Riscoala arominilor din Thessaliadin anul 1066 Madgearu Alexandru

l)trpd moartea impiratului Vasite II (97 6-1025)' Imperiul Bizantin a intrat inlr<r perioadl tle crizi, A;a-numitul .-regim al aristocratiei civile" a dus o politici tle liscalitale excesivi, care a produs o stare endemici de ncurultumire in mai toate themele (provinciile). Spre deosebirede epoca antorioard,arnuta nu nrai prolita dc veniturile stoarsede administralie; acesteaerau risipite prin aeordarca de daruri thvorililor impdratilor qi prin alte chchuicli inutile' impdratii din perioada 1025-1081 au subminat puterca militarl a lmpcriului Biianti', prin abrogareaavantajelor materiale de care beneliciaseri straliotii (soldatii din armata themelor) in epoca dinastiei macedonene Cheltuielile militars s-au diminuat drastic de la o domnie la alta, iar apirarca fronticrelor a lbst negli.iali, tlesi pericolul crqteas,i in Oriont, qi la Dunire A existal si o cxccplii. Scurta domnie a lui Isaac I Comnenul (1057-1059)' venit la putcre prinli<r revoltl a armalci, a reprczentato tentativd de reformare a Imperiului 'Bizantin, prin curmarearisipei veniturilor statului Abia reginul polllic dc tip a tle Alexios I Comnenul(1081-lll8) a condusla o Letlresare mililar instaurat insi)r, staluluiIvrcmclnic6, Rebeliunearnilitarl condusi de lsaac I Comnenul a fost unul dintre multele de cclelalte prin evenimentetle acestlbl din secolul al XlJea. Ea se deosebeqle stat reu$ili' de o loviturl A fost ci a reusit si-si atingd obiectivele. aceea cA1 econonrice, aldt cauze in general,revoltele din secolul al Xl'lea au avut a gencrali de si polrtrce. [:s1cclrept,uneori, a fbst vorba doar de ambitia unor li lui GcorgiosManiakcsdin 1042-1043 (tle excmplu,rebeliunile prcluapr.rterea exprlma putelll lmperlalc contra rizvritirea Alteori, 1047). din l.con fornikes opozitia fbtl de presiuneafiscali a cenlrului ;i, concomitent, o asplratle sprc Fiindci impiratul Mihait IV (1034-1041)a anulat privilegiil scparatism:. fiscale si religioasc acotlale cu atila inlelpciune de cilre Vasile II populaliei tlin lirstul sut bulgay', in thema Bulgaria a izbucnit o revolti in vara anului 1040. lnstigatorul ci, Petru Delian, s-a proclamat lar al bulgarilor' Rlscoala anti-brzanti;d a cuprins aproape toate provinciile bizantinE din Peninsula tle la Dunire peni in Attica si de la Dynachionpind la'fhessal(x)iu' Balcanic5.

. 141 ANUARUT 1999. lsToRlE ultlTARA Se pare cI au luat parte si romini qi greci, nu doar bulgari. Riscoala a putul fi indbusiti in 1041, doar profitind de dezbinareacare intervenise intre Petru l)elian si Alusian (fiul ultimului lar bulgar Ioan Vladislav, care domnise in viza refacerea It)l(r-l{)18).Revoltadin 1040-1041 statuluibulgar.PetruDelian ss considcra indreptilit si preia litlul de tar, ca pretins hu al tarului Gavril R a t l o m i( rI0l4- l0l5)4. Splc clcosebirede rdscoala din 1040-1041, care a creat mari problcnrc impiratului Mihail IV, evenimentelepe care le vom examina in continuare au avut o importantl redusi la scara Imperiului Bizantin. Acesta este motivul pcntru sarc ele au fbst transmisedoar de o singuri sursi, lipsind din relatdrile tlonniei lui C'onstantinIX Ducas (1059-1067) ficute de Georgios I(edrenos, Mihail Attaiiatcs li Mihail Psellos. Consemnarea evenimentelorrespective se explici prin imprejuriri particulare. Scrierea lui Kekaumenos, intitulati co[ventional de istoricii modemi ,,Sfaturi si povestiri" si redactati intre 1075 si 1078. aminteste o rlscoali care a avul loc in Thessalie in anul 1066. Kekaumenosavea intersul de L prezantape larg fbptele, fiindci el tlorea si-l dcz"vinovitcasclpe protagonist,Niculitzas, careera socrul lui. li datorlm lui Kekaumenoso relatare de mare valoare. care ne lumineazi asupra situatiei din lumea provinciali bizantind din wemea crizei secolului al Xl-lqa. Dssl au avut consccinteminore, fbptele petrecule in Thessalia in anul 1066 pol prilejui unele consideratii asupra istoriei militare a romdnilor sutl-dunireni. Intbrmatiile transmise de Kekaumenos 4u intrat in circuilul stiintilic dupd publicinea manuscrisu.lui de citre V. Vasilievskiin l88l. Imporlant pcntru cunoastera unor fbpte din secolul al Xllea $i pentru diverse detalii tle organizarc militari si administrativd, textul lui Kekaumenos a lbst studiat intre altii clc Mathias Gy6ni. Paul Lemede, G. G, Litavnn (czuea dat si o noud editie in 1972)5. lstoricii romini si-au ind'eptat atenlia mai ales asuprapasaielor rcfrjritoare la arondni. Deta in 1905, George Murnu publica un amplu stutliu, care rimdne si in prezentde relbrint66,Alrc contributii au fost adusede Nicolae Iorga, Nicolae Blnescu, Eugen Stinescu, Petre $. Nlsturel, Neagu Djuvara'. l"ragmentelede intcrs pentru istoria romAneascidin opera lui Kekaumenosau lirst publicale si traduscin ,,FontcsHistoriae Daco-Romanae"o. Discutia poate ti insd reluatl,.cici mai sunt inci unele lucruli de spus pe marginea mlrturiei lur Kckaumenos. in inlelegerea evenimentelor,trebuie si tinem seama de thptut cl autorul sursci avea o atitudinc extrem de dusmdnoasd fati de participanlii la revolti, si in gcncral lbti de aromdni. El a clutat sI micsoreze vina lui Niculitzas si si atrrbuic vlahilor toalArispunderearevolti, l-ivcnimcntelc s-au petrecut la Larissa, principala cetate din Thessalia si rcscdintathemei Hellada. Niculitzas detinea rzngul de protospatharios, care in cpoci cra; tle reguli, acordat strategilor urbani (comandantii de cetdti). I;zvorul nu precizcazi llnctia lui Niculitzas, S-a presupus ci el era ducele themci Ilcllada'. dar pale mai probabil ca el sd fi fbst, de f'apt, doar strategul cetdtii

MILITARA DEAPARARE POLITICE STUDII $IISTORIE PENTRU 142 . INSTITUIUIprca nric Larissa, dc(rarcee,in epoca respectivi, titlul dc protospathurios cta Paradunavon' thema in pentru funclia de duce de themi De exemplu' de ver/e'l' comandanlii din a douajumitate a secolului al Xl-lea aveaurangurile cazul vestarh. (rnthryatat, care erau superiozue celui de protospatharios \n themei Hellacla,ducele Nikephor Botaneiates(care s-a aflat in aceasti functie p.,t,nili "e.Jti intre 1068 ;i 1074) avea un rang inalt, de .sebastost" ln (la ichimb, purtitorii tillului de prorospatharios apar oa strategi de celiti de exemPlu) Preslav, ci Niculitzas nu detineade fapt nici o ftlnctie' si cl Paul l-emerlepresupunea rolul oe eare l-a avut in evenimenles-a datorat doar poziliei sale sociale inalte de mare proprictar si putemic al loculuirr. Totu;i, aceasli ipotezi eslc ci sc hazartlati. in ie calitate s-a dus Niculilzas la implrat, pentru al inf'trrma pregltelte o rlscoali, si in ce calitale a primit el mesajul .impiratului' care p.u-rnit", abrogareacreqterii de impozite (vezi ryi j9s)? Desigur' el nu era ur ci avea o functie de conducerein Larissa Noi credcm cd era ,i-olu purt,"u-iar-. straiegui.ctitii. in aceasti lumini poate fi inteleasi afirmalia ci.Niculilzas "arc (ctlm spunca multi-oameni si armati propne, iar cetateaqi tara asculti de el" zona rurali a la (chora) se ref'eri unui ,tlint " reLeli)''. in-aoist caz, ,'lal:" 'l'hessalia Achaia) si orasului Larissa,nu la provincia Hellada.(carecuprindea in tradus "Fontes s-a cum asa (laon idion)' pioprie" despre CA1 ..armata o trup[ nu garnizoana cetitii, gi poate fi acaasta I'listoriai Daco-Romanae", 'privati, cum consideraP, Lemcrle in in orice caz, Niculitzas Ecea parte din aristocralia provinciall' care politicl si putere economicl multi sccolul al Xllea acumula din ce in ce mai proprietiti Avinrl in vedcre specifrcul zonei, bogilia sa consta nu numai in mal multe Cu vazl' de ci $i in turme de oi El se trlgea dintro familie li-rnciare, (l)' tlesenii inainte de evenimenlole de care ne ocupim, un alt Niculitzas thema' bunicul celui din 1066, fuseseconducltor (archon) al vlahrlor din gellada. in anul 980, el fusesedestituit din func(ia de domestik.s (cunandant) al cxkubitilor dizlocati in thema Hellada (pe carc o avea din 959) si i sc ditluss aceastallnctienoucreali.ElmaiaveatifuncliadeducealthemeiHellada'pe I in carc a pistrat-o si dupl 980'r. S-a atirmat cd functia primitl de Niculitzas vlahi'o' dintre local reirutat 980 rcirezenta cotnon,luu.upru unui corp de armati l'ap1 l)qsi cxlstcnta unel asemoneaibrmatiuni militare nu este dovedillr5, un Vlll Constantin pelrccul ccva mai tlirziu sugereazlci ea era posibila ln 1027,. polrivit ,.Analelor dc i t Ozs-tozt) a incercatsi recucereasciSicilia de la arabi. vlahi'" ia Bari", armata bizantini era compusl din bulgari, macedoneni ri expctlicorpul in distinct un detaqament Accasta inseamni cI vlahii formau titlrar.,..Bulgarii..si.'macetlonenii..sunlaicilocuitoriiprovinciilor.lSulga Macedonia. Prin urmare, este posibil ca in 980 si se ii infiintat o fbrmatiuns militari recrutatl dintre vlahii din Thessalia lLcvenintlacumlaNiculitzasl,secuvinesiaminlimclelatreeutdcpar atunci cdnd Larissaa fbst cucedd de Bulgaria (in rarului Samuel(976-1014),

. 143 MILITARA ANUARUT 1999. lsToRlE

985 sau 986). lJnii dinlre locuitorii Larissei (col mai probabil, vlahi) au lbst rnulati in zona lacului Prespa,dar familia Niculitzas a fost crulatir7. Sc parc ei liul lui Niculitzas l, denumit convenlional Niculitzas II, a iucal qi el un rol in conflictul dinlre Vasile ll qi Samuel.In 1001,un Nicolaoszis si Nicolilzes a aplrat ctateaServia de atacurile bizantinilor. Dupi 1003, el a trecul de parlea lui Vasilc Il si a primit titlul depatrikios, diu apoi a revenit de parteabulgarilor si a first prins de bizantini in 1018. Unii islorici consideri ci este vorba de tiul lui NiculitzasI'*. liroul cvsnimentelor din 1066 era npotul conducitorului vlahilor din 980. Sri-l numim conventional Niculitzas lll. El mai cra numit qi Delphinas, dupi proprietateape care o avea in localitaleaomonimi, in apropierc de Trikala, sau . dupi imudirea cu o familie originari de acolore. Kekaumenosafirml c5, in primivara anului 1066, Niculitzas l-ar li prevenit pc impiratul ConstantinX Ducas (1059-1067)c[ in thema Hellada cste pe cale si izbucncascl o revolti, din cauzacreqteriiexcesivea impozitelor, Intr-adevi.r, politica financiarbsi militari a lui ConstantinX a fost dezastruoasi.impiratul a ignorat avertismentul. iar faptele s-au ptrecut aga cum fuseseri alruntate dc Niculitzas. Situatia Imperiului Bizantin in vremea revoltei din Thessalia era fbatle criticl. Grzva invazie a uzilor din anul 1065 a putut fi respinsl doar liindci acosti barbari au fi)s1ripusi de o epidemie. Concntrareade trupe pe liontul duniLcan nu a avul de lapt nici un efcct. Generalul Vasile Apokapcs, care le comanda.a lirsl luat prizonier de citre uzi2r',ln Orient, reducereaclLctivelor a ingitluit turcikrr selgiucizi si se extindi rapid sprc interiorul Asiei Mrer. in linc, erau amenintatde politica ambitioas6a thcmelc din sudul PeninsuleiBalcaurice care, dealtfol, este amintill in fundalul din sudul ltaliei, Icgatului normand evcnimentelorrelala{ede Kekaumenos. starc de crizi era de naturl si dea curaj revoltelor locale. Mai Toali acca-sti cu seami evsnimenteledin Balcani din anul precedent(invazia uzilor din 1065) au aritat incapacilalcaarmalei bizantine. S-a spus deja cI rebelii din Lruissa au Guiscard, care sc pulul avea in vcdere o cooperarecu normanzii lui R<-rbert '. pregilcaudc invazic' Mar existl un l'apt care pdni acum, din cAtestim, nu a lbst pus in legituri cu 'fhessalia. Romzn Diogenes(viitorul implra1 Roman IV, carc a rebcliunea din a pus la cale un complot contralui ConstanlinX, pc rlorrnit intre 1068-1071) ciind avca lunctia dc straleg de Serdica (Sofia). Data xacti nu este cunoscute, tlar se slic cA fepGle s-au petrocutla slEr$itul domniei lui Constantin X, atlicl revolta de care ne ocupim. De reguli, pc vrcnlca cilnctin Thessaliase deslEsura se datazd in l0(r7,dar nu esteexclusca cl si fi eomplotullui RomanDiogenes si reeLtt'gl lirst pus la rale la sllrriitul anului 1066.RomanDiogenesintentiona prictcn ctl ci Niculilzas era pcccncgilor. afirmi undeva spri.jinul Kekaumenos la (se presupune vorba de pe ci estc vremeacdnd aceslaera katepan li.oman IV de eomanda pe care o exercita inlr-o provincie care avca cenlrul la Scrtlicalrr.

MITITARA APARARE DE STUOII POLITICE PENTRU 144 . INSTITUTUL 9IISTORIE lmediat cum a ajuns impirat, Roman Diogenes l-a eliberat din temnitd pe Niculitzas (care fusesearestatde Constantin X dup6 terminarearevoltei) si l-a t mis acasi la Lzrissa. Complicitate sau clemenfI? Este greu de spus, in lipsa ci Niculitzas 'Jr-a tbst cu unor izvoare edificatoare.George Mumu presupunea siu Si ce, mdcar la ristimpuri, oarecare ginduli t()tul lcal lat[ de suveruurul i-au ftamenut minteasi sufletul"2r. aseunsc Rlscoala din 1066 a fbst pusi la cale de un grup de liuntagi din orasul Berivoi, loan l,arissa. Kekaumenosa transmis numele unora dintre ei: vlahul 'fheodor Skibon Carmalalos, Slavota vlahul Bambakas, Grigore Grcmianites, si era complotistii se adunau in care casei stipinul Petastos. Berivoi era si existl dar slav, considerat a lbst Berivoi initiaturul miscirii, Numcle Dcsemne sa sc sf,u posibil ca numelc este ipoteza originii sale tracice2'. in orice caz, rcl'ere la substantivul comun rominesc berevoi (,'vracir). Ioan Grcmianites in diztfclinusc anlerior rangul de protospalh(lrios. Se apreciaz6ci el cI:z'use eventual.straleg al themei Heltada"' dar noi considerlm gratic tlupl cE f'usese, el fusescmai probabil comandanl al cetitii protos1tutharios, de litlul ia. auan.i Niculitzas) Estc posibil ca numelc liti spuse despre (vezi sus cele nai Lzu'issa 'l'hcoclor gradul siu militar: skribon era tur olitsr la sd se relbre Skibon Pelastos in ordine dupd conlartrlant treilea supcrior tlin tagma exkubitilor, al (domeslil@s)'". dintre carc unii putcau lletinem rolul tlecisiv al liunta;ilor din modiul urbaur, fi oamsni tle arme (loan Gremianitessi Theodor Skibon Pelastos) Vlahii din 'lhcssalia nu erau doar ciobani. Exista ti o elili urbani, prosperi si dornici de alirmare. Kekaumenos spune undeva ci buna stare a rizvritililor pulea li Prin urmare, exista o categoriede ord5eniimbogdtitt, invidiati cle Niculitzas2?. prohabil de pe urma cre;terii animalelor si a comertului cu celcbrabrinzd vlalri' cu IAnnsi caine. Creqlcreaimpozitelor si abuzurilencinfrinate ale admiuislralici corupte ii afccta din plin. Aceiti ori$eni din Larissa qi din Trikala' ruomAni, greci (eventual si bulgari), sunt cei care au declan;at revolta. Astlbl, riscoala ,lin Itt(,0 are in mrxl vizibil un caracterfundamEntaldif'erit dc cea a lul Petru l)clian. care a li)s1 o miscare a populatiei rurale dintr<r zoni subde:zvoltatla lnrDeriului Bizantin. Esle adcvlrat insl cd la rlscoala din 1066 initiata de ol{-scnii rlin l-arissa s-au raliat si aromAnii ciobani si tirani (cei din cdmpia 'l'hessaliei). Populatia din Larissa si <tin zona inconjurdtoareera compusi din grcci si vlahi, cventual li din bulgari. Este greu de spus care era raportul dintre etnii' un procent semnilicativ' dar eslc clc prcsupusci aromAnii (vlahii) reprezentau pcntru ci se pare cl ci au rlscoalei' initiativa au avut cei car au ti:st Aromdnii probabil, lranslbrmarca si de, de impozite rle crefterea lirsl cci rrai loviti pllti numerar. in vcchrlol tldt'i in naturl in Populatia aromAncascldin Thcssaliaajunseseacolo inlr-o perioadi care nu yrate fi dctcnninatl cu precizie. ln orice caz, ea era prezenti acolo in ultimels ,lsccnii ale secoluluial X-lea, in numlr destul de mare' cici asa sc explicd

. 145 UltlTeRA ANUARUT'199s. lsToRlE func1ia pe care a primit-o Niculitzas I. intr-o perioadi mai t6rzic (secolele XIll-XV), Thessaliava mai fi cunoscuti s,isub numele de ,,Vlahia Mare"". Fiindcl am adus in discutie prezenlaaromdnilor in Thessalia $i la Larissa, scmnallm un fapt mai putin cunoscut, asupra ciruia a atras aten-tiarccenl un bizantinolog grec. Jarul bulgar Samuel a luat de sotie o femeie caplurafi la l.arissa in 986, al clrei nume nu a fost consemnat.S-a presupuscd ca cra de fiul ei Gawil Radomir mai purta si supranumele origine aromineasci, deoarece Este o ipotezi indrizneati, care se loveqte si de dificultatea cI dc Romanos2e. altl mlrturie afirmi ci acea femeie din Larissa a fost nu mama, ci sotia lui (iavril Radomir. Este vorba de o interpolarea cronicii lui Skylitzes, llcuti de cpiscopul Mihail din Devol in I 118 (care ora lbarte bine informat asupraunor amlnunte de istorie local5 a Bulgariei qi Macedoniei). Pe dc altl parte, insi, adlugim ci, potrivit aceluiasiinterpolator,unul dintr fiii lui Ioan Vladislav se numeaTraian (cu a. nu cu o) - un nume neobignuitpontru bulgariro.El cra dcci din urmi era fiul lui Samuel,iar Ioan ncpot de vir al lui Gavril Radomir (acesta Vladislav cra fiul lui Aaron, fratelelui Samuel). ci ;i familia Niculitzas ora de origine arom6.ni. George Murnu presupunea -lirtu.-i, aducE nici o informatie clari in aoeasti privinldrr. Faptul cd iirvorul nu Niculitzas I a primit conducereavlahilor din thema Flellada sugrcazl acest lhpt, d.arnu in chip categoric. Forma numelui, cu a in loc de o, poale sugera ln schimb, sufixul ,,-itzas" nu este relevant, cici insd originea rom6neascir2. cste dc origine slavi si se int6lneste qi la greci gi la bulgari. Oricare ar fi realitateain privinta originii lui Niculitzas, conteazl ci in Munlii Pindului si in -l-hessalia din rAndul cireia s-a fbrnal si o exista o populalie vlahi numeroas6, si Trikala. care locuia la Larissa cliti urbani, Potrivil lui Kekaumenos,Niculitzas a incercatsi previni izbucniroarevoltei. lll nu a avut insl de ales. Toli litntaqii din Larissa, indiferent de originea lor etnicl (aromAni,grcci, poateqi bulgari) doreausi se rizvr[teascd. Solutia gisitl tle Niculitzas a tbst se acceple conducerearevoltei, in ideea ci o va puta controla si slopa (cel pufin, aceastaafirml Kekaumenos). El a incrca1si-i convingl pe rebeli cI estede partealor, dar i-a indemnat si renun[e la violentl Nr.ra reugit, s-i a trebuit sl ia parte la conflictul care a incepul in iunie 1066 printr-o oftnsivi spre Pheusala.Pe cAmpia stribitut[ de riul Pleres (astlzi, Paliures sau tslioures), ,,a strAnspc vlahii 5i pe bulgarii din vecinltate si si-a atlunato armati numeroasi". Din aceastibazi de atac s-a trcul la olbnsivi spre nord-csl. Primul obiectiv a lbst cetateaKitros (Pydna), situati in golftll Thessalonicului (care a tbsl distrusl). Ulterior a tbst asediat6cetateaServia. Accasta aplra trecitoarea Stena Petrascare lhce logitura intre Thessalia si Macedonia occidentali qi era lirarte greu de cucerit, CotateaServia se afla pe drumul spre Voderra (Edessa), de unde se pitrundea pe Via Egnatia (drumul care lega l)ynachiondc Thessalonic)33. Actiunile ofbnsive arati ce se intentiona pltrunderea in Macedonia pc doul sii (Servia si Kitros). Urma atacarea orasului Thessalonic. care deschidea

MITITARA APARARE OE POTITICE $IISTORIE PENTRU STUDiI 146 . INSTITUTUL

puternicafbrtirirunul sprecapital5 Daci rebelii s-auincumetalsi asedieze de arrumenl di-spuneau ei ci obligali si admitem ficatic tle-la Servia.suntem dupi un ea cuceriti' putut fi in,t"*tutercr. li de maiini de lupt6. Doar astfela aveau rizvritili u1u..ur" a durattrei zile. Ne indoim c6 niqtesimpli ciobani si si s[ se dispundin linie <telupti (cum aftrmi Kekaumenos) cauacitalea u ectateeareaveafaima de a h greu de lual Rebelii beneficiau :;:;;;.t fi dec6tcei allali carenu puteau urobabil.le spriiinulunormilitari profbsioniqti, spunefrlis a;a putea nu Kekaumcnos Eviient. lui Niculitzas. i;h-;;;";&i soerulsau ln pe definitiv condamnat ceva,fiindc[ ar fi fost un fapl carel-ar 1i ca pc un pt Niculitzas prezinte a incercat s6-l permancntl,Kekaumenos a decisivi Participarea ;;t" s-a strdduit si aplanezeconfliclul l;;;;;t de fa16 tridare evident,un act de ieprezenta, Serviel trufr"nit.,t sli la cucerirea implral. Nieulitzas a uzat cle func(ia sa d strategpentru a trimite un mesaj X a dirilor' Conslantin la crogterea f.per"i"i"i, in carese solicitarenuntarea ventt a siu rispunsul dar Niculitzas, lui in c"t" din urmi rugimintea a".leptut 1066) Citind Servia(prin septembrie tArziu.dupl ce a fostcucerit[cetatea Drea revolta'dar opreasci si cerut il"iti-ii l"te-a"tul impiratului, Niculitzasle-a otbnsivei continuarea cI se intenliona coniucitorii vlahilor s-auopus,dovadd pentru a-i favorabil a gisit momntul i" .fir*i" pf"""aoniei.Atunci,Niculitzas care (despre Carmalakis Slavota capii rebeliunii,arhontele ur"*u p" doi <iinrre 'skribon Astfel' riscoala Petastos Theodor vlah) afirmi cI era si Kskaumenos care o impozite de cresterea la renuntat "-u *iat.n, dupi ce impiratul a pn)vocasc. ' Niculitzasa a fost pacificatE' l'cntnt aJ convingepe impirat ci Thessalia Constantin risculalilor' insolit de unii conducitoriai of.."i'iu-citn.tuntino-pot' Xiphilinos loan jurimintul t'acut, dars-aopusPatriarhul l'"t fi t*, si anuleze a relatat lui Niculitza'sKkaumenos intemnilarea a oidonat irnpetutul n4ani.,*, nevinovifialui Niculitzas'carear fi penlrua argumnta toatcaccste^intAmpliri X. tbst ' o viclimi a lui Constantin (anulareacresterii Deoarecca lbst atins obiectivul inilial al rdscoalei a fost un esec' realitate' ln succes s-arputasocotici ea a avut impozirelor), secesionist' cu caractr propo4ii de "e.li "r,"nio,,"nt"leprefigurauo miqcare indreptali contraimpdratuluiConstantinX "---gi" a unui unui stataparte. poriu "u r"bolii din 1066si fi urmirit crearea Desigur; mai tetziu liatii Asdnesti .:.f",tu", precumPetruDelian,sauprecum 5i revoltaar fi clpitat amploare daci posibih, evolutiear fi fosl ;;;;t""; insd a fbst Ea Bulgaria themei restul .-ut fi "*tin. spre Macedonia ;i spre p*, "urend.Din m"rsui "uenim"ntelorse poatededuceci rizvretilii -,;; de.peYia Egnatia' ln tinteausApreiacontrolulu*upruuno, punctestrategice. al lui RobertGuiscard'ace$tirebeli ar fi dat un ajuttlr o"|.!i,".tiuu unui ataU ar fi existatnistc parte,in Macedonia ir.ti'.rtr inalntarii normandePe de alta careputeau ;liaii Dotentiali' uzii careau fost coloniza{iacolo in 1065" $i

. 147 1999. lsToRlE MI|-ITARA NUARUL clcveni un mare pcricol pentru autorit[lilc bizantine. Cineva a lEcut observatia ri rcbclii tlin Thessalia au sperat sd ridice la luptd qi populatia tlin thcma Bulgariars. Dealtfel, este consefimat faptul cI Andronic Philokales, ducele themci Bulgaria (cu capitalala Skoplje), se temeaci Niculilzas stecu adevlral un rcbel. Philokales se gisea gata de riposti la maginea de sud-esl a thcmei Bulgaria. Probabil ci trupele de sub somandalui Philokales au fost un ibctor de intimidarc pentru Niculitzas, Este de remarcatci Niculi s a luat decizia de a-i aresta pc rebeli dupi ce a primit mesaiul impdratului, prin intermcdiul lui Philokalcs. ,A fbst oare Niculitzas credincios impiratului aga cum aiirmi Kckaunrenos?Cu ahE cuvinte, a ficut el oare un joc dublu pentru a prinde momentul lavorabil inlbutirii ri-scoalei?Daoi ii acordim deplini incredereginerelui siu, a slujit intereselelui Constantin X. atunci ar trebui sI conchidemci Niculitza^s I)ar', tiacd .fudecdm mai atent fhptele, atunci binuielile lui G. Murnu sunt Iistc posibil sa Niculitzas sd h intenfionat si meargl mai departesi .1ustilicatc. si sc lirloscasci de multimea rdzvrltiti pentru realizarea unor scopuri proprii. l)cja la inceputulriscoalei,coniuratiiii declarau lui NiculitzascI il vor,.cap si stip6n". Termenul authentes (,.stdprin")insemna in epocl .de sine sEpeaclamafia7.rr.r/ynitor", ..rutocrator" si era rezevat implratului. De asemenea, de riscula{i lui Niculitzas ar putea li interprctati ca o tenlativd rhntnos adresall, dc a-l proclama implrat ^bizantin, clci aceastaEra lbrmula de consasrarea impiratului la incoronare'o.Spre deosebirc dE Petru Delian, care a rivnil si ajungi impdrat (!ar) al bulgarilor, eventualaambilie imperiall a lui Niculitzas nu puteaviza decAttronul de la Constantinopol.El s-ar inscrie a^stfEl in seria de prclendcnti imperiali din secolul al Xl-lea, care a numirat at6t generali, ciit 1i rcprczcntantiai aristocralieicivile, tlvenimenteledin Thessaliaemului 1066aratdcum politica in mod sistcmatic gresiti a impiratilor bizantini care i-au urmat lui Vasile II a stimulat lendintele ccnlrifuge din PeninsulaBalcanicS.De fiecaredati cAndadministratiabizantini a miril cxcesiv impozilele sau a pretins plala lor exclusiv in bani, in Balcani au izbucnil rcvolle. Prssiuneafiscall a fosl insl doar delonatorulunor mi;clri carc au cipital caractcranlislatal, atunci cAndau avut posibilitateasd se dezvohe. A lirst o scric dg revolte ale peritbriei contra centrului, care in secolul al Xl-lea au avut doar un succesclbmor. dar care vor izbdndi la frnele sEcoluluiurmilor. .ladranFclluga apreciacd rlscoala din 1066 indici o accentuare a proccsului tlc tbudalizarein lumea bizantini din PeninsulaBalcanicirT.Tcndintcle cenlrif'use sc vor nranilbsta din nou tlupi scurttimp. in 1072-107-l au izbucnit alte doie rcvolle. in sutlul Dobrogei si in thema Bulgaria, din motive similare cu cele alc rsv()llcidin l'hcssalia. [.ualc ca alare, tbptelc petrcutein Thessaliain anul 1066 sunt dc inrportantd nrinori. Daci le privim in perspectivaistoriei, vedem insl cI aceastdconliunlarc a urnticipalrevolta altor rom6ni sud-dunirqni, cea din 1185. lntr-adevlr, riscoala declansati de tiatii Petru si Asan a pornit tot de la politica liscall

MITI1ARA DE APARARE PENTRU STUOII POIITICE 148 . INSTITUTUT $IISTORIE (1185-l195).Creslerea brusci a dlrilor a implratului lsaacIl Anghekrs abuzivS a mari turms de oi si a lovit in ll85 1ot elita popula{iei romdne;ti, posesoare fbartc probabil $i a unor domenii de tip pronoiar (acordatede imparatii din tlinastia Comnenilor). Petru Si Aszulerau reprezentantiiacesleielite economice si tolodali militare a romAnilordin Muntii Balcani. Ca si in 1066, in ll85 romdnii au lbst cei care au doclansal revolta contra autoritltii cenlrale' si pe bulgan. in rniscare antrcndntlu-i

N()'t !t:
crizei din secolul al Xl-lea, vezi de excmplu: G. Pcntru caracteristicilc i n, Par rs, 1956, p.34 l -372. Ostrogorsky,l/i.rloi re tle I'E t at lryzunt 2. Vczi un btudiu dc sintezi asupracaractcrului s-icauzclor rebeliunilor la A. C. C. Savvides, Interual Stile on(l (htre.\t fu Larer Byzantiun. XI"')'lllu ' ('enturie.\ (A.D. 1025-1261). The CaseofUrbun and Provincial lt;unedio \ p.237-213. (Cnu'ietatd Effects), 1987, Athcna,7, ,,Symmcikta", 3. llslc \orba de plata dlrilor in nature $i cle acordarea autocef'alici pettlru Arhicpiscopia de Ohrida, oare avea sub iurisd:ictie teritoriul lbstului stat ierarhi cie neam bul-e1ar, hulgar. Vasile ll a decis ca la Ohrida sI pdstoreascd dar in 1040a fi)st numit un grec. 4. Pentru rcvolta lui Petru Del'ian, vezi in special J. Ferluga, Les insurrediurs de: ,\lnvel rle la Macldoine ou Xf .tiicle, ln ldem, Btzuntiun on the Ralkan\' Sarliet on the B)'zot ine Adtti,tistrotion and the Sorlhem Slavs.fi'on the VIf" l

. 149 ,\NUARUL 1999. ISIORIE Mlr[ARA p.383-389; Amsterdam, 1976, G. Cankova-Petkova, De to ,heXI' Cenrurie,r, HistoricalReview", l, 1973,3, p.72nouveau .\ur Kdkaumenos, ,,Bulgarian 74; A. Miltenova,M. Kajmakamova, The Upi.singof Petdr Deljan (1040l04l) in a New Ad Bulgaian Source,,,Byzantipbulgarica",8, l9tt6, p.227-240. 5. M. Gyoni, L'oeuwe de Kekaumino.s, sourcede l'histoire roumai e, ,,Revue d'l{istoireComparde", 23, 1945,n.s., vol.3, l-4, p.9Gl80; P. Lemerle, Proltgomines d une Adition critique et conmentaedes ,,Conseilset Rltil.\ de des Lcttres.MemoiRoyalede Belgique.Classe Ktkanmeno.s", ,,Acad6mie res.Collectionin-8', Deuxihneserie",54, 1960,I, p.l-120; G.C. Litavrin, Sovett i ra\skttzi Kekawnena.Socinenie izanlijskogo polkovodla Xl vefu, Moscova, 1972. 6. C. Mumu, Ketaumeno.\ ti rorndnii tn veaatl al Xl-lea, in ldem, Studii i\toirc privitoore h trecutt,l romdnilor de pesteDundre, cd. de N. S. Tanasoca, p.781984, 129. Bucurc$ti, proyts 7. N. tsinescu, N. i de Keknumeaar, 13, 1938,p.129-1381 ,,Byzantion", p.3-7; Stiniscu, lorgr, Istoria Romdnilor,lll; Bucuregti, 1993, E. Premi.yele rdtcoalei Asdne$rilor.Lumea rondneascdsud-dundreand tn veacurile X-XII, in vol. Rrisrzalapi volul A.rdne$tilor, Bucure$ti, 1989,p.l l-36; P.9.Nlsturcl, I'latho-Balcanica, ,,Byzantinisch-Neugnechische Jahrbiicher", 22, l97t\, p.229-231: ldcm, Wahii din spaliul bizanlin {i butgdrescp4nd la ur:erireo in vol. Ammdnii. Istorie.Lirnhd.Destir, Bucurelsti, otomond, 1996,p.55-56; N. Diuvara,Sur un passage controverside Kekaumeno,s,,,Revue Roumaine d'Histoire", 30, 1991,l -2, p.23-66. 8. Kekaumenos, in Fontes Historiae Daco-Romanae, III, Bulure$ti, 1975, p.20-45. 9. G. Mumu,oZcir.,p.lll-ll2;G. G. Lit: vrir',op.cit., p.515-516. 10. N. Oikonomides,Seals ptblished 193l-1986, tn Studies in Blzdnti e sd. N. Oikonomides, 5, Washington, 1998,p.l17, 14l. NikcSigillography, phor Botanoiates a fbst in 1074-1077 duceal themeiA.natolikon, cu rangulde (ed.), Catalogueof byzontine kwopalat. Vezi J. Nssbitt, N. Oikonomides Washingsealr ot f)umbartonOakt antl in the Fogg Museum of An, vol.11,l, ton, 1996,p. 150,nr.86.18. El a putut ti.sebastos inaintede 1074,dar dupi (G. Zacos,A. Veglery,Byzantine f068, cdnd csto atestatc^ proloproedros vol.1/3,Basel,1912, p.1463-1465). LeadSeal.r, ll. [f Lemerle, op. cil.,p.50. i2. Kekaumenos, 0p.cil., p.31. 13. Kekaumcnos, op.cit.,p.45: M. Gy6ni,op.cil.,p. I 18; P. Lemerle, o2r:rt., p.45. Exkubitii erauun corp (aagma) din armBta de manevrl. in 959 au first creatc doui ,agmata sle exkubililor, una occidentali gi una oriental6,cu clbctivc egalde c6te3000de cllfueli. Detajamente din aceste tagm&a (Ildu pusela dispozitiacomandantilor din provincii. Vezi W. Treadgold, Byzantium o d its Army.284-1081, Stanford, 1995,p.34,79, 116.H. GlykstziAhrweiler, Recherches sur l'admini.tarutionde l'Empire Blzantin aw IX-XI .ri?r:/er, de Conespondance Hellenique", 84, 1960,p.90 aratl oi, in ,,Bulletin secolulal Xl-lea, corpurilede tagmotoeraurlizlocat in provincii.

UTLITARA STUOII POLTTICE OE APARARE 150 . INSIITUTUT PENTRU $IIS]ORIE E. Stdnescu, 14. P. Lemerle, op.cit., p.88: G. G. Litavrin, op.cit., P,583-584: p.26op.cit., ci ar fi I 5. C. Mumu, op.cit.,p.72,nota 15si M. Gy6m,op.cil.,p.135seindoiesc putut exista, liindci de regul6 unitililc erau constittritePe criterii etnice doar in cazulpopulaliilordin afaraimperiului. 16. ,4nnalesBarens4s,in MonumentaGermaniaeHislorica, V, p.53. Vezi M.Gy6ni, ks Waques des Annales de Bai, ,Acte Antiqua Academiae op.cit.,P.27, E. Stinescu, l, 1952,1-2,p.245-246; Scientiarum Hungaricae", 28; V. Spinei, Realitdlile elno-poliaice de la Dundrea de Jos'tn secolele XLXII in croniaalui Mihail Siriarul (ll),,,Revista de istorie",37, 1984,2, p.132. I. Thum, Berlin-NewYork, 17. loannes Scylitzes, Synopsis historianrn,recensuit o.[ A. Risos,2'ie Vlach.s op.cit.,p.7O-71; 1973,p. 330; G. Cankova-Petkova, Praga,51, 199O,2,p.2O5' Larissoin the lF Century,,,Byzantinoslavica", 206. M. Gy6ni, 18. loarures Scylitzes, op.cit.,p.344,363;G. Mumu, op.cit.,P.82-E4; op,cit., P.70; E. Stinescu, L'oeuvre...,p.ll5-121; G. Cankova-Petkova, dintrefiul de identitatea op.cit.,p,52-53seindoiegte op.cit.,p.26.P. Lemerle, lui NiculitzasI qi acel Nicolaos Z's.Nicolilns mentionatde Skylitzes.Ar puteali o coincidentdde nrsne-Nicolitzes estediminutivul lui Nicolaos. p.122. 19. M. Cry6ni, L'oeuwe..., p.79-81. 1970, Bucureqti, au Bas-Danube, 20. P. Diaconu, Ies Petchindgues 21. F, Chalandon,Essaisur le rdgned'Alixis ler Comtine, Paris, 1900,p.60' Vezi Ei A. Sacerdoleanu, Mouveme s 85-86;G. Mumu,op.c ., p.l14-115. politique.set sociaw de la Ptninsule Balfunique dans la secondemoitit du p.97 . 2-3, 1939-1940, Xl .;iicle, ,,Balcania", 22. N. Blnescu, Les duchis hrzanlins de Paistion (Paradounovon) et de p.81-83; P. Diaconu, op.cit.,p'93-96. 1946, Rulgane,Bucureqti, p.ll2. 23. G. MwrLu, op.cil., op.cit.,p.65. 24. G. Cankova-Petkova, p.31, notr 37. opcir., 25. Kekaumenos, op.cit.,p.l04',122. 26. W. Treadgold, op cit., p-29. 27. Kekaumenos, din Pind intre anii 1204-1259,in ldem' 28. Yezi pe larg la G. Mumt1 .Romrinri E. Sttrnescu, op.cit.,p.2l-23: J. Koder, F- Hild, Tabula Studii...,p.130-147; Akademie der Imryii Byzantini, I. Hellas und Thessalia,,,Osterreichische Wissenschgften. Philosophisch-HistorischeKlasse, Denkschriften"' 125' p.40-41. Wien,1976, opcr7.,p.206. Scylitzes, op-cit.,p.349;A. Risos, 29. loannes interpoldri,vezi J. Ferluga, aceste Pentru 30. IoannesScylitzes,op.cil., P.360. inldern, Byznntiun... ol Dnol, and Michael ' p.337-344. John Scylitzes de M. Gy6ni, L'oeuwe...,p.143; P. elte contestat6 31. Originea romAneascd in opctl., p.75' N.$. Tanagoca, p.75; G. Cankova-Petkova, Lemerle,op.cia., G. Mumu, op.cit., P.4l arat6 od iPotoza lui Mumu ,,nu oste suficient intcmeiatidocumentar". p.109-113. 32. G. Mumu,op.cit.,

. 151 lsToRlE lrltlIARA ,rtlUARUL 1999. 33. Vczi dctalii desprecetateaServia la G. MtnrLu,op.cil., p.104. Vezi 5i J. Koder,F. Hild, opcit., p.9l-92. 34. P. Diaconu, op.ci.,p,81. 35. P. J. Alcxander, Hi.tloical Interpolalions in lhe ,,ZbomikPopoDragolia", in -lctes du nV CongrAs Inlertationat des EtudesByzantines,3,BucureEti, p.30. 1976, 36. Kckaumcnos, op.cit.,p.35, nola 53; P. Lemerle, op.cit.,p.47, n<tla 6. p.81. 37. J. Ferluga, op.cit.,

,,,,:,,,.:ii;,,|:iii,:.i:i:i:riiiii:iiii,:i:liiiiiiiiiiiiiilijlil.{ :iif:liilirlli;ititillii:liiit, ,;i,,,,.,.

Th Uprising ofthe Thessalian Vlachs (1066) The bad linancial and military policy of the Byzantine emperors betwen 1025-l08l causedmany rebellions especially in the Balkan provinces. One of them is the uprising occurrsd in Thessaly in 1066, which is known from a single source Kekaumenos.Kekaumenoswas the son-in-law of Niculitzas - the hero of his relation, According to Kekaumenos,th local adstocrat Niculitzas was forced by the plotters to assumethe leadershipofthe unrost directed towards the taxes increase.Niculitzas was most probable the commandcr ofthe city (straregos) and not the duke ofthe province [{cllas. 'fhe rebelliori was startod by several owners fiom Larissa, of Greek and Vlach 'fhe origin. Vlach (Aromanian) population is attested in Thessaly since the l0'r century. It is not excluded that even Niculitzas' family was of Vlach origin. His grandf'atfuer received in 980 the command over the Vlachs settled in Hellas. At the uprising fiom 1066 took part townsfolk from Larissa and Trikala, shepherds and pcasants of Vlach, Greek and perhaps Bulgarian odgin. Its basic causcs were economic. The circumstanceswere propitious for an uprising against the emperor Constantine X (thc thcat of the Italian Normans and a possible cooperation with the Udae settled as prisonersin Macedoniaone year before). 'Ilte rebels moved towards Macedonia and they conquered thc Jbrhesses Kitros and Scrvia (strategic points on the road to Thessalonic). The uprising ceased whcn the emperor promiscd to cancel the high taxos. Niculitzas anested two main leaderswhen hc received the imperial messageliom the duke of the province Bulgaria (who was ready td fight against the rebels). Kekaumenos sustainedthat his relative Niculitzas was not guilty lbr the rebellion and that he tried to hinder it. tn fact, it is possible that he had some hidden interests. Several deBils suggest that the rebels intended to nroclaim him emoeror,