Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Privitil0 ore cu prezentari ale parintilorsimaimult de profesinale 25 de ore cu prezentari despreADHD pe acestwebsite: sustinute de Dr.Barkley
Rusll a. Ba*leY, Ph.D.
ADHDLectures.com
Acesteprelentai pot ff gasitesi pe : PsychCoatinuingEd.com Pentru cursu le sustinute de Dr,Barkley, vizitati si : ContinuingEdcourses.com
{^r
Nbir\ ci, sl
cr cvb(.rQ
o o t-'ci." {ult, ro w
u aepri: lrpurli pFdai.ant d prc:ifr ui dtn 6.niriv l.ir mdenti (ln.t.dive rvp) 6E in anunne ca {Slusekh Cosnhive T.npo -scr) Ar fr utrla droloera (dob.idlt c. inExut), dl D.na a.qn - nu sunr sufici.nte (|PsN) . Grun d dobandlrepot.p.E. on..nd, d.i.der rculb din 6.to .are
R.d6 rv sdrod o,rird of HddL Tr tur Astu tsrs Nd Fdrcii( c@es![ (F]6iddi f{^) (b otE!.dfurtuP6 ca) Edd6 sctu w) ^,rod6, rP6, Eu odq k scyfi.^orDaid Rde d,o6
Gzuile d. dobandlEnu Espund.bt de 6in. la 3iimuli.r a.elr..nd ft crea cl.stfi.ari m.t om3en.
cen.rl.. noldlac ar purd oEri hodalitati d.: din pun r de rcd.E cli.i.
ri.ip. Elunsl .omrem.nol l. !tum.nl 4 in .3rla n.oa, dsudlel...rc$ntsupui Comodidibt.a of.o ln p@d, ele m.i ltile si <.1. m:i <8uE 6oi:lit ti clinice de a sb.bsifie ADHD i
Ak k*'
, g\rlto
r'{T{.fuJ,W
.il-J*l
eu*-'f
oflu*
,nt"Jji
. un patternde ostilitate, furie,opozitie, incapatanare, toleranta - scazutala frustrare si rezistentala autorltate (de obicei parentala) . Includeotulburarebldlmenslonala: si instabilitate - Conflidsocial emotionala* . 11%di nazuri l edeA D H D potaveacomorbi di tateODo* * . AOHD cauzeaza si chiarcontrlbule la dervoltarea ODD - Aceasta situatie ste cauzata de impactul dlmensiunii hiperadiv-impulsive a AOHD si a stransei legatu.i cu instabilitatea emotionala(disfunctle e@cutorle)**+ - Acestlucru poateexplicadescopedrlle caredemonstreaza ca medicatia ADHD reduce simptomel ODDaproape la tul de mult cat rcdocesimotomeleADH D.
*Hot c:. a ur-q:. a. o@) . bnd oto,nd p.,d'obsr ed ptlj.t n, .4tl, e7r3s5 .. h@8, -.,, L., at. ue). tuhot otdtd P#atow @d Mtdq 4,5r-e
er! d'*bqud}t- 4-[MA--rrr ul-drq L.!i,rr,Y-l-.WU^i llc^ f,-*"vutn{ 6okn- c*-loor#a{ I f eo' u(elo *"."X"*lo' to*orbf d,l$d'']-clv' e't"t,vu' 1pf
r.r'h'{'n,l{
'Cro.JS
.il
.irL erkq [t
#-#
-(rna/ q Tnhns',,u/ p/ #lr/l -tu *eh dea/ dfreez{dutz<ct cu cfu, cy',t-l a-/ tq/orw rn*o/./"1, y o/r/,;*; fqrhrw uil *-/ ehfwxa 444 0a 0u ,.ti/ *zA nvA,/ul, *"/" A4 AaMY< t- hmt' (-r ,! 14 t. Jt7fay*snx& fue a e44 #'e alJtf- aulTaw'fr J' ^,^Ji
x/'tu f *4
tn/tr (r+fu
a'aE(,
{c,Y o(L
intE - osilati. inonelst nle, n.di*rimi.atona em.tlonala sl eplsodica @nsecintele catrlctlw su Femisive ca {l*l tEnrnite cercitla lociala !n nljlocd. inteEctiune soctala; paEntala Dlrintedentaa tlmida $te unuldintEcei mai importantif.dori paditiisuntEticentil: caB contrlbuie ladezvolEcaOoodeoace - InteMntla pEaE a parinlilor p@te fi Ju9tmeE partrald6 pEzent ADI Dsi la .esti. s.u d. alte tllbu6ri pre.e.te Infamllille cu ADHD{6,, depBie, ASg5U05) ODDpEce. anticipear. pc&hb ADHDsi cste n:sculap:nliei enutslsqlui, (C0)/dep6le{MDD)sianxiebt . tubuEnbr de@mportament (MDo' rtuEbil&.tii .mdionalea.ticip.aa depresia - componenb componentconfl lctu.laanti.ileaa tulboErile de.onduiE{@)
Arat *imulanrcl., er si *omdi.a {aTxl Educ oDD end .i. comodida .u ADHDj nu siend ODo ne preE.b riuuE. - P.nrru.a:u l d comodrdrbt.r putafi.evote de doE nri6.ri, F.t. n*6s un r.iniq surlimnra. .t pa,tndtor in ndode ite h.nasemenr 6G75x Gb d su..6 ta @plj 2s - Trbuie s htzi m,i t.bt, AoHD Fintilor F.nrru . e. su..6, - va E i f nsre d de uh rEining in .omunhdE ri @tu E d p.dru adornenrr i p.nnti .eror maI mad de 14 .ni. -
kploziile sE d. airesivid. por fi un Fmn .t t de totbuEE .M d. dispozith (sv.re Mood Dys6culstion - sMD), .ar !j de tutbuEE brpot E Grp.br - TErrc. sMD .u stimul.nt eu cu mdi.{ie p.nrru ADED hpeund .u m.rod d. moliieE a @mpoen.ntulli. Dr.a en reyo&, e pot folod antihipedennve sq e un ulrin ajuror, .n$pnhdk sbbi[drorit iu .u fo.r dmiriri uiiriin sMD (*u chi.r in spDh 6pii!) -tpt..,
,$*(*
,QA
/'" Xtx
*f/r^.
n.9 :
c
rr^nh-
Jdt;
. Daca debuteaza devreme, reprezinta o tulburaremai severa siposibilun 5ubtipseparat
ComporEment antirei.l ml sv6r st hal peEi*ent tolhop.toleia *veE a f.mlllei . PeEonallr*.ntisxiab,:buzuld.subsr.nle,depE6i.n.lon . Gr ibre p.Enbl., de!Esi.,.rctiune cdus si inreEdiunearcdp@..u prcbl.nl de .od podnenr ale .opiilor Da.. l. adol*.hb ! AsocieH m.jo6 cu ADHo{mri.les p.in sinptomele netentisi) CEste ri*ul R$plns sl.b la interentlll. emporEmentale psihopaiiei (2d,i,) saq hmiliale
. O hod.lh.t de maniiesbe . CD.3t fiin ADHD si imrutrivit tea asochtapob.all candstemaniEtataIn mdll locral. .dree I ADIID nueste .sociatcuCO,darsldee - Erplic. d..e ih mae parte Pnh.|. 6!uri deCD:veauADHo . Abandonulslar,aburuldesubrtantesisrcinaln6dol6cenEsunthuh qril. comorbld. m.i posibile in cau dst in acelea do..cuAOliD.r . TulbuEE opditlon.l sfldat@E s.! loDD).u $te pecuEoarca pEdictorultulbuEdideemporEhcnt{cD), dar sedemtla ln paEtetcu ada.a C0 aparcd.vch, . D*aCDapeE m.abEiq{>12), p94cn Ehtion.r. cudeMnt le *lal., d$tana@ iahiliei, aso.iepa cu lndiviri ddi.nti, DAR. studii Eceht rEta caEduce@ amEd.l6l sra rclumulqi inrulei eEbEl. ii ezul a6b.iorlpun de CD..r suntcat'v.f.cton nelobiologici imptietisi In
r&fu t
/?,(/
.ffi
.
prd h .astlg.rea .o 6lulua asup6 ca:ului DoEl. mal mri {nt un.o n..re in 6zun.omo.btd. pod. (3+ an|) th ..est Eiedul nln uLnrului s d.tc 06 dF lu.su I tE.tmstului $btlD.l Aotro ldudiu MTA ) htrennlb pnnel si.l. f:nali.i pre.upun rd*a erabord.E poblnlor - Thiniuli
. r
. . . .
prcht.ntoi ddi.irFininsoi, do cmuikap sid. 'et:E: tul @mFo.tam..t.lo. - rhFi muni<d.mt.. {und. .d @ihit) tild 3i P.nru dr. rulboGri Fsihi. - Mur.m'hmiri.rtn lo.adt6.t pd vir. DaeFih4{h 4's un tupunrr'mtrreu deab-nr {nok*Ec)np@d, tvir*lr.Ep'.'n3'updneurinf,u.nran,deGtE..:udenrasE v. E i. pfdbtl. inplicrE. gdkiilor.6tah..re tEbute hfomat despE G in cazulODD, tEr.ti{riinbicu mdLa6ehte.pecrfr..ADHD si aplotl inrrenri. conpotum.nbb, .nghtp.d.nsrvc eq n.j 6r anpk. &ot E@m.nd. in.arudle ro:n asresive su d lolbuhre bipol.h(BPD). sbbillator|. sunr:d*a
conotbidrd fo.de iturnib la aduhl c! ADHD 1309(+) ne bs.b parrr.l d. inshilibta emon.la anADHDl& oDD) - Ene eviden'i hat dsEb. .. .i.diMbr n6s:riE, d..1 e fic./3nj., $ eE 6recu h6t ) - Prczinbun snd.idi.al d.1& d tulbudn.dioE{ gen.e il. FFrhF l. coriiid. cele dd iehne ent 6biil. simpl. eu .dl&b! v.dr mior ..ed. rulbuEn d.vl. obl$uit. d.b cu hBr. rientie rimput.6aldesnbr d*d b 3i6piod. impukrv+tp.E.lE t Evenhnte lozd 3rEenre sr din viab PEEnb ru|buEdrdh spdrula l .molbrd. pr.zinb .d.!. niwlu szut. de hpukrvn t, dr sir tut des
. . .
c:4
c:4 lcomodldau naindbprcblnd$mn {E dnb la.0l6e3r inemnte); si .nrr6!d .onrdbui. ra:..nea m'ntkt d aryitaea .onsibur {dhnb.5i la lobleme sid .ehb, w, & ddai R.0d,. M,rrrt,tutudq', Dt5L114s
-6iqr.d{(rGJ.
Ulno
@,/tu-
Cnltt fur-
,Lt e ,,+r,w*
x/rcnlna 'laka'r"'tfu4
y NV"a,.:_ ,
I P?g ,o+ft?-L+/
/heet#{q
Artl
+uool,+ * 7/o"t"./ itr .f$,o/rr- '/wml 'u<rfuea-"f'{uf Q' n/ra'a;to+t' u* //r' 2 h tnlA"tJro'-1
/.e,/r'C,rua /.a/" "'r-a.4 o4o* nat't/hu't*/t i 4 n4
eu 'b/an*a
Je-rwln< ,///t
fa
aaq,,'
(maimult familie* de18% dintie oarjntiau * simptome deanxietate sidepresie)* . Anxietatea la cooiisiparinti esteasociata cuun nivel scazutal comportamentu lui pozitiv aI parintilor, protejarea excesiva a copilului, autonomia redusa a copilului, increderea scazuta a copilului, modelulde anxietate din Dartea oarintilor, . Acest parental poate control creste teama copilului, pacitatea scade ca copiiului de a-sicontrola fobiile, si *** scade ocazia salsimanagedeze singu r teama
rM'.r, L & MlBuid, K.126). end aJMomd dd prutrabst t4,n .eFGy, H.,& orhid.r, B. (2@71.bu'd ot atundotsn a, 10,3LT!23. 4 vkln ad.l2onl. t lNr A.'d. a d. ade* pfu1tdrv st5lqt l*, 7n5.
. Folositicu.tentre rn cazulcopiilo. abuEti firic ian squ.lat aL-t . Vlctimele abu:urilor 6u un nivel.Escur.lrE:entei simDtometor
. . Raspunddai bine l! teEplil. @mportamentate (MtA study) Po! Espunde mai bine la .telieE do s6ialiaE {3i posibit ta r66ptl cosnniv" - Aceie t66pji au redhate slabe d.ca a.xietatea Darhtito. Emane h un nirel in:lt si d.ca E$in8.Ea paEnrala sau dspEsia sunt pE?entorr . . consiliEr tumiljei est! neces.E pentu a lmib induceE anxi.r.til din ci Part a nenbnb.an coicentEEa petEininrud d managemontul comporr.mentetor pontru pafnti p.ntru a nimlla @hporbmentul pdtflv al a.stor?, de a Educ. p@tctla *SeEb ei de a ln6r. .tici de dtsctpttnaE,
asociata in unele studiicu rasounsul redus la stimulante. 4 probleme aoar aici: - Stimulantele inrautatesc manifestarileADHD in cazunre mixte? No lantele aduco micaimbunatatire in simptomel - Stimu ADHDincazurilecomorbide? Posibil-constatarilesunt acentueaza anxietatea? Posibil - constatarile - Stim!lantele suntcontradictorii si aici uneleabilitaticognitive in cazurile - Stimulanteleslabesc mirte ? Probabil..
-acdtuAilADH4a7 a^ cf<da
. The AmericanAcademyof Childand Adolescent (AACAp) Psychiatry si Canadian ADHD/ADD Resource Alliance(CADDRA) recomanda atat stimulante,cat siatomoxetina ca primetratamentece trebuie aplicatein cazurile comorbide
JL"t,i
UnQ fn Uln t' ila f4<&
,r/r','z"tt; -tkn,,/on
t4*'s.4i
lrk{*
. ItIDD se manifena in urmaexpunerii reDetate la stresssocial si emotional,la traumefilice,et, . Deasemenea, in legatura cu prezenta tulbLrraril opozitionaf sfidatoare(ODD) si a tulburarii de omportament(CD) la pacient sauinfamiliaaceltuia . Adesea semanifestaostima desinescazute in cooilariein opozitie ualte cazurideADHD majora intotspectrulsauesteposibilsa nu se ' Depresia panata adolescenla manifeste sauchiarmaitarziu . Laadultiicu ADHD, depresia maiora esteasociata adesea cu anxietateacronicasicufobiasoaialari raroricuSuOS?????????, darcu masuri disciplinare luatela soala sl repetentie*
at d, A.4 a. e@4. l&ndtat e$udtu tud,4t e91.9e6.
Parintii depresivi: 8Ed srur de atitudjne porhiW 5i implice , i.itabi[tate - PEzintauh cE*uE ri qnrhar@ .motiitoi intabltitareand ostititat dschs3,utilEara 1regutatide taqio de drsclphnd, E$inse copirurLisio srab.fonr.@riEEa a acestui+suntascia!. cu ungEd ccsut de iis pentrucopilulcu oDDsi .u o intematiaEa a l.aE diEdde f,$utcoplutuicu - DepEnanlioE a pari1rilor.rto ODO, cu ADHqcutulbuGd de cohFort montsim.4r, Evaluaticu atentie gradul de abuzare ffzica sau sexuara sauoe aSresarela scoala a copiilor
. .
In timp! | liceului creste, la limita maxime, rata intentiitor sinucigase{de4 ori) si a incercarilo(de2 ori) . w* 4 7.\1611. rht ctud M. F e4 txtr4\1e. ^d.
Mbrdo.*$]b1|.
tfr r*to' fl n',T'/' t" /:;,-,#,.tr *,'::: 4 /'7xVLp "ry"n !i/d/ dfiy
.?.o
dyytl*<-, -tt ll/Yo odLt et /"// c
/qtz't4-rq
/&(
rnar
kr"to)
4o
/tukaft-
-td:o. /'
rt.'1'.
-la"*/4,
aTun{q\.2-auWa<u"t
tuAr'
alZa
doco, f'/
akt
. AoHDestePrinciPala Problma . SimptomeleADHD suntcelecarcpredomina sau distimia prelenta; . oepresia suntprerente estemoderat
' . . .
+1
J.
5auabsente slabe neuro-vegetativesunt ' Semnele depresive . SimptomeleADHD preceda in modevidentpeacelea dacs: hc.oeticu antideoresivele . Sim arpredomrna ptoele depresiei suntcompromise . semnele sausanatatea neuro_vegetativ . Prezenta suicidale intentiilor cu sauoincid . SimotomeleADHD au un dbuttarziu suntslabe, aledepresiei aelea medicatia nu a raspunsla . Antecedentele aratacadepresia p e n t r u A DHD . t J.
malora depresB nutrateaza atomoxetina - stimulantelesi cognitiv_compoftamentala terapie necesita Poate de .rtre parinticopiilo'si depresiei inducerii Evaluarea paindepresia materna rii opozitionale tu lbura exagerarea parintilornecesita tratamentseparat Depresia atentaa Intrainingulparintilor,folositio abordare incatsanu contribuiti schemele oedeosei;stfel sausaincurajati cognitiv-depresive{declarative) a criticiisia diciplinei folosirea excesiva pana recompnsarea pro$amele care utilizeaza - Incepeticu pedepse si slabe introducti si,apoi, reduce depresia can<ise
Ft/r4
ruyC/,rra''t<)
cu ADHq 'azu
. . . .
tipr@ a. ompronecosnit've .-r i. iii. . ..i.a".-t, " _ trit'bilibre comDotuheit csitt' cu ADHD : rulbu6c. sE d. dlspo:ni. p.ar. acresiv - qpldiv, darffl manii
' s{DdDuneR Epre:ifr trcb.brl o .omolbldirde !.ilaLcla - r.b96dinc!z'nl.iLADhD.uSPD:30979{d'nrrc@piidBPoauADtrD d.:' 1s.2ct6 od'ntre.duhn d d.rolu SPDauADHq n*
= = - R:r. difGi aDHD s{r6, BPD 1,2-116 din di'erire crua coiiom DsM comolbidibEa pdi.p.8. diilnoniere cu BPDdesiauaDHD/oDD - unel..':ud .unt 3rusft in DsM BPD - s moiodele ADttD.ol..id.! acletal' o ercar pub. i.lo.ul maniab copiiin DsMrv _ - lrlt$ilibtd:r 'ie "ra* DsM-5 (ar puta fr o0ol .oEdbin str s * rnG m rEa.a de la o er'pa raarb - La@oiinu n obliFto u s his' lbipolar bre)' t@rea de b o src - DsM v va pEz.nb neesibrd btiror p:ntru sPD
lacopii(2_6%)Fu Riculde BPD nusst edid.ntlat in alt studiid$pEADHD inetudiiclinice despE:dshii cUADHDP flt sdu BPDaparut d' AoHD fiscul h famili BPo in @eilarie cst 6e 7a oti in f.nlllile cu ADHD a aduftr: apD nu a fost Ema(at ADHo la I d'elt' BPD la parinti 6te asociatcu un ri* de s ori mai maE de cooii si simDtome m.nia6re " lacoplri pdr'.ficsslt plenar d.10.nilar liainE BPbnuse oanifos adultilorcu BPD,nai.les daca d m'iurir't' (BPD' (ADftD), 12'22 (BPD+ADIID), - succetiundr4 ani (hiPer); 5 intEADHosl BPO Rerult tel..u6-im.3i5ticefacdiferent malmae ii BPDi mai mic iiA0H0 - lobuldudoieste a{.t!t n.mbele tulbudn dar cgruna - Looulcmulata.er'orete in BPo Intinp 4 Acc doEdla st *"r.rr"i"ug"n* "tt"."i,.pllcab m.i putn .diva in ADHo f^ c&e) rM@rF@ r. !e
ii#SSlffimmsss%tr
C.|.
7'
/lLLfclotuG'{4
,,f4ul
8./
' *-r
FT'v 13/p
jlulillo, 1",'t""*,i",t", Faoffi c""dlp pslhotica(pacnoi', i"r,.,"".ir" ."an'*, ea"al*. nterupr., inc@Entr) ndoi' 6dus' d6 E ld carnJi In BPD @pii, sunt impli@ somn ! nd hroedqualh.tea
puspe nare,gandurisi hipersexualitate 95 r %IBPD) vs.6 5 %( Disr u p tivr ) - r r i t a b ilita te 73%vs.15% - Entuziasm: v5.10% 80% - Grandomani: 92%vs. 3a% - Logoreer rapide: 30%vs 5% - Ganduri de la o ideela alta:59%vs.14% - Trcerea cu AoHDau 42%vs.12%(copiii scazuta de somn: - Nevoie problemeco somnul) 35% - Discursrapid:84%vs. 85%vs.43% - Mal activi: 32%vs 3% neinhibita: - Socializare v5.3% 53% - Hip6exual:
cae sa aiute N eatentia, *ita bllnalea, d istnctibilltatea n u sqnt iid icii la diagnosticul difoEntiat. ades poblena 5i ette o slaEa dpF3i6 insotiE de i itabiliLte 'ste se @nndeE seveE (1.e., atacurlle de fune, violeila, dinruaeal tulsuEEdeG ded di5pofil6{sMD) dae manla ette anseiE din m'diu ln snsul Etio"l Obpditla est lnfluentar. de evenih.niel (iciion.l ri in@NBtent) a! Etiune, dar emonl eKsNe - copiii .u ADHD sc'les llkt the comDortamentdirtuptiv{aaEive) 6ted at 3+sDs on ctint csci (ss orhighr)soes wth CBPD not wlth AoHD BPDpEdomlna *mnif@tiv la rudele biolorie
. .
.t
d.
JoTr';o
.-> Ll.i+
P*4/1'*t"
4,'-1 Q exv-
ly+*
f efl'+a
-/'W"l'1/4H4
t'h
i"i=;fu'*,
paz/,t
'/tlr/.4
. Abodarea medicala inainte de a a bipolaritatii trebuiefacuta pentruADHD simptomeleADHD cu medicamente Be5tiona . sava asteptati pentruBPo la medicatia camaniasanu raspunda cand AOHD esteo comorbiditate'? . adesea petermen sunt necesare tratamente multifermeceutice anticonvulsive) lung(nabillzatori de dispozltie, atipice, . uneoristenevoied (suicidsau o perioada de spitalizare violenta) si stabilizare . Progdme (ED) de educatie speclala trebuieimplementate . suDsarelikelybyadolescence (monito/manage) laadolescenti estein crestere ' Suicidul linalizat - $-2e,nsuicld 30deorlhalnulte lncercai - De
l.kqdl]9gd&d@ddP$hFhd@'wafu.eqh6.NfuiPLfuwb'd
de trainingparentalbazate ' Avetiin vedereprograme pe recompensare (6reene& 5aunonconfruntare Ablon'sExplosive Child) . lntreventiiletrebuie sase @ncentrcze Deformarea abilitatilorparintilorde a facelata episoadelor violentemaidegraba deactsaastepteur, remedial saudisruptiv comportament . Cazurile cu ADHD/BPD au o rata marede incidenta,a abuzuluifizic &<,,.r-".r.r 1a-q,\,;er ct^. Consilierea parintilorasupra managementului a unorragazuri -) stressului; oferireapejiodica
Jxbt J&
-{**"tr )l
o wy
simptome aletulburarli cuAoHDorezinta dintrecopiiiautistiau ADHD asocial - 20-54% poatefidin cauza risculuila caresunt supuse Asocierea genele de catreceledouatulburari (70tulburariprezinta o ratamarede he.itabilitate - Ambele 80%) dar nu sisimptomelor slabainhibitie esteasociataADHo, TsA,intimp ceneatentia esteprezenta in ambeletulburari; de limbajside TsAestemult mailegatde deffclenta pentruADHD poatefifolositaeficient in Medicatia asociat cuTSA tratamentulAoHD
. <2% pnt ii 5040,6dln Ts dinADH D,darADHD.sre . ADHD o3t6 ldda c.a m.iiiElnfi. tulbuEET5 . R.l6tla ADHD cu TSert mdi.ti d. l.a.tu6 genetle dinte Ts ri oc D 5i dl nteoc D s l AoH D .
. .
$u eokodle. nu erte nevoie de tEbment - ConrilieEa pa.intilor/pacientilor aduhi pnvhdtoleEEa ticudlo.usoaE ticu.il, in timp ce m.thlvphenidatul aE Amfebminelo pdt*c6a putinesns s faca asb; dar in uncle6!ui MPH s-a inre,istrat o *clbac aticurilor barat p. masuGtori obseMbil Daca ete usn Atom*tina G!:nEcin. n! aE erectd .dv6M rsuoE ticuriloi !i uneori l Educe intrc
Nu estecauzatde ADHD: -)
= 0.64) At( (dimensiune etuct(Es) - Citire(8-39%); (12-30%) (ES 0.87) - Ortografie = 0.89) (ES - Matematica {12-27%) . Rezultat din ADHD sau corelat
'P&A,^ e/4"t
. . . .
pdte Educotlcurllo in cazori de .o morbid iEto'z oaa5teEotlpiile suntdeEnjante pntruci din jur apll.atiteEpii coDport menr.le peniru . l hc 6L{ manasementul ttEssului, detitll) ADHD,:bodal p@blem. mai int i D.ca Ts .ste l. tel saq mai prezent d*t nedidmentor (halopendol, :tipie, antihiprteist.)
,,{t*r
nuh! q-[db($
. cithg ascultare, & deficite de vedere . lmpactulnegativ lucru aIADHD asupra memoriade
to
,/ a)
sila matematica citire,ortografie decltire abilitatile imbunatateste Atomoxetina In vorfi necesare . lnterventii Suplimentare educationale tulburaricomorbide cazulacestir handwriting5i deficitele . Deficitele de scriere comorbide daca pdn stimulante pot fi imbunatatite de intelegere ADHD suntsecundare la matematica comorbida . cazurile cu tutburare de ADHD (37%) caacelea ii ratounato".te Uln" ta stimulante saucarenu tulburarede citire(67%) carep;ezinta (75%)* orezinta tulburari de invatare
.nn.*".r.a*t r,."r "r.*mo a J'ku,M'ie' ,,(1)' aa51
atatla copii,cat tila fo"rt" desintalnita To,norbidtt.t." "rtu in adivitatile aditionale produce deteriorari . Comorbiditatea cursulvietii ' Comorbiditataafectea?a . Comorbiditatapoatenecesitaaiustareatratamentului pentruADH0 sevalacein fundi de prc?enta medicamentelor - aleeerea ticurifs,tulburarade probtemelor de somn, anxietatii, siabuzsinevoiauBenta (OCD), riscde devianta conduita deingrijire de interventii nvoie . Tulburarile au adesea comorbide sepaEte de tratamentul pntru ADHD
'1>/J,
{o,a
*1,
\l
rl
.',{
.t, rl
Ju
.,
r,-rr
\,\
\^4\m\ I
rr\wr-/\
CtJs0{q/tt-
?b^
*;{t'4u'<'L/'/P
@'Q,n*.,kJ,'4.,t
.f*re)tfr,trlu, (..q ae_ (! n"lr,rrt"> (act.N
ett*.^ .^*"r\J^ _ -V --
J,,^ AW->)
l,n<alrtt, |
|ft ^M
Ql .u""ryr, r( a )
-t usfur.q --'-':- Vf*g =-:; ah(gr, 7",*reA/ur ,ti ftl^ -&,'tf t V"4+rcN/'tr,u'"
hu.o &'*a,rt { Q n^eo/ry/',; a f t *aho,y^or< (/ 'Lo'
ha.t pannrty
(,
A^'ruv,l4.
A",f^'*
wiu' .
^;>dh'Abd
/p q^e-
lu
^J*
r<
^4g.VQraa
4p*/a/t,'
k"y rroth
n"d@; '&dr/!'+ ^&d<th. I I D ,ln ,J " (/L , ^^/nfr*^ tJ. r^-J-- .f "^ b" n, , z/,t/ t*l 6leA u'<tCrt iB" alt -Jlt Po1,/r<a|"fuY' pt r"*/r'rutp
,1, 2
*':'ffi#,P*#"r's'**
rw or< .Fq
nU e hS# ,