acolo ct de ct. Elena Manu deschise ochii si-1
privi recunosctoare. Du-te Alex. Nu-ti Iace griji, o s le nvingem
pe toate. Iesi prin vie si tie coasta prin prunii lui Grigore Mihaide.
Orasul se ntindea n Iata lui, cu acoperisurile vechi, nnegrite de
Iuningine. nainte de primul rzboi mondial Iusese un trgusor cu
prvlii pe strada principal, de Iapt orasul avea o singur strad
principal. n rest erau case mai artoase. Dup primul rzboi, mai
ales dup 1927, cnd se ridicaser ateliere si ntreprinderi si multi
100
ncepuser s prospere, orasul se mrise. Soarele apunea pe versantul
larg nvluit n aburi. Cristian Mihaide era urcat n prun, Alina si
Vasile Alexandru culegeau prunele de pe jos. Le ddu bun-ziua, cei
trei l ntmpinar cu cldur. O, ce bine c-ai venit, tat, aveam
nevoie de ajutor. Se aplec si ncepu s culeag cot la cot cu ei.
Vasile e cel mai harnic dintre toti, constat .Alexandru Manu, si-1
mpinse usor cu mna, obligndu-1 s se aseze n Iund. V arde de
joac, nea Alex, i rspunse biatul. Tanti Olena a zis c ntr-o
sptmn terminm si cu via si cu porumbul, Du-te mine tat la
conac s-o ajuti, Alina l privea cu chipul ei att de luminos si de
curat. Cred c-am s m duc, desi m simt cam bolnav. Stiti c am
Iost numit judector azi la Tribunal. Acum o s avem o leaI sigur.
E adevrat c v-ati trecut la comunisti, nea Alexandru ?
Cristian Mihaide coborse din pom si acum se aplecase si el s
culeag. Da, m copii, si o s Iie bine, o s vedeti. Discul soarelui
mare si rosu intrase jumtate n pmnt, nvluind valea larg ntr-o
ceat rosietic. Alexandru Manu si aduse aminte de cadourile pe
care le adusese. Le spuse c le cumprase ceva de la Bucuresti i
vzu pe toti sticlindu-le ochii de bucurie. Alina veni s-1 srute. Lu
tanti Olena ce i-ai adus ? I-am cumprat o stamb Irumoas s-si
Iac ce vrea sa. Si tie ti-am adus la Iel. O iubiti tare mult vd pe
Olena. Alina Manu si ridic ochii. Vai, tat, dar a Iost pentru noi ca
o adevrat sor, si ea si Cristi au Icut pentru noi tot ce-au putut.
Aripa serii cobora linistit din cer. Asa e, vorbi ntr-un trziu
brbatul si eu tin Ioarte mult la ea, cum am tinut si la Grigore. Vreau
s rmnem pn la sIrsit ca Iratii. Cristian Mihaide si misc
degetele ca niste serpi, dup prunele risipite prin iarb. SuIletul i se
topise ca un bulgare de seu, de atta recunostinta si de emotia cald
care-i inundase toat Iiinta.

X X X

101
Ploile au venit repede. Alexandru Manu mergea n Iiecare zi la
tribunal. Se simtea obosit si mai ales Ir nici o tragere da inim. Pe
cmp recolta Iusese strns aproape n ntregime. Mai rmseser
niste lanuri cu porumb, dar si lea aranjase Elena s le culeag
oamenii cu care le lucraser. Si s le mai lucreze si la primvar.
Alina si Cristian Mihaide si vedeau de scoala lor. Alina ncepuse de
pe acum s se pregteasc de Iacultate. Primele zile ale lunii
noiembrie venir senine si reci. Apoi se puser iar ploile care
huruiau pe acoperisul caselor parc de la nceputul lumii. Imediat
dup ce venise de la conac, unde sttuse pn se strnsese totul de
pe cmp, Olena Mihaide nu vorbise aproape dou sptmni cu
Alexandru Manu. Brbatul o vzuse mbuInat si artgoas si
ncercase s aIle ce are. Femeia i ntorsese mndr spatele.
Intr-una din zile nevast-sa l lu de-o parte pe Alex : te rog s te
mpaci cu Olena. Au bgat si copiii de seam c sunteti suprati. Nu
e bine, crede-m. Olena a Icut pentru noi Ioarte mult. O privise
atent ncercnd s aIle ce gndeste nevast-sa. Am ntrebat-o de ce
sunteti suprati si stii ce mi-a spus. Alexandru Manu o privea pe
nevast-sa nencreztor. I linistea expresia da blndete a chipului ei.
Alex, cred c Olena trece printr-o criz. Mi-a mrturisit c are pe
cineva, te rog s nu-i spui nimic, i-am promis c rmne secretul
nostru. Si acest altcineva, din cte mi-am dat seama este doctorul
Alexandrescu, ea mi-a spus asta. La urma urmelor cred c ar Iace
bine dac si-ar gsi un sot. Elena Manu Icu o pauz, poate unde
dorea s aIle ce gndeste brbatu-su. Mi-a spus c tu ai auzit de
legtura ei si c te-ai Ii exprimat Ioarte urt la adresa ei. Sotia lui l
nvlui ntr-o privire de repros, cald, n timp ce el simti durerea cum
l ptrunde pn n adncul suIletului ca un hu.. Alex, te rog s-o
mbunezi. As vrea s avem grij de Olena. Este bine s vorbesti tu cu
Alexandrescu, ca ntre brbati, s aIli ce gnduri are ? Alexandru
Manu reusi cu greu s-si stpneasc suIerinta si uluiala. Asadar,
asta era, de asta nu vorbea Olena cu el.
102
Nu putea totusi s cread, si ddu seama c este mai degrab o
stratagem a Olenei. Bine, o s caut s vorbesc cu Olena, i promise
el. Si chiar reusi n ziua aceea s-o prind singur acas. Era n
dormitorul ei, n odaia n care se luptaser odat cnd dorise el s-o
aib. nteleg c am gresit Iat de tine, te rog s-mi spui cnd si cu ce
ti sunt dator pentru c gogomnia asta pe care i-ai ndrugat-o Elenei
nu sunt dispus s-o accept. Olena Mihaide se apuc s sorteze niste
lucruri numai ca s nu-1 bage pe el n seam. Alexandru Manu i lu
mna i-o srut tandru, apoi o lu n brate. Femeia ncerc s se
Iereasc. O lacrim i ajunse n coltul ochiului ca o boab de
mrgritar. Nu cred c mai avem ce vorbi, Alex, suspin Olena. Pe
Alexandru Manu vorbele l nIuriar brusc. nteleg c ai rmas
aceeasi Iemeie tnr care are nevoie s Iii iubit, care vrei s m
strnesti, cum ai zis, dar cuvintele astea m-au jignit. O prinsese cu
amndou minile si-o zgudui ct putu. O vzu speriat. M port cu
tine ca un adevrat om, de ce nu-mi spui cinstit n Iat, ce ai ? Sper
c nu e adevrat problema aia cu doctorul Alexandreseu.
Olena Mihaide si ntoarse capul, tcerea se asez ntre ei ca un
perete. Ba este, sopti Iemeia. O s ne cstorim n curnd. Alexandru
Manu avu n clipa aia impresia c se prbuseste cerul pe el. Vzu
negru naintea ochilor. O plezni att de puternic peste Iat c-o vzu
prbusit n pat. Femeia se uit uluit la el. Si el o mai plezni nc o
data. GIia ngrozitor, gata s se prbuseasc. Spune c nu-i
adevrat, c te omor. Si dup aia m omor si eu. Olena Mihaide si
acoperise capul cu palmele ncercnd s se Iereasc de loviturile lui.
Tcerea i nghet auzul, creierii, si un timp brbatul se opri gIind.
Spune c nu e adevrat, tip scos din minti. Inima i btea s-i sparg
pieptul. Venele i se umIlaser la gt ca niste Irnghii. Timpul trecea
greu si lucrul acesta i Icea bine. Olena spune c nu e adevrat, o
rug brbatul, altIel te omor. Nu e adevrat, vorbi Iemeia, scncit,
dup mult timp, dar dac poti s m omori mai bine omoar-m de
103
pe acum. Olena Mihaide tcu mult timp, cu capul n pmnt.
Respiratia i era moale ca a unui animal nIricosat.
Alexandru Manu se asez lng ea pe pat. ncerc s-o ridice si s-o
ia n brate. O auzi plngnd nIundat, suspinnd, asa cum plng
Iemeile. i puse capul pe genunchi, o srut de cteva ori,
mngindu-o. Nu reusi s vorbeasc dect dup mult timp, cnd se
linisti. Nu plec de aici si te omor n btaie, pn nu-mi spui tot ce ai
pe suIlet. Ce e cu povestea asta cu Alexandrescu ? Buzele Iemeii
rmaser ntredeschise, cu liniile conturate Iin, nespus de Irumoase.
Am crezut c sunt nsrcinat si trebuia s gsesc pe cineva cu care
s cread Eli c am rmas nsrcinat. Asta a Iost. Tcu. Mai suspin
de cteva ori. Si-am vrut s te Iac s suIeri, binenteles, pentru c ti-
ai btut joc de mine. O mngie pe tmpla si o ls s se descarce.
Anii stia am muncit ca o slug pentru voi. Si drept multumire ei i
aduci o rochie de mtase, iar mie mi aduci stamb, din care poart
toate lptresele. Sigur c m-am simtit jignit.
Mai respir rar de cteva ori. Alinei i-ai adus pantoIi de cinci
milioane, biatului meu i-ai adus bocanci, Si ia prpditi si reIcuti.
si umezi buzele si se ridic n capul oaselor. Bine, dar rochia ti-am
dat-o tie, ncerc brbatul s-o mbuneze. Nu mi-ai dat-o tu, mi-a dat-
o nevast-ta ca unei miloage, pentru ct am alergat pentru ea. Se
ridic si ncerc s-si aranjeze hainele. Apoi dup ce te-ai dus la
Bucuresti ti-ai vndut numai tie grul, la copiii mei c au nevoie s-
si cumpere haine si s le pltesc taxele nu te-ai gndit. I privi trist,
drept n ochi. Fata i se umIlase usor da plns. Asta e tot, suspina
Olena Mihaide. Alexandru Manu se ridic si o lipi da el. Astea snt
moIturi de Iemeie ndrgostit care vrea s aIle ct este de iubit, i
srut el mna respecuos. Pentru asta te iert, iar dac am gresit cu
ceva ti cer iertare. Rmnem asa cum ne-am nteles. Esti sotia mea
si copiii ti sunt ai mei. O s am grij ct voi tri de ei ca da ochii din
cap. Olena Mihaide se lipi de el suspinnd. Hai s mergem n
cmruta din spate, o rug el. Femeia ddu din cap plns.
104
O lu nainte. nchise usa dup el. Brbatul o lu n brate. ncepu
s-o srute si s-o mngie. Apoi o ntinse n patul pe care se iubiser
de attea ori. I ls s-o iubeasc. I cuprinse cu bratele pe dup gt,
suspinnd. nchise ochii de plcerea si suIerinta gingas, nlttoare,
care-i umplea toat Iiinta.

X X X

Satele din partea aceasta de tar au Iost mai putin lovite de
secet. Primvara anului 1947 veni ploioas, ca si cum ar Ii vrut s
umple, s suplineasc setea de ap a pmntului. Alexandru Manu a
Iost numit Presedinte al Tribunalului, n locul celui care-1 angajase
pe el. Aproape toat vara s-au certat. Olena Mihaide reIuza s vnd
pmntul asa cum o nvtase el. Elena Manu se mpotrivise si ea
brbatului cnd Iusese vorba s-si vnd viile sau livezile de pomi.
Coastele pentru Inete sau grdinile pe care semnau n unii ani gru
ori porumb, treac-mearg, le-ar mai Ii vndut, dar cnd Iusese vorba
s vnd viile si locurile bune de pe care scoseser ntotdeauna
recolte Elena Manu se opusese cu toat nversunarea, Alexandru
Manu le explicase la amndou c atunci cnd vor Ii create conditiile
se vor nIiinta sigur colhozuri, asa cum se ntmplaser lucrurile n
Rusia. De unde stii tu c se va ntmpla asa, poate c nu va Ii chiar
asa. Olena Mihaide se lsase convins greu si pn n toamn abia
dac vnduse cteva hectare de Inete.
Ceva, ca o Iort care-1 ntoarce pe om pe dos, se nvrtosase
n suIletul ei. Se ngrsase putin, mersul i era mai greoi, dar cnd
vorbea sau cnd Icea ceva totul n ea exprima o ncrncenare de
brbat. Dac este pe asa n-ai dect s-ti vinzi tu pmntul, eu nu
vnd nici mcar o palma, i spusese, cu Ilcile strnse, privindu-l cu
ur. Alexandru Manu zmbea trist, cu expresia aceea de paloare pe
chip care-1 Icea s se uite la oameni si 1a lucruri ca si cum le-ar
privi de undeva de departe. O s te convingi, ai s vezi, draga mea.
105
Cnd ti spun eu c acesta e modul de a gndi al comunistilor. Cnd
copiii erau la scoal si aveau putin timp se ntlneau n cmruta din
spate. Olena Mihaide se schimba dintr-o dat ca si cum ar Ii Iost alt
Iemeie. Devenea supus si tcut. si punea obrazul pe umrul
brbatului, l sruta cu buzele moi si Iierbinti ca si cum l-ar Ii adulat,
sau ca si cum s-ar Ii rugat. Alexandru Manu se bucura de strnirea
eIluviilor crnii, n gnd i multumea Iemeii care-i Icuse viata
Irumoas. i lua capul n palme, o privea n ochi disperat, c nu si-ar
mai Ii luat privirea din ochii ei niciodat, apoi o strngea la piept
aproape s-o omoare. Rmneau asa ascultndu-si btile inimii sau
cntecele cocosilor care izbucneau din pmntul galben.
I trgea peste ea si se lsa iubit mngindu-l , privindu-l cu
o dragoste nesIrsit. Se trezea trziu, de parc ar Ii czut ntr-un
semn ciudat, cnd l auzea gIind lung, Trupul Iemei cptase
proportii. l lua n brate si-1 nvluia cu toat dragostea de care era
capabil. Dup ce o lovise cnd si pierduse mintile, ncercase de
attea ori s-si ia revansa asupra ei, druindu-i mai mult dect s-ar Ii
asteptat s primeasc. Olena l mngiase privindu-1 pierdut.
ntelege c eu ti sunt recunosctoare. Am vzut atunci ct de mult
m iubesti. Am vzut ce ngrozit ai Iost la gndul c s-ar Ii putut s
m pierzi. II mngiase zmbindu-i mistuit de o mil Ir margini,
Nici nu-ti nchipui, Alex, ct ti sunt de datoare. Alexandru Manu
simtise c se produsese ceva proIund n ea. ncepuse s i se supun.
I privea uneori ca si cum s-ar Ii uitat la un sInt. Cteva zile dup
abdicarea si plecarea regelui Olena Mihaide rmase mut. Nu-i
venea sa cread, si dup o sptmn astepta s vin cineva si s-i
spun c a Iost o glum.
Bine, dar noi am Iost crescuti n cultul regelui, n-a Icut
Ferdinand marea unire a trii, n-a citit regele Proclamatia de la 23
August ? Alexandru Manu i luase mna. Nu te speria, nu se
scuIund pmntul. Si societatea pe care au construit-o rusii este tot
o lume n care se poate tri. Acum sper c m vei asculta si o s Iaci
106
cum te-am nvtat. Un timp se gndi la oamenii crora putea s le
vnd pmntul. Alexandru Manu i spusese destul de clar dac nu
vrea s-si Iac singur ru s nu vnd pogoanele pe bani. Pe tot
pmntul ar Ii trebuit s primeasc o mie sau doua mii de valize
pline ochi cu hrtii de milioane de lei. Da pe ce naiba s dau
pmntul atunci ? l ntrebase Iemeia nucit. Pe salbe, pe aur.
Tranii mai bogati au salbe, le pstreaz toti din mosi strmosi. Dac
poti d hectaru si salba. Nici n-astept s se desprimvreze bine si
Olena Mihaide si si gsise oameni cu care se tocmise ct si unde s
vnd.
Viile le ddu cel mai repede. Oamenii car le cumpraser parc-
si pierduser mintile. Rmseser la Iel de respectuosi, ba deveniser
ntr-un Iel agresiv slugarnici. Ochii le ardeau n cap ca niste bani de
ntuneric la gndul c pmnturile boierilor vor Ii de acum ale lor. O
viclenie ciudat, de vulpi le plpia pe Iete. Privindu-1 pe Dumitru
Fluieraru, pe care-1 cunostea de ani de zile, cum se tocmeste, o
spaim ciudat ca un tipt i umplu dintr-o dat Iiinta. Se ruga de ea
s-i vnd o bucat de vie de la Pruni. Si ei i era ngrozitor de team
c s-ar putea ca omul din Iata ei, plecat de acum pe saizeci de ani s-
si piard mintile. Se gndi c poate s-1 Iorteze s dea mai mult. i
mai ceru nc dou salbe si omul chicoti de bucurie. i spuse c ar
vrea s se mute la Bucuresti si c are nevoie de bani s-si cumpere
cas. Pn n var reusi s vnd trei sIerturi din pmntul pe care-1
aveau nainte de rzboi. I ajut si pe Alexandru Manu s vnd din
pmnt.
Prin sate se strnise o vlv usoar, desi vorbise eu oamenii s
rmn numai ntre ei. Dup vnzarea pmntului Olena Mihaide se
simti dintr-odat usurat. i era suIletul pustiu si eliberat. Dup
cteva zile senzatia aceasta ncepu s-o apese. Parc ar Ii Iost un
necat care n-avea de ca sa se prind. ntr-o noapte vis c vntul o
luase pe sus si o purtase mult timp prin vzduh. Spaima crescuse n
ea, trupul i era usor parc ar Ii Iost o Irunz, si vntul o tra pe de-
107
asupra satelor si a mrcinilor. Cnd se trezise era lac de sudoare.
Inima i btea dureros, parc n locul ei ar Ii avut o ran.

X X X
Alexandru Manu devenea pe zi ce trecea mai galben, mai subtire.
Prul i albise aproape tot si deasupra chipului pergamentos, cu
epiderma Iin, ca supraIata unei ape, prea mai degrab o vlvtaie
de alb dect un chip omenesc. Dup reIorma Iinanciar din vara
anului 1948, cnd multi rmseser cu saltele pline de bani, bune s
doarm pe ele sau s le dea Ioc, c la altceva nu mai puteau Ii buni,
Olena se convinse nc o dat de puterea brbatului de a ntelege
evenimentele.
Majoritatea oamenilor erau uluiti dup attea cte se
ntmplaser. Unii ncepeau s treac la comunisti dar mai mult
dintr-un instinct mimetic, de conservare, vznd c cei mai multi se
ndreptau ntr-acolo o luau si ei dup ceilalti. Cei mai multi ncepeau
s nteleag noul curs al lucrurilor. Faptul acesta le ddea un sen-
timent ciudat de eliberare. Alexandru Manu pstrase via din jurul
conacului. Apoi aveau pmntul de lng cas, cteva livezi n
apropierea orasului. Si acum Ir pmnt ce-o s m Iac, Alex ?
Olena Mihaide l privea cu o expresie de uimire pe chip. Lumina i
tsnea din ochi ca un gheizer. De Iapt l sorbea din ochi, asteptnd un
rspuns care s-o linisteasc din partea lui. Erau pe terasa casei Olenei
Mihaide. Cristian era plecat, biatul cel mic si Icea lectiile la masa
din suIragerie. Ce s Iaci ? nimic n-o s Iaci. Cu banii pe care o s-i
iei pe salbe o s tinem copiii la Iacultate, ceva o s mai cstigm din
pmntul care ne-a mai rmas. Ai vzut c salariul meu care nu e asa
mic l mpart la amndou casele. Si c ne ajunge destul de bine,
Olena Mihaide si nclin capul privindu-1 pe sub gene ntr-un mod
care te-ar Ii Icut s crezi c n clipa urmtoare ar Ii izbucnit ntr-un
rs Iericit. M, sopti dintr-o dat rstit, tu s mai mi druiesti nc
108
un copil, auzi, ct mai sunt n putere ! C dac nu, te omor ! Surse
apoi prelung. Vorbeau n soapt s nu-i aud copilul din cas.
E prea trziu Olena pentru asta, i rspunse brbatul, tot n soapt,
privind departe, pierdut. OIt deodat adnc, din toat Iiinta lui. S
ni-i aranjm noi pe stia si s Iim sntosi. Elena Manu era din ce n
ce mai bolnav. Mai bolnav e un Iel de a spune. Slbise, i se vedeau
oasele subtiri si Iine ca un Iiligran. Si venele, parc ar Ii Iost o at
albastr. Doctorii i spuseser c la boala ei poate s-o duc si pn la
o sut de ani. Elena Manu zmbise trist, nu-i credea, dar era bine c
ajunsese si la vrsta asta. S-si vad Iata mare. Alina Manu
terminase liceul n vara aceasta, anul sta o s Iie de pomin, se
gndite Iata dup ce reusise la Iacultate. Simtea ea c o s Iie un an
care va rmne nsemnat n istorie. Olena Mihaide si ridic speriat
pleoapele, cltinndu-si capul, asa cum Icea n adolescent, mai
mult din cochetrie. Sopti ceva nervos si nelmurit.
Iar o bntuise gndul la nenorocit. I se mai ntmplase, desi de
Iiecare dat se trezea parc speriat la realitate. Prima dat cnd i
venise ideea aceasta Iusese mai mult o glum. Se lsase dus de
gnduri. Se vzuse, nici ea nu-si dduse seama cnd, btrn, trecut
de cincizeci de ani. Elena Manu murise, si, ea si Alexandru erau
acum mpreun. Prea tulburat, si mai trecu o dat mna peste Iat.
si aduse aminte c dorise s-i mai Iac un copil, si el i spusese c
de acum sunt prea btrni. Apoi ideea Mortii Eleni Manu si i se
nIipse din nou n minte, luminnd n jurul ei. Ei, Doamne, si zise n
gnd. Hai s iesim n livad, o invit Alexandru Manu. Lumina avea
concretetea unui lichid glbui. Brbatul o luase nainte si acum o
astepta. Se opri n loc Iascinat de Irumusetea de copil a chipului alb.
Parc ar mprstia n jurul lui lumin. Alex, tu o s ajungi un sInt,
surse Olena. M preocup un gnd, si continu brbatul ratio-
namentul. Dac lucrurile vor evolua asa cum le-am gndit eu, cred ca
cel mai bine ar Ii Olena dac ti-ai lua o slujb. n Rusia de pild, toti
muncesc, sunt legati de locul de munc. Acum e mare nevoie de
109
proIesori. Ai putea intra nvttoare, sau la ciclu gimnazial, ce zici ?
Femeia se uit nencreztoare la el. Un abur de tristete i trecu peste
Iat. De ce Alex, chiar ne simti ca pe o povar ? O ducem bine asa
cum suntem acum. Alexandru Manu deveni dintr-o dat nervos. De
asta n-am crezut c vei Ii capabil. La binele tu m-am gndit.
Se asezar. Sub mrul tomnatic, crescut urias, parc ar Ii Iost un
stejar. Brbatul se ntinse pe spate cu minile sub cap. Cnd se
miscau ramurile se vedeau bucti splcite de cer. O stare limpede,
ca si cum cerul ar Ii Iost un lichid rece, odihnitor i ptrundea
suIletul. Ar Ii rmas asa zile ntregi si nu s-ar mai Ii sturat.
Linistea clipocea n el odihnitor. Am obosit, Olena, sau nu stiu ce
naiba se ntmpl cu mine. Nu mai mi pas de nimic. Alexandru
Manu vorbea rar, parc ar Ii evocat ceva de demult. Mi-e team c-o
s rcesti, Alex, nu vrei s te ridici ? l rug Olena Mihaide. Nu, mi
Iace bine senzatia de rece a pmntului. Un timp tcur. Se auzea
linistea adunndu-se de la mari deprtri, clipocind dulce ca un
izvor. Soarele se lsa nepstor, buimac, nspre zare, peste
acoperisuri. Mi s-a Icut o sil de Tribunal, cum nici nu-ti nchipui,
sopti trist brbatul. Totul e o porcrie si ce e mai ru este c oamenii
nu stiu pentru ce. Alexandru Manu, si ridic ceaIa, privind-o n ochi.
Mi-asi dori s plec undeva, departe, de unde s m ntorc reIcut,
proaspt, oIt el nespus de trist.

X X X

Olena Mihaide a intrat n nvtmnt chiar n toamna anului
1948. La nceput i s-a prut un lucru Ir important. Alexandru
Manu o convinsese c peste ctiva ani nu se va mai putea tri dect
dintr-un salariu. Apoi a nceput s-i plac. Ochii vii ai copiilor,
chipurile lor care rmneau nemiscate, sorbind-o, o Iceau s se
gndeasc la anii care trecuser. si amintise Ietita care Iusese, ce
mult contase pentru ea atunci privirea, ncurajarea unui proIesor.
110
Cristian Mihaide se pregtea pentru Iacultate, l gsea acas aplecat
deasupra caietelor. Serile si le petreceau n casa lui Alexandru Manu,
erau seri calme, plcute. Elena Manu. ncepuse s albeasc si ea ca
brbatu-su. Numai ea, Olena, avea impresia c va rmne mereu
tnr, puternic. Nu ti-am spus eu c va Ii minunat dac vei intra n
nvtmnt ? Sedeau la mas, brbatul o nvlui cu o privire cald. i
povesti c are un elev care este o adevrat minune. Copilul este istet
Ioc, are tinere de mine si ntelege Ioarte repede lucruri greu de
nteles pentru copiii de vrsta lui. Biatul i place att de mult nct i-
a devenit o obsesie. Dup ce o s termine, o s-i conving pe printi ,
si chiar o s-i ajute cu bani de la ea, ca s-l dea mai departe. Stii,
cred c as putea s dau oameni Ioarte mari, dragule.
Olena Mihaide se opri s-1 priveasc pe Alexandru Manu. E si
sta un lucru, nu ? E mare lucru. Parc viata mi este mai plin acum.
De Iapt dac stau bine s m gndesc tu ai vrut s m pregtesti
pentru btrnete, nu-i asa ? Nu, i spuse Alexandru Manu dup ce o
privise cu dragoste, calm. Am vrut, si ncerc si acum, s gsesc un alt
mod de a ne adapta la viat, la realitate. Cred c te-ai sturat si tu s
Iii vechilul pmntului tu. Bunicii nostri aveau constiinta istoric a
rangului, a rolului lor, n viat, pe lumea aceasta, noi am pierdut
lucrul acesta Noi trebuie s ne umplem timpul cu ceva.
Elena Manu, care-i ascultase n tcere, le aruncase o privire
obosit, acr. De asta a vrut Alexandru s intre si ea n nvtmnt.
Cuvintele sotiei lui Alexandru Manu sunar ca un repros. Plecarea
Ietei la Iacultate lsase un gol n casa lor si-n golul sta venise si se
instalase Olena. Simtise lucrul acesta clar, era prea obosit si prea
bolnav ca s mai poat ceva. Olena Mihaide csc lung. Se scuz c
e obosit si plec. Cei doi soti rmaser singuri. Elena Manu lu un
roman pregtindu-se s citeasc. n ultimul timp serile deveniser
din ce n ce mai searbede, mai pustii. n momentul acela i se pru c
linistea se ntinde n jurul lui ca o mare. C o stnge ca ntr-o ching
111
din care nu a mai putea s ias. Btrna cas n care triau de attia
ani rsuna, ampliIicnd pustiul din ei, ca o scoic.

X X X

Primvara anului 1949 veni grbit, ca si cum ar Ii trecut peste
iarn. n ultimul timp, luat cu treburi Alexandru Manu parc
pierduse senzatia timpului, ncepuse s-si ia concedii medicale. Se
mprietenise cu doctorul Goran, care era plictisit de meseria lui ca si
el. i plcea s ias singur n aIara orasului, s rtceasc pe cmp
nspre iezer, sau pe dealurile din partea de miaznoapte a orasului.
Olena Mihaide se supra de Iiecare dat cnd iesea Ir ea. Ai si tu
rbdare, lumea a nceput si asa s ne brIeasc. I obseda durerea,
senzatia neplcut pe care o trise ultima dat cnd Icuser
dragoste. Ideea ca Olena este cu mult mai tnr dect el, c se simte
de mult epuizat l chinuise mai putin. Adevrul este c omul moare
putin cte putin si c bietul organism uman nvat nc din
adolescent s moar. Ceea ce trise Iusese un Iel de sentiment al
nimicului. Al gestului uman Icut n van. Fcuser dragoste si trupul
Iemeii l percepuse ca pe un univers gelatinos, rece.
Se vzuse ca si cum s-ar Ii privit de undeva de sus. Nici un Iior,
nici o emotie, trupurile li se miscau Ir nici o dorint. n virtutea
unei vointe stupide. ntelesese lucid, usor disperat, dar cu att mai
proIund, c de acum ncolo trebuie s se bucure de alte lucruri. De
lumina care cdea pe cupola lumii, pe dealuri, n dup-amiezile
primverilor, de susurul izvorului de la Buduroi, pe care nu se mai
stura ascultndu-l, de Iosnetul dulce al porumbilor. De transparenta
aerului, de nostalgia sunetele plutind n vzduh. Ii plcea cnd vedea
oamenii muncind pe cmp. Parc pmntul era treaz sub ei si se
bucura. Se gndea la copii ca si cum ar Ii Iost si aceasta o problem
rezolvat. Alina avea s termine Iacultatea. Cristian era un biat
muncitor si dezghetat. Dup ce vor iesi de pe bncile Iaculttilor, vor
112
merge la posturile lor, si vor avea copiii lor. El cu Olena si cu
nevast-sa vor rmne ca niste ppusi czute pe Iundul unei blti
secate.

Ajunsese la Iezer, ct vedeai cu ochii nu era tipenie de om.
Cntecul unei ciocrlii i sperie inima, topindu-i parc suIletul. Ceea
ce l uimea era sentimentul de melancolie milenar care putea slsui
n cntecul unei psri. Parc vedea civilizatiile care-au trecut de la
nceputul lumii, suIletul lui se umplea de nostalgie, de prerea de ru
dup aceste civilizatii. Doamne, si cnd te gndesti c toat memoria
lumii slsluieste numai n cntecul unei biete psri. Soarele se lsa
peste ape nspre orizonturile dormitnd. O clip avu impresia c
halucineaz. O vzu pe Olena n lumina dup-amiezii parc ar Ii Iost
o nluc. Asa cum venea, n minte i se trezi concret, dureroasa
imaginea Anei lui Manole. Cum venea mpotriva vntului, a ploilor.
Stia dinainte c va ajunge chiar dac ar Ii Iost trimise toate stihiile
pmntului mpotriva ei. O cldur i se ls pe inim. O albin i se
asez ncet pe mn. De parc ar Ii vrut s-i spun ceva. O privi o
clip nsetat de Irumusetea si delicatetea impresionanta a alctuirii
trupului micutei vietti. Apo o mpinse ncet s zboare.
n clipa aceea zumzitul albinelor si al mustelor i umplu auzul.
Se gndise c acest bzit al mustelor, ca si cldura care-i adormea
simturile erau elementele Iundamentale ale acelei stri de duc si de
moleseal, o stare ciudata de pierdere si de trecere a izvoarelor
timpului, pe care o trise n Iiecare primvar. Fcu ctiva pasi n
ntmpinarea Iemeii care se ndrepta ntins ctre el. Olena Mihaide i
zmbea din toat Iiinta ei. Veni si se lipi de el ca o adolescent
rusinoas. GIia. Un timp rmaser asa. Stia c nu se ntmplase
nimic. Femeia si nlt Iata, nelinistit. De ce nu m-ai asteptat ?
Stiai c la unu vin de la scoal. Se desprinse de el dup mult timp.
Privirile i rtcir copilresti, pierdute pe ntinderile pustii. Nu te-ai
suprat, nu-i asa, c te-am cutat ? Se privir tcuti, cald. Cnd am
113
vzut c nu te gsesc acas am avut un sentiment ciudat, de
disperare. M-am obisnuit att de mult cu tine, Alex, c n-as putea tri
Ir s te vd nici mcar o zi. E un sentiment de sotie btrn, dar
care-mi place Ioarte mult. Zmbea sIioas si zmbetul sta i evoca
chipul adolescentei de alt dat. O lu de mn si Icur ctiva pasi.
Imaginea aceasta a unei Olene plin de sIiiciune l emotiona. Cu
ctva timp n urm i mrturisise lucrul acesta. Femeia privise
gnditoare prin el, ai dreptate, ntr-un timp att de scurt am simtit si
eu c m-am schimbat. Cred c mbtrnim, dar Ielul aceste de a
mbtrni alturi de un om Irumos ca tine e minunat. O luar n sus
pe cursul Iirului de ap, tcnd. Dac cineva i-ar Ii vzut de departe
ar Ii crezut ntr-adevr c sunt doi adolescenti n vorb, urmnd cine
stie peste ct timp s se cstoreasc.

X X X

Alexandru Manu a murit n iarna anului 1950. n ianuarie
czuser zpezi mari ca niste perdele mtsoase. Urmar cteva zile
senine pe la nceputul lui Iebruarie. Alexandru Manu si luase un
concediu medical, n ultimele zile se simtise slbit. Att de
neputincios parc nu mai Iusese niciodat. Sttea ntins n pat, se
trezea cu minile puse pe piept, si atunci Icea eIortul s si le
desprind. Nu-i prea ru de nimic, dar nici bucuros nu-i era suIletul.
n ultimul an, cu ntretinerea caselor si cu ntretinerea Ietei la
Iacultate dduser destui bani. O stare vag de ngrijorare i spunea
c anii care vor veni vor Ii din ce n ce mai grei si mai cenusii. Bine
mcar c aveau copii buni. Uneori atipea si de Iiecare dat si aducea
aminte emotionat ce visase. Mai toate visele l transportau n
copilrie. Se vedea la conac cu bunicul lui, sau n casa n care se aIla
acum, jucndu-se n curte, supravegheat de maic-sa. Cnd se trezea
avea sentimentul c chiar n clipa aceea s-a desprins de copilrie. O
senzatie tulbure, plin de o bucurie carnal. Elena Manu era n
114
camera cealalt. Din cnd n cnd mai venea pe la el s-1 ntrebe
cum se simte. La dousprezece o astepta pe Olena. De pe 1a
unsprezece ncepuse s se gndeasc la ea. Timpul trecea greu,
chinuitor. Ziua de astzi ncepuse cu un soare orbitor. AIara zpada
strlucea indiIerent sub soarele rece. Era n ziua de 15 ale lunii
Iebruarie. Atipise si nici nu-si dduse seama cnd se trezise. Ar Ii
vrut s mai doarm. Simtea o stare ciudat, i prea ru dup ceva si
nu putea sa-si dea seama dup ce i prea ru. Cnd era copil mai
avusese stri din acestea. Mintea nu-i mai struia asupra unui lucru,
sau a unei amintiri, continea toate amintirile ca pe Ietele unui
octaedru si le privea contemplndu-le de undeva de departe. La un
moment dat simti un Iel de izvor cald n piept, un gust dulce i
inund gura, ntreaga Iiint. N-o auzi deloc pe Olena cnd veni.
Numai tiptul, att de cald, bineIctor al Iemeii i lumin trupul pe
dinuntru trezindu-l.
O privea n penumbra mtsoas a dormitorului. Prea ngrozit,
iar el nu putea ntelege de ce. O chema pe nevast-sa creia i striga
s se ridice. Privirile i se abureau obosite. Apoi o vzu aplecndu-se
asupra lui. Colturile gurii i tremurau usor, schimonosindu-i tot
chipul. ncet, ncet si revenea. Nevast-sa era lng el. Pe Olena o
vzuse iesind pe us. Peste putin a vzut-o intrnd cu doctorul
Goran. Btrnul i-a aruncat o privire linistit, apoi si-a vzut de trusa
lui. i auzea vocea rgusit care ncerca s le linisteasc pe cele dou
Iemei. Le-a cerut ajutorul s-l ridice n capul oaselor. Mintea i
devenise limpede, glbuie. Nu-l durea nimic, numai prerea aceea
vag de ru i umplea toat Iiinta. Senzatia de rece pe care i-o
producea stetoscopul lipit de piele l Icea s scoat gemete usoare.
N-are nimic. E sntos tun. M-ai auzit, prietene, n-ai nimic ! Vorbise
intentionat mai tare. A cutat din ochi masa, si-a pus ochelarii, a
scris o retet. Dac ai umblat ast var n soare, si doar ti-am atras
atentia. S-a ntors linistit ctre Olene Mihaide. Doamn, i Iaceti
reteta aceasta, si ntr-o sptmn o sa Iie din nou pe picioare.
115
Olena si-a pus pardseiul nIrigurat. Femeile erau amndou mai
linistite. Cnd s-a ntors, doctorul si luase un scaun si sttea la capul
bolnavului.
Elena Manu si adusese si ea un scaun. l asezaser pe dou perne,
bolnavul avea acum capul ridicat ntr-un mod care-1 Icea sa semene
mai degrab cu un bust de statuie, usor rsturnat pe spate. Tcerea
pndea umed, rbdtoare n lucruri, n ziduri. Asa, doamn, se
ridic btrnul doctor n picioare. Medicamentele i le veti da n Ielul
urmtor: zece picturi din sticluta aceasta... Elena Manu nu se putu
ridica, cea care l asculta cu atentie era Olena Mihaide. Medicul i
administr prima doz din medicamentele cumprate. Desear dup
mas i dati aceleasi picturi si aceleasi pastile. Dup mas, mine
dimineat, la Iel. Dac hemoragia nu nceteaz pn mine
dimineat, una din dumneavoastr veniti s m anuntati. I internm.
Un timp aerul din jurul lor se asez parc n straturi pe podele si pe
lucruri. Doctorul l privi ascultndu-i respiratia slab, ritmic.
Bolnavul si tinea ochii nchisi, din cnd n cnd cte-un geamt
moale se ridica din trupul att de slbit. Dac am timp n jur de nou
o s mai trec eu pe aici. Dac nu, i dati medicamentele asa cum am
stabilit. Btrnul se nclin binevoitor. Olena l conduse pn la
poart. ncerc s-i strecoare bani, dar btrnul protest destul de
energic ca s mai insiste.
Un timp lucrurile au prut s mearg mai bine. l pzeau eu
schimbul. Alexandru Manu avea momente cnd deschidea ochii
neIiresc de mari. Le ntreba cu vocea slab, pierdut, ce Iac, copiii ce
mai Iac, sunt bine ? Snt bine, Alex, l linistea Olena Mihaide, noi
suntem bine toti. Tu trebuia acum s te Iaci sntos. La sIrsitul
sptmnii hemoragia sa porni din nou. l internar chiar n ziua
aceea, o zi de smbt, cu cerul plumburiu, cobort jos da tot, gata s
se prbuseasc pe case. Olena o rug pe una din colegele el s-i tin
lectiile, astIel c putu s stea tot timpul cu el la spital. La
dousprezece venea s mnnce, copiii erau amndoi la scoal. Din
116
partea lor n-avea nici o grij. Trecea pe la Elena Manu, s-o anunte
cum se mai simte sotul ei. Mai Icea cteva cumprturi, ce credea
ea c i-ar Ii Iolositoare, apoi se ntorcea la spital. Li se dduse o
rezerv, Olena si luase de crosetat, sau i cumpra ziarele pe care i le
citea.
ntr-una din zile cutnd n scrin ddu peste Registru cu socoteli
ale bunicii ei. si aduse aminte ca btrna i-l dduse s i-l pstreze.
De Iapt erau mai mult nsemnri despre mosiile lor, ale Locustenilor,
un Iel de arbore genealogie si de amintiri. n partea ultim a
registrului erau nsemnrile ei despre ntlnirile cu Vasile Manu,
bunicul lui Alexandru Manu, nsemnrile btrnei, parc o vedea
naintea ochilor, usor adus de spate, cu chipul rotund, mpovrat de
riduri. ,Astzi, 15 august, de SInt Mria, a venit Vasile Manu la
mine. Am stat de vorb trei ceasuri, amintindu-ne despre mosii si
strmosii nostri si despre ntmplrile de alt dat. Mi-a spus c i se
Iace asa cte odat dor de mine si atunci ar btea calea s vin s m
vad. Data trecut mi-a spus c-i e rusine, dar dac eu n-asi avea
nimic mpotriv, ar voi s ne cstorim. Treburile n cas ni le-ar
Iace slugile, Iiind mpreun ar avea si el cu cine vorbi. I-am adus
aminte c n tinerete putea s m cear de la tata.
S-a ntristat si-a tcut mult. Dac as avea cincizeci de ani mai c
m-as ncumeta, chit c gurile rele ar avea ce vorbi. La Vasile am
tinut de cnd m stiu. L-am iubit tare mult, toat viata. Dar asa, la
saptezeci de ani, ce rost ar mai avea. I-am spus c poate s vie s m
vad si s mai stm de vorba ori de cte ori doreste. Mi-a multumit si
a rmas tot asa czut pe gnduri. Olena Mihaide nchise registru. si
duse mna la inima care o durea slbatic. Oasele o durea n alt Iel,
dulce, ca si cum le-ar Ii avut de ceat. Era att de emotionat, nct i
Iu team c va izbucni n plns. Barba i tremura usor. Totusi mai
deschise nc odat registru. Citi mai departe. Sub rndurile
nglbenite de vreme se distingea usor destul de limpede data, 20
117
septembrie 1902. si nchise ochii si i strnse ochii, ca si cum ar Ii
vrut s rememoreze data. Doamne, ce de timp a trecut.
A luat registru si 1-a mpachetat. I l-a artat n dup-amiaza aceea
cnd s-a trezit. I-a citit tot, ce era n legtur cu dragostea bunicilor
lor. Alexandru Manu a rmas gnditor. Buzele si obrajii i erau albi
parc ar Ii Iost de var. Dac s-ar Ii iubit ei, nu ne-am mai Ii iubit noi,
sopti Alexandru Manu. Ba s-au iubit, Alex, s-au iubit toat viata,
buna spune limpede lucrul acesta, numai c din pcate nu sau
cstorit. Si nu s-au iubit, n-au Icut dragoste, asa cum am Icut noi !
Este ca si cum dragostea lor, care nu s-a mplinit, ni s-a transmis
nou, ca s-o mplinim noi. Cu noi s-a mplinit dragostea lor. Acesta
este adevrul. ncerc s zmbeasc. Chipul usctiv si galben al
brbatului se ndulci devenind aproape de nerecunoscut.
Cu prul alb, acoperindu-i capul, care i se micsorase ciudat de
mult, prea mai degrab un pom nIlorit. i puse mna pe Irunte. De
emotie si misc buzele ca s nu izbucneasc n plns. Ai nteles ?, l
ntreb n soapt apropiindu-si obrazul de Iruntea lui. Mna subtire,
parc ar Ii Iost de argint a Iemeii i mngie prul. Am Iost tare
Irumosi. Tare Irumosi, repetar buzele de var. Olena Mihaide merse
si ncuie usa cu iala, apoi veni si se asez n genunchi lng patul
bolnavului. si ls usor tmpla pe pieptul lui. Inima i btea repede,
parc ar Ii Iost inima unei psri speriate. S ai grij de copii, Olena,
soaptele moi ale brbatului se prelinser pe lng urechea ei. si
ridic Iruntea, i mngie tmpla cu degetele. I srut buzele uscate
si reci. Cel pe care-1 mngia acum, era cu totul alt om. Trupul i se
subtiase, parc ar Ii Iost al unui copil, iar chipul i se nlta parc din
claia de pr alb. Cellalt, adolescentul si brbatul de 30 de ani de
care Iusese ndrgostit ea o nebun, era altcineva. O alt persoan,
total diIerit. Cel pe care-l avea n Iata ochilor, era un sInt.
Cum poti s iubesti un sInt dect venerndu-l, ngenunchind n
Iata lui, srutndu-i picioarele. Aproape c nu s-ar Ii mirat deloc
118
dac l-ar Ii vzut nltndu-se la cer. Demult oasele lui nici nu mai
aveau greutate, iar carnea parc era de argint pe ele.
Alexandru Manu a murit a doua zi, n bratele ei, tinndu-i
lumnarea. i tinea lumnarea si i vorbea, stiind c el o aude.
Dragule, dragule, tare mult ne-am mai iubit noi pe lumea asta ! Ct
de mult ti multumesc, Alax, dragule, c ai Iost un om Irumos. C m-
ai iubit. Ddea din cap, cu o nostalgie rosietic pe chip, n semn c a
nteles si c a Iost de acord. i povestea ce va Iace dup ce nu va mai
Ii el, bietii se vor cstori, adic Alina cu Cristian al ei, si ea le va
creste copiii. ntelesese de mult c se va duce si acum n Iata mortii,
chipul i era un zmbet, o bucurie subtire. Parc ar Ii Iost un puI de
ppdie. Se gndise la strmosii lor. Avusese brusc intuitia, c acum,
cu trupul acesta Ir greutate, de argint, pe care-l tinea pe bratele ei
se termin un neam. Se termina de Iapt istoria, c ea cu copiii lor vor
ncepe alt istorie. Nici nu simtise cnd si dduse suIletul. Murise
tare Irumos. Si mai ales murise cum ar Ii vrut ea, n bratele ei.
Trimisese pe cineva s-l cheme pe doctor. Cnd venise doctorita
Mleanu nu Icuse altceva dect s constate decesul. Condoleante,
doamn, era Iratele dumneavoastr, nu ? C tare mult ati tinut la el.
Abia atunci se speriase, ntelese c a murit, dar era un altIel de
nteles, lumesc, pentru c de Iapt n suIletul ei ea stia c nu se
ntmplase nimic. Poate un Iel de trecere. Doctorita se retrsese
vizibil impresionat. Rmase singur, nchise din nou usa cu iala.
Lu trupul usor pe brate. Sedea n genunchi n Iata patului, tinndu-1
pe brate, parc ar Ii Iost copilul ei. Rmase mult timp vorbind cu el...

X X X

Olena Mihaide se ridic din pat. Cntecul pasrii care se
auzea la Iereastr parc o scula din morti. si simti trupul limpede si
curat de parc i l-ar Ii splat cineva n ap de izvor. Se ridic si
ncepu s umble. Doamne, ce usoar era, slbise, oare ce se
119
ntmplase ? Si cntecul privighetorii parc Icea aerul si lumina s-i
par c sunt toate proaspete, nencepute. Abia n momentul acela o
vzu pe Elvira. Ce e Elvira cu tine aici ? Elvira se ridic n picioare
respectuoas si timid, de parc ar Ii Iost o scolrit. La nceput
Iusese speriat, apoi chipul i se ridic de parc ar Ii Iost o nebun
care si-a pierdut mintile si acum se mir. Doamne, conit, s Iie
adevrat ? Ce s Iie adevra ? Ca v-ati sculat, c v-ati Icut bine, de
dou luni v pzesc. V-am dat s mncati, am vzut c la trup sunteti
sntoas. Da nu v aduceti aminte, nu m recunoasteti. Si nici pe
copii. Olena Mihaide o privi ngrozit. Ce spui, Dumnezeule ?!
Acum parc v-ati venit n Iire. Olena si Icu de mai multe ori si
cruce. Slujnica prea nc speriat.
Se asez pe pat, si simtea trupul obosit si sor ncet, ncet
ntelegea totul. O vedea ca printr-o ceat pe Alina lng sicriu.
Chipul Ietei i se ntiprise destul de bine n minte, cci parc-l vedea
n Iata ochilor. Copiii ce Iac ?, o ntreb speriat, ducndu-si mna la
gur, ca si cum ar Ii rostit n clipa aceea, ai, Doamne, ce-o Ii cu
copiii mei ? Sunt bine conit si Cristian si acela mic. Acum sunt la
scoal. Si eu am zcut de atunci de cnd l-am nmormntat pe
Alexandru ? ntrebase ca si cum ar Ii constatat c asa este. Dup
aia... Dup aia ati czut la pat continu btrna slujnic, de Iapt de ce
o vedea ca btrna, pentru c Iata pe care o avuseser ei n cas era
cu numai ctiva ani mai mare dect ea. Dup rzboi, dup moartea
lui Grigore Mihaide o lsaser s se ntoarc n satul ei.
De Iapt era satul din cere venise bunic-sa, pentru c mama
Elvirei Iusese slug la Gheorghe Locusteanu. N-ati stat numai n pat,
v-ati mai si ridicat, ati umblat prin cas, dar erati tot timpul
ntunecat si eu mintile rtcite. si simti dintr-o dat gura uscat. Ar
Ii vrut s vorbeasc si nu putea. Ad-mi tu, Elvira, un pahar cu ap.
Femeia iesi si se ntoarse cu o can si un pahar. Recunoscuse si cana
si tava. Erau ale ei. Din cana asta au but vin Grigore si Alexandru.
Doarme, ce multi ani sunt de atunci. Vorbea n gnd si buzele i se
120
miscau usor. Parc trecutul se ndeprta dintr-o dat, nlemnind acolo
unde trebuie sa Iie locul lui. Si Elena ce Iace, ea cum se simte ? Bu
paharul pe nersuIlate. Doamna Elena Iace bine, numai c a
mbtrnit ru de tot. Dup moartea lui domnu judector nu s-a mai
sculat deloc din pat. De ea cine are grij ? Femeia si umezi buzele
cu limba. Acum parc o vedea si mai bine. Nu mai semna deloc cu
Elvira de altdat. mbtrnise ntr-adevr. A vorbit Cristian al
dumneavoastr cu Lisaveta, poate c-o stiti, eu l-am trimis la ea. Si
Iemeia a venit, si de atunci are grij de ea. Vzu lumina, parc era o
ap limpede, curgnd prin perdelele de la Iereastr.
Se ridic si iesi n tind. Cealalt veni dup ea ca si cum i-ar
Ii Iost team s nu-i vin ru si s cad. Vita de vie era verde,
Irunzele crescuser ct palma. Si livada care urc nspre culme era la
locul ei. I se prea un miracol lucrul sta. n ce lun suntem, Elvira ?
Suntem n luna mai, conit. Cmpul si pdurea au nverzit demult.
Ar Ii cobort si ar Ii luat-o prin livada n sus. si simti iar trupul slab.
Parc i era Ioame. O ntreb pe Elvira cnd mncase ultima dat.
Asear, conit, asear ati mncat, da nu v-a Iost prea Ioame. Se
ntoarse n cas. Ar Ii mncat ceva. Am gtit ieri, conit, avem
ciorb, pilaI si Iriptur. Bine, pregteste ce ai, dup aia te duci s
scoti o can de vin din beci. Se asez pe pat, ncercnd s
rememoreze Irnturi de ntmplrile de la moartea lui Alexandru
Manu ncoace. Scena mortii din rezerva de la spital si-o aducea
perIect aminte. Se apuc s repete n gnd ce vorbise cu el. Scena
nmormntrii orict ncerc, nu reusea s si-o aminteasc deloc.
Unde l-or Ii nmormntat ?, se ntreb. Elvira pusese masa. Haideti la
mas Haideti la mas, conit, auzi vocea slab de dincolo. Elvira, tu
nu stii unde a Iost ngropat Alexandru ? Elvira pru c n-a auzit-o, de
aceea o mai ntreb nc o dat. Pe mine m-au chemat dup ce s-a
ntmplat nenorocirea. Se asez la mas. Acum i era bine, putea s-l
ntrebe pe Cristian. Se gndi s mearg dup-amiaza la cimitir, ar
lua-o pe Elvira cu ea. Chiar asa o s Iac, si spuse cu voce tare. Dup
121
ce termin iesi n tind. Cobor scrile ca si cum ar Ii chemat-o
cineva. O lu prin livad n sus. Verdele Irunzelor era att de
proaspt c simti un gust acrisor n gur. Coroanele merilor strjuiau
vzduhul. Se asez jos pentru c simti un Iel de pienjenis pe ochi.
Doamne, am ameteli. Dup un timp iarba rece i Icu bine. si reveni,
si lucrul acesta o umplu de bucurie.

X X X

n sptmna care urm mnc de parc n-ar Ii vzut niciodat
mncare. Simtea un gol n stomac care trebuia umplut. O s m
ngras ct o batoz, si spuse n gnd. La scoal copiii o primir cu
Ietele numai zmbet. Se vedea pe chipul lor c sunt tare Iericiti si c
o iubeau. De aceea se si maniIestau zgomotos si prin semne. Bine c
m pot si eu bucura de ceva. Bietii ei erau bine, i semnau ei.
Trecuser peste nenorocirea care se ntmpl-se mai usor. Alina
scrisese c si ea se simte mai bine acum. n dup-amiezile cnd se
simtea n putere o lua prin livad n sus, sau o lua pe cmp nspre
Iezer. Avea impresia ciudat att de concret c el, Alexandru, este n
aer. Este pe undeva. Dac trecea colina pe cere o avea n Iat se
ntlnea cu el. I s-a dus trupul si i-a rmas suIletul. La var, pentru c
nu va mai merge la scoal, toate zilele am s mi le petrec pe cmp,
la Iezer. Sau o sa merg nspre dealurile unde am avut viile. Acum se
nIiintaser colhozurile. La Nuci, la Miorcani pmnturile pe care le
vnduser oamenilor le Iuseser luate de GAC-urile n care oamenii
intraser unul cte unul, lundu-se dup noul curs al lucrurilor.
Bine c-l avuseser pe el, dac nu le-ar Ii spus s vnd
pmnturile, pentru c vor Ii nIiintate si la noi colhozuri ca n Rusia,
astzi nu s-ar Ii ales cu nimic. Pe sear se ntoarse acas. Cristian
citea o scrisoare, Alexandru, cum i spunea acum celuilalt copil, era
pe scar, citea un roman. i ntreb dac au mncat. Cristian ddu din
cap absorbit de lectura scrisorii. Ce citesti, Cristian ? Ne-a scris
122
Alina, s-o citesti si tu, scrie Ioarte Irumos de tine. Biatul o privi
putin ncordat. Nu vrei s te duci pe la tanti Elena, i aste ru. Astzi
toata ziua a ntrebat de tine. Alina i trimite srutri lui Cristi, mam,
chicoti Alexandru cu subnteles. Nu Ii mgar, Alex. Cristian Mihaide
se-ntoarse ncruntndu-se ctre Iratele lui. Asta ar mai lipsi, s v
vd certndu-v, i mustr Olena Mihaide, privindu-l pe cel mare.
Crescuse nalt, poate mai nalt dect tat-su. O mustat subtire i
mijea de-asupra buzelor. Ochii cprui si mari i umbreau chipul ntr-
un mod tainic. Bine, o s merg chiar acum la Eli. Cristi, ti-ai pregtit
lectiile ? Da, mam, biatul lsase scrisoarea jos, privea ngndurat
n pmnt.

Dup moartea sotului ei Elena Manu czuse ntr-un Iel de
letargie. Avea zile ntregi cnd privea somnambul n aerul din Iata
ei, Ir s vad nimic. Nici mcar nu clipea. O aduseser pe
Lisaveta, cea care Iusese Iat n cas la boierul Gheorghe Manu, tatl
lui Alexandru. Btrna, dup ce plecase de la boieri, cum spunea ea,
se cstorise, si Icuse gospodria ei, avea brbat si copii. Mosul
rmsese acas, copiii se mprstiaser care ncotro, dac n-avusese
prea mult pmnt s le dea. Btrna i aducea ap, i ddea s
mnnce sau o ducea s-si Iac nevoile.
Olena Mihaide o gsi pe Elena Manu dormind. A atipit de curnd,
doamn, i spuse n soapt Liyavera. De ieri, de cnd ati Iost
dumneavoastr, n-a mai pus nimic n gur. Cele dou Iemei vorbir
un timp n soapt. Pe strada se auzi trecnd o masin, geamurile
zbrnir usor. Soarele se lsase nspre apus si rcoarea se simtea n
casa plin de liniste, indiIerent. Olena Mihaide si opri privirea pe
chipul prietenei ei din adolescent. Fata i se micsorase, parc ar Ii
Iost o gutuie zbrcit. Gura i se lsase n jos, iar barba i se ascutise
urtind-o ngrozitor. Si-o aminteai pe Elena Mtsaru, adolescent.
Trupul gratios, gesturile elegante, vdind educatie, chipul plin de
voie bun, nespus de Irumos. mbtrneste exact ca Alexandru,
123
dintr-o dat, si spuse n gnd. Parc ar Ii Iost Irati. Alexandru Manu
mbtrnise n ultimii patru ani, adic dup ce venise din lagr, ca si
cum n anii stia patru ar Ii trit douzeci. Bolnava gemu de cteva
ori, apoi deschise ochii. Limba abia i se misca n gur, iar maxilarul
de jos i rmnea ntr-un Iel hidos, nemiscat. Se cutremur ngrozit.
Ceea ce vedea n Iata ochilor i se pru dintr-o dat, de parc pn
atunci ar Ii vzut cu alti ochi, c nu este dect o mumie. Asta era
prietena ei din adolescent, cea care-i luase biatul pe care-l iubea.
De ieri si pn azi trupul sta pe care l cunostea de ani de zile
cptase aspectul acela att distins de si oribil al organismului intrat
n putreIactie.
Muribunda deschise ochii mari, gvanele ochilor i se vzur
adnci, ca niste gropi. Voia s spun ceva si buzele nu mai puteau s
articuleze. O lu pe Lisaveta de-o parte si o trimise dup preot. Mai
rmase un timp cu bolnava ncercnd s desluseasc ce vrea s
spun. Intui c vrea s se miste, i lu mna si Elena Manu nchise
ochii linistit. Doamne, ce nenorocire, amndoi s se prpdeasc n
acelasi an. Si, ciudat, n momentul acela i simti pe amndoi, si pe
Alexandru si pe Elena, ca si cum ar Ii Iost ai ei amndoi, si acum
Dumnezeu i cheam la El. Brusc avu n strIundurile ei, ideea, la
nceput ca o licrire, apoi senzatia de uscat de cetos i acoperi toat
mintea. Fiinta din adncul ei se speriase la gndul c murind acum
Elena Manu va Ii mpreun cu sotul ei. i vedea de acum alturi toat
eternitatea si ea dat la o parte. Rmas undeva n urm singur.
Se acuz n gnd c-1 uitase pe Grigore Mihaide de tot. Toat
viata ei Iusese ocupat de dragostea pentru cellalt si acum, iat, c
pna la urm ea va rmne tot singur. si trecu mna peste Irunte
stergndu-si broboanele de sudoare. Doamne, ce poate s-mi mai
treac prin minte. Fcu eIortul s-o priveasc pe Elena Manu. Chipul
mic si negru se ascunsese sub sbrcituri, de parc ar Ii Iost un arici.
Poate c sta Iusese blestemul ei, pentru ce Icuse, pentru pcatul c
124
i-l luase, s-i ngroape pe amndoi, si ea s rmn n urma lor.
Singurtatea si viata pustie o ngrozeau ca o noapte nesIrsit.
Auzi voci pe scar. Btrna apru cu preotul. Era cel tnr, nu era
printele Ioachim. Se ridic si-i ntmpin. Unde e bolnava ?, ntreb
preotul cu acea und de respect si de tristete n glas pe care o
exersase probabil de multe ori. si puse patraIirul si ncepu s
citeasc. Lisaveta sttea cu spetele nclinat, ca si curm ar Ii stat n
genunchi. Cnd termin preotul ceru un pahar cu ap. Le rug s-o
ridice pe bolnav, sau nu, ridicati-i numai capul. Cnd termin,
Lisaveta o trase de mnec. Trebuie s-i dati cinci lei, doamn. Asa
e, si ceru iertare, pentru c luat cu alte gnduri uitase. Abia atunci
observ c preotul astepta lng us, n picioare.

XXX

Elena Manu nu muri n sptmna aceea. n sptmna
urmtoare si reveni. ncepu s mnnce cte putin, astIel c putu s
se ridice si s Iac tinndu-se de perete ctiva pasi, ori sprijinit de
Lisaveta. Olena Mihaide sttuse mai mult la cptiul bolnavei. l
chemase pe doctorul Goran, cumprase medicamente. Tot ea Iusese
si cea care gtise si se ngrijise de cele de trebuint n cazul n care ar
Ii murit. Alina veni pe acas trei zile. Slbise, chipul i se alungise
neIiresc. Maic-sa o ntmpin cu indiIerent. N-am s mor, simt eu
c n-am s mor, le spuse ea ndrjit, cu Iata plin de rutate. Mai am
mult s m chinuiesc. Du-te la Iacultate si ai grij de tine, Iat. Tot
ce-o s rmn va Ii al tu. Cine stie pcatele cui le trag eu. n loc s
capete Irica lui Dumnezeu, acum cnd putea s vorbeasc si mai
cptase putere, Elena Manu devenise mai acr si mai tioas. De
cteva ori sa rstise la ea, Olena Mihaide si simtise inima nghetnd
n piept. i zicea I, I Olen, de ce na-i Icut aia, I ? Ii poruncea s
Iac, s-i aduc, s alerge, parc ar Ii Iost o mosiereas din aia a
dracului.
125
De cteva ori ncercase s-o linisteasc, te rog s ai ncredere
n mine, Eli. Sau, linisteste-te, ai rbdare.Si nu m mai jigni.
Bolnava o privise cu ochii plini de ur. Asta dur cteva sptmni.
Alina se ntoarse la Iacultate, s-si dea examenele din sesiunea de
var. Cristian si Alexandru rmseser mereu singuri, descurcndu-
se si ei cum putuser. Pe Olena Mihaide o cuprinse pe nesimtite o
ciud, un Iel de Iurie mut mpotriva Elenei Manu. Ct Iusese
Alexandru Manu pe Iront avusese grij de ea si de Alina ca de ochii
din cap. Poate c n-avusese grij de casa ei si de copiii ei cum
avusese de Elena Manu si de casa ei. Ce proast. Ce asteptase c-o s-o
iubeasc Alexandru mai mult dup ce s-o ntoarce !

XXX

Luaser copiii vacant. Peste o sptmn trebuia s plece cu
biatul cel mare s dea la Iacultate. Ii pregtise valiza, schimburile.
Se gndi c Icuse ru c nu-si cultivaser cunostintele, acum ar Ii
avut unde s trag cu biatul n Bucuresti. Cristian Mihaide cnd
auzi ca maic-sa vrea s mearg cu el se opuse din rsputeri. Toti
colegii mei merg s dea singuri la Iacultate singuri, numai eu merg
cu mama. Cristian, unde te trezesti, ridicase vocea la el ? Crezi c
mai sunt de primar, mam ?, i rspunse moale biatul. Matale si la
treizeci de ani o sa m vezi tot copil. Insistase s se duc nainte s-i
gseasc o gazd sau o camer la hotel. Tu nu ntelegi c mergem un
grup de prieteni, nu pot s-i las si s merg singur ? ntelesese si
acceptase. I condusese la gar. Erau mai multi care ddeau la
Iacultate. O vzu pe colega lui cu care stia c erau prieteni, pe Ionel
Vizitiu, biatul directorului Bncii, pe Puiu, biatul directorului
Liceului. Era linistit. Rmase pe peron mult timp. Nu era
ngrijorat. i spunea cineva c biatul o s reuseasc la Iacultate si
c-o s Iie bine. Ar Ii dat o Iug pn la Iezer, simtea nevoia s se
plimbe singur. Si chiar o lu pe jos, tind pe la marginea orasului.
126
Cnd ajunse soarele scpata pe linia nsngerat a
orizontului. Rmase n picioare privind oglinda linistit a apei.
Acolo, n locul la, a czut n ap. Dac nu s-ar Ii ntmplat
incidentul acela poate c viata ei ar Ii Iost altIel. Cum s Iie, ar Ii Iost
pustie. Las, mai bine c s-a ntmplat asa. Au Iost amndoi doi
oameni Irumosi, cinstiti unu cu altul. S-au iubit si acum uitndu-se n
urm poate s spun c a avut o viat plin. Privi bolta senin, de un
albastru metalic a cerului. i simtea suIletul n vzduh, era cu ea,
deasupra ei. Respir adnc, Doamne, ct de prezent l simtea n aer,
pe iarba uscat de cldur, pe Iata apei. Gndul i rsara din negura
mintii, limpede ca o sabie cu tisul ndreptat n sus.
si aduse aminte, acum mult mai adnc ca oricnd, c de Iapt
gndul s se arunce n apa, s moar, pentru c era ndrgostit ca o
nebun de el, sau poate numai ca s vad dac e capabil s-si riste
viata pentru ea, i venise dinainte, desi ea se ascunsese si ncercase s
uite, s nu Iac asa. O lu ncet ctre cas, nserarea coborse iar,
mtsoas peste coline, peste lanurile de porumb verzi. Alexandru
citea un roman tolnit pe noptier. l ntreb daca a mncat, biatul
nu-i rspunse absorbit de lectur. nclzi mncarea, asez masa si-l
strig. n seara asta lu hotrrea s nu mai mearg la Elena Manu,
si revenise destul de bine, si-apoi nu putea s tolereze la inIinit Ielul
cum i vorbea. Poate c-o ura, pentru c ea era sntoas, c-avea s
mai triasc mult n urma ei. ntr-un un Iel o ntelegea, dar ceea ce se
petrecuse ntre ele, i era peste puterile ei s accepte.
Biatul avea ochi obositi, capul i crescuse mare, eu prul
care ameninta s devin crliontat. Mai las si tu romanele, mai
odihneste-te, nu vezi ce obositi ti sunt ochii ! Biatul o privi cald,
Cnd zmbi inima i rmasa mpietrit, avea zmbetul lui Alexandru,
expresia chipului din clipa aceea i-l amintise att de izbitor pe
Alexandru. Apoi sngele i se risipi cald n tot trupul, molesind-o,
Icndu-o cu adevrat Iericit.

127
X X X

Acum sttea si se gndea dup atta timp, ce putea s se
ntmple cu ea. Avea uneori momente cnd lucrurile, materia
deveneau transparente si mintea ei vedea att de bine prin ele.
Adevrul este c nu exist gndire, omul nu gndeste, el vede.
Mintea strvede lumea, si ea simtise lucrul acesta nct i era
imposibil s vad altIel. n seara aceea se culcase devreme. Se
ntmplase ceva cu ea. N-adormise, se trezise si se vzu n alt loc.
Era un Iel de vale srac si sumbr. Niste nori ca niste policandre
atrnau de-asupra pmntului gata s te asIixieze. Cobora, stia c el
este acolo si era uimit c nu da cu ochii de el. Parc plutea n aer o
spaim, un Iel de miros ntunecos. Se ntorsese ca si cum ar Ii
nvrtit-o cineva. n clipa aia vzuse lng niste stnci o mogldeat.
Inima i btea s-i sparg pieptul si Irica n ea era grea, i
ntepeniser picioarele, parc ar Ii Iost de plumb. A simtit pmntul
huruind sub picioare. Pmntul a dus-o lng stnci.
L-a vzut mai clar, ntelegea c este el, dar nu putea s-i
vorbeasc. Era descult, cu picioarele numai rni, sttea jos, n Iund,
cu capul aplecat nainte, parc ar Ii motit, era slab si amrt ca un
cersetor care ar Ii strbtut un pustiu si acum picioarele nu-l mai
ajutau. Se aplecase si-l mngiase. Alexandru Manu si ridicase Iata
nespus de trist. Era att de trist de parc ar Ii Iost o vale n Iiinta
lui. Alexandre, tu esti ? Era uimit si nIricosat. Glasul se auzea n
jurul ei ca atunci cnd esti singur ntr-o odaie pustie. Dduse din cap
mhnit. Merg departe, soptise el rar si stins. Buzele i se miscaser
descrnate. Cine stie unde o s ajung, se jeluise brbatul, acum
numai o umbr, drumul e tare greu. Au tcut, lumea se auzea
mergnd greoaie. Ce Iel de lume o Ii Iost asta ? Pe ai nostri i-ai vsut
? Alexandru Manu a cltinat amrt din cap n semn c nu. Sunt tare
departe, nu-i ajungem niciodat. Iar au tcut, aerul, norii curgeau, pe
lng ei huruind nIundat. Ai nostri sunt bine ? Vorbea ca si cum n-
128
ar mai Ii avut nici un strop de viat n el. Sunt bine toti, Elena e cam
bolnav. Alexandru Manu rmsese asa un timp, apoi si ridicase
ndurerat Iata. S te duci s-i spui ce-a Iost ntre noi. S-i ceri iertare,
c va Ii bine. Si ea o s se ridice din morti, c acum acolo e suIletul
ei, n lumea mortilor. Adncul ncepuse iar s huruie, pmntul se
despicase, alunecnd cu el, asa cum sttea ncovoiat, n adncul
lumii. Se trezise lac de sudoare. Ieseau aburii din ea ca dintr-o vale.
n odaie struia spaima care se ridica din Iiinta ei. Se
sculase, aprinsese lumina. Se uitase la ceas, abia dac trecuse de
miezul noptii. Aprinsese candela si se rugase n gnd. Biatul tot nu
se culcase. Trecu prin suIragerie si intr n camera lui. Se asezase pe
pat, cu minile n poal, buimcit nc. Vasile Alexandru i luase
mna si i-o srutase. Ce a, mam, s-a ntmplat ceva ? l privise
trist, apoi l trase ctre ea s-1 mbrtiseze. Am avut un vis, vorbise
dus pe gnduri. Tcerea venea de aIar, din noapte plin de mister.
Ce-o Ii Icut la examen Iratele tu, se cinase Olena Mihaide. Las,
nu-l plnge dumneata, Cristi e biat destept. Ai copii destepti, mam.
Biatul i srutase mna. Ea se gndea la cu totul altceva, desi Icea
eIortul s se gndeasc la biatul cel mare, s se roage pentru el.
A doua zi i mrturisise Elenei Manu adevrul, desi nu-i
spuse chiar totul. O rugase pe Lisaveta s le lase singure c au ceva
de vorbit. i vzuse celeilalte Iata ntunecndu-se, ridurile pe Irunte
si pe obraz parc i se strnseser si mai tare devenind un ghem.
Auzise limpede cnd i spusese c n-o iart. Elena Manu se
scuIundase parc n adnc. Tcea mpietrit cu buzele strnse. Apoi
se ntorsese cu Iata la perete, i gjia ceva n piept si gjitul la
parc i trecea prin creieri. Timpul devenise gol pe dinuntru. Se
trezise singur n camera pustie. La ce s-o Ii gndind ? O mai
implorase nc o dat s-o ierte, apsndu-si capul da urechea ei.
Tcea. Nu-i acorda nici o atentie. n suIletul ei ncepuse s se nseni-
neze, ca atunci cnd se ridic ceata de pe un lan de gru si soarele
ncepe s limpezeasc vzduhul. Nu Iusese greu. Se simtea mpcat,
129
usoar, ca atunci cnd Iaci o Iapt bun. Se ridicase. Avea
presentimentul ca o s Iie bine. i veni n minte chipul biatului cel
mare, al lui Cristian. Era de-acum convins c o s reuseasc la
Iacultate, nu se poate s nu reuseasc, De-acum e ca si reusit. O lu
n spre teras, aIar lumina era limpede, puternic. Rmi cu bine
Eli, las c o s te Iaci bine curnd i spusese oItnd. O s-i
povesteasc mai trziu visul cu Alexandru. Cobor scrile, picioarele
i erau tepene, desi se simtea tnr, usoar. Un Iel de mndrie, ca
atunci cnd scapi de ceva, care putea s se termine ru pentru tine, s
mori sau s Iii umilit, o Icea s-si tin capul drept.

X X X

Un timp se nvrti prin cas, lucrurile erau si ele vesele,
atente. Le simtea privind-o, bucurndu-se n sinea lor. De bucurie nu
putea s stea singur, simtea nevoia s caute pe cineva, s stea de
vorb cu cineva. I strig pe Alexandru, si aduse aminte c biatul
plecase de dimineat la via de la Prlogi, care nu era asa departe. i
veni ideea s Iac ceva s-i dea de poman lui Alexandru. n timp ce
Irmnta aluatul, vorbea n gnd cu Alexandru Manu. Parc ar Ii Iost
undeva n preajma ei, viu, cum era el n zilele bune. O s Iie bine, ai
s vezi. Acum o s reuseasc si Cristian al meu, am s am grij, s-i
aranjez pe toti. Dup-amiaz bucatele pentru dat de poman erau
gata. I-am spus Elenei totul, parc s-a mbuInat putin, dar asa e ea.
O stii, o s-i treac si ai s vezi ce bine o s ne mpcm. O s ne
ierte pe amndoi. Pe sear dup ce mprti bucatele de poman
ajunse la cimitir. Aprinse trei lumnri la mormntul lui.
Stia c trupul lui Alexandru e acolo n pmnt, dar l simtea
mai viu n jurul ei, n aer. SuIletul lui era att de prezent n aerul din
jurul ei nct putea ntinde mna s-l ating, s-1 pipie, dac nu i-ar
Ii Iost team c-l rneste. Se rug n gnd pentru Cristian s
reuseasc la Iacultate. Avu vag impresia c Dumnezeu o priveste din
130
cer. Se rug mult pentru Alexandru Manu s-i Iie bine pe acolo pe
unde este. Apoi se rug pentru toti, pentru Elena s se nzdrvenasc
si pentru copii. Cnd se ntoarse, se opri si rmase n parc mai mult
timp. Faptul c-i mrturisise Elenei Manu c trise cu Alexandru, o
Icea s se simt att de curat si de pur, ca si cum ar Ii Iost un
copil. I se luase ceva de pe suIlet, de parc si-n adncul Iiintei ei se
luminase, nu mai era ntuneric. Acas l gsi pe biat mesterind la
ceasul destepttor. O ntreb unde a Iost. Nu-i spusese c ajunsese la
cimitir, la el. Am iesit s cumpr ceva, si-am mai ntrziat prin oras.
Cum e via ? E bun. Am gsit o sap si-am mai curtat buruienile.
Abia astept s vin Cristi s ne apucm s prsim. Sunteti voi, bieti
asa harnici ?, glumi ea vesel. Ai s vezi, nici nu ne cunosti, o
asigur zmbind Vasile-Alexandru. Sttur mult de vorb, din cnd
n cnd l mai tachina ncercnd s scoat mai mult de la biat.
Anul sta pentru Cristi si Alina o s Iie un eveniment. I privi
scruttoare. De ce, ce-ai tu cu Cristi si cu Alina ? Vasile-Alexandru o
privi zmbind, apoi puIni n rs. Matale nici pn acuma n-ai
observat c biatul tu, Cristi, e ndrgostit lulea de Alina ? Se
privir n ochi rznd. Si ce dac este, sunt bieti mari, sunt cuminti,
nvat bine. Mai bine mi-ai spune cu ce Iat esti prieten, ce prieteni
ai, c te vd c stai mai mult cu nasul n crti. Se preIcu suprat,
mai bine ai merge la strand sau la ru, te-ai bucura si tu de vara asta.
Mai trziu o s vezi c vin greuttile. Las, mam, nu m nvta tu
pe mine cum s-mi petrec timpul. l rug s-i povesteasc ultima
carte citit. Se gndi c n-ar strica s se apuce si ea de lectur, i-ar
trece timpul mai usor. n adolescent i plcuse Ioarte mult s
citeasc. La internatul de Iete dormea ntotdeauna un roman sub cap,
pe atunci erau la mod romanele ieItine, de dragoste, Irantuzesti.
Timpul trecuse repede. Vorbir de culesul viei, si al
porumbului, la toamn vor avea serios de treab. Somnul veni pe
nesimtite, cnd se duse s se culce, parc ar Ii o pasre. Doamne, ce
bine e s ai suIletul curat, si spuse cscnd. De-asta a lsat
131
Dumnezeu spovedania. Spovedania i-a Icut pe oameni s se
cunoasc mai bine, s se puriIice. Adormi ca un copil, repede.

XXX

Dimineat se scul de vreme. Lumina soarelui era curat,
argintie. Ddu la psri, apoi o lu prin livad, mai mult ca s se
bucure de aerul curat. si aduse aminte c n-a mai Iost de mult la
Conac sau la Sopru. i era dor de vii, de vremurile de alt dat. Pe
strad oamenii treceau grbiti. i cunosti dup mers cum le este
suIletul. Astzi se va duce la conac. Chit c sunt opt sau zace
kilometri pn acolo. Cum o mai Ii artnd conacul, ar putea s
doarm acolo. Dac l-ar lua pe biat cu ea ar putea s doarm Ir
nici o grij la conac. Auzi bti n poart. l vzu pe Vasile-
Alexandru n pijama, pe scar. Biatul coborse, acum vorbea cu
postasu. Alerg ct putu nspre poart. Veste bun, coana Olena,
bun dimineata ! i spuse postasul de la poart. Alexandru Ilutur
Iericit petecul de hrtie. A reusit Cristi ! A reusit Cristi, mam !
Lu hrtia din mna biatului. Literele i Iugeau din Iata ochilor.
Un Iel de ceat glbuie se pusese ntre ea si telegram. A sosit asear
la zece, am zis s nu v deranjez, auzi glasul cald al postasului. Dac-
ar Ii stiut c este o veste bun, zu ca n-asteptam pn-acum.
Postasul ntrzia n speranta c i se va da si lui ceva. Alexandru
alerg n cas, de unde se ntoarse cu zece lei. Tine-i, nea Vasile, si
s ne mai aduci vesti din astea, bune. Omul multumi, se nclin de
dou ori si plec Iericit. Ei, ce-ti spuneam, mam ? Ti-am spus eu c-
o c reuseasc Cristi al nostru. Astzi dau de but. Biatul si trecu
mna pe dup umerii mamei lui. n clipa aceea se sperie c nu va
reusi s citeasc telegrama niciodat. Nu vd. Nu stiu ce am azi, mi
tremur literele n Iata ochilor, se art speriat Olena Mihaide. Fii
bun si citeste-mi-o tu, Alex. Biatul i lu telegrama din minile care
i tremurau ngrozitor. Chipul i se strnsese ca o armonic, da parc
132
s-ar Ii ntmplat o nenorocire. ,Reusit Iacultate. V pup. Cristian.
Vasile Alexandru mai citi nc o data telegrama, de data aceasta
punnd degetul pe Iiecare cuvnt. Bine, repet, gnditoare. Mnca-l-
ar mama de copil bun. O luar pe alee. Urcar treptele ncet. Biatul
o tinea pe maic-sa pe dup umeri ocrotitor. Ajuns n cas se simti
dintr-o dat obosit, abia putea s rsuIle. Se ntinse pe pat,
punndu-si bratul peste ochi, s n-o deranjeze lumina.
si auzi inima n piept btnd repede, repede, ca rotile unul tren
care prinde vitez. nseamn c am Icut bine c i-am dat de
poman si am Iost la el. De asta mi-a aprut n vis. La nceput
lumina cetoas urc din pmnt nvluindu-i picioarele, genunchii,
coapsele. Cnd ajunse n dreptul pieptului se transIorm n bucurie.
Doamne, ce bucurie pe mine, si zise n gnd. N-avu curajul mult
timp s se miste, de team ca aceast bucurie pe care o vedea venind
de parc ar Ii Iost un val urias naintnd pe o cmpie ar Ii putut s-o
distrug. Spaima aceasta care era n Iiinta ei ca o teap i Icea bine
pentru c o ajuta s nu-si piard mintile.
Cnd se scul era linistit. SuIletul i era bucuros si pustiu n
acelasi timp. Lu telegrama si o ntoarse pe toate prtile. Acum
vedea att de bine literele, nct i se preau mari, distincte, ca si cum
ar Ii proiectate pe un perete. Pe Alexandru nu-l vzuse, se gndi s-l
strige, dar si zise c e mai bine s mearg singur. Se mbrc la
repezeal. Doamne, ce usoar se simtea, parc ar Ii devenit iar
tnr. Nu mnc nimic, desi la un moment dat simti gheara
senzatiei de Ioame n stomac. Era att de Iericit c-si simtea carnea
plin de lumin.
O lu prin livad n sus. Picioarele i se miscau repezi, vioi,
de parc o chema cineva acolo unde trebuia s ajung. Mersese mult
timp, Ir s se gndeasc la nimic. Numai cu senzatia aceea de aer
luminos n Iiinta ei. Era att de usoar nct i trecu prin minte
gndul c ar putea s se nalte la cer. Soarele trecuse de mult de
cumpna zilei, si ea se mir c pn acum nu Icuse altceva dect s
133
urce. Se uit nainte si vzu dealul urcnd. i pru bine, dac tot urca
asa, cine stie poate ajunge n cer. Porni iar, Iericit.



-----OOOOOO------