REGATUL UNIT AL MARII BRITANII I AL IRLANDEI DE NORD Marea Britanie este o insul n vestul Europei.

Este nconjurat de Marea Nordului, Canalul Mnecii, Marea Irlandei i Oceanul Atlantic. Este cea mai mare dintre Insulele Britanice, care mai cuprind Irlanda, insula Man, Jersey, Guernsey, arhipelagurile Shetland i Orkney.

republica moldova Moldova, cu denumirea oficial Republica Moldova este un stat localizat n sud-estul Europei. Se nvecineaz cu Romnia la vest i cu Ucraina la est. Republica Moldova are ieire la Dunre pe o fie de 340 de metri la extremitatea sa sudic

Suprafaa: 244.820 km Subdiviziuni administrative: Anglia (Regat), Scoia (Regat), ara Galilor (Principat), Irlanda de Nord (Provincie) Capitala: Londra (7,517,700) Orae principale: Londra (capitala Angliei), Edinburgh (capitala Scoiei), Cardiff (capitala rii Galilor), Belfast (capitala Irlandei de Nord) Conductorul statului: MS Regina Elisabeta a II-a, care a urcat pe tron n 1952 i a fost ncoronat n 1953 Conductorul guvernului: Prim-ministrul David Cameron, la conducere din Mai 2010 Simboluri Steagul Regatului Unit este Steagul Unirii (cunoscut sub numele de Union Jack). Creat din suprapunerea steagurilor din Anglia (Crucea Sf. George) i Scoia (Crucea Sf. Andrei); crucea Sfntului Patrick, reprezentnd Irlanda, a fost adugat la acesta n 1801.

Suprafa:33843 km2 Regiunile cu statut special:Gguzia,Transnistria Capital: Chiinu Orae principale:Chiinu,Tiraspol, Bli,Tighina, Rbnia. Sistemul politic: Constituia declar Moldova republic parlamentar i prevede un sistem pluripartit, separarea puterilor n stat, economia de pia i respectarea drepturilor omului. Preedintele: Nicolae Timofti Prim-ministru: Vlad Filat (de la 25 septembrie 2009) simboluri Steagul Republicii Moldova: Stema de Stat a Republicii Moldova reprezint un scut tiat pe orizontal avnd n partea superioar cromatic roie, n cea inferioar albastr, ncrcat cu capul de bour avnd ntre coarne o stea cu opt raze. Capul de bour este flancat n dreapta de o roz cu cinci petale, iar n stnga de o semilun conturnat. Toate elementele reprezentate n scut snt de aur (galbene). Scutul este 1

Imnul naional:God Save the Queen Leul a fost, de asemenea, folosit ca simbol al Regatului Unit; unul este reprezentat n spatele Britanniei pe bancnota de 50 lire sterline i altul este ncoronat pe spatele bancnota de 10 lire sterline, i este, de asemenea, folosit ca simbol al steagului non-ceremonial al Armatei Britanice. Leii au fost folosii ca dispozitive de heraldic de mai multe ori, inclusiv ramurile regale ale regaturilor Angliei, Scoiei i Regatul Gwynedd a rii Galilor. Leul este figurat pe stema naional a echipei de fotbal engleze, dnd natere la imnul popular al fotbalului Three Lions.

plasat pe pieptul unei acvile naturale purtnd n cioc o cruce de aur (acvila crucial) i innd n gheara dreapt o ramur verde de mslin, iar n stnga un sceptru de aur

Drapelul de Stat al Republicii Moldova:Tricolorul El reprezint o pnz dreptunghiular, format din trei fii de dimensiuni egale, dispuse vertical n urmtoarea succesiune a culorilor de la hamp: albastru (azuriu), galben, rou. n centru, pe fia de

Cinele de ras Bulldog este uneori folosit ca simbol al

Marii Britanii.

culoare galben este imprimat Stema de Stat a Republicii Moldova. Imnul Republicii Moldova:Limba noastr, versuri de Alexei MATEEVICI, (aprobat prin Legea cu privire la Imnul de Stat nr.571-XIII din 22 iulie 1995).

comunicarea verbal Limba: Regatul Unit nu are o limb oficial, cea predominant fiind limba englez. Alte limbi indigene principale sunt limbile celtice insulare, i anume, limbile celtice din insulele Britanice. Acestea se mpart n dou grupe: limbile P-celtice (galeza i limba cornic) i limbile Q-celtice (irlandeza i gaelica scoian). Imigranii care au venit n Regatul Unit dup cel de-al doilea rzboi mondial, incluznd cei din Commonwealth, vorbesc multe alte limbi, incluznd Gujarati, Hindi, Punjabi, Urdu, bengalez, cantonez, turc i polonez. Regatul Unit are cel mai mare numr de vorbitori hindi i punhabi n afara Asiei. n ceea ce privete comunicarea verbal, dou canale distincte pot fi discutate: continutul i forma. Acest lucru nseamn c, cu excepia small-talk-ului de deschidere( vorbrie de umplutur, doar pentru a susine o discuie), englezii se concentreaza pe obiectul negocierii. Este ntotdeauna recomandabil s ncercai s iniiai o conversaie cu ntrebri deschise, dect s v impunei ( afirmai ) un punct de vedere personal. Subiectele de bun venit n conversaie includ vremea, sportul, actualitile, istoria Marii Britanii, cultura i muzica popular. Britanicii au tendina de a fi tolerani la opiniile altor oameni. Cu toate acestea, este de dorit s se evite anumite subiecte, cum ar fi : politica, religia i familia regal. Mai presus de toate, britanicii preuiesc intimitatea lor i poate avea unele resentimente fa de ntrebri referitoare la familiile lor sau la situaii de la servici. Un element vital n toate aspectele vieii i culturii britanice este renumitul sim al umorului britanic. Umorul este folosit deseori ca mechanism de aprare de multe ori sub form de autodevalorizare sau ironie. Umorul britanic este utiliziat foarte mult pentru a elibera emoiile-baraj n spatele inexpresivitii. De asemenea privesc, ei vd afirmaiile modeste ca fiind amuzante. O alt cheie important a comunicarii verbale ( dar deseori neglijat ) este forma sau modul de a spune ceva. n primul rnd, este nepoliticos s ntrerupi pe cineva. Pentru anglo-saxoni, cnd A se termin, B ncepe. Pe de alt parte, ei ncearc ntotdeauna s previn pauzele incomode dintr-o conversaie i se simt obligai s umple tcerea grea cu plvrgeal distractiv i plin de via. Dei nu toi britanicii articuleaz ( vorbesc ) destul de clar, ar trebui s facei un effort de a vorbi n propoziii complete. Dup cum a fost indicat, elocven este extrem de apreciat de ctre Poporul britanic. Prin urmare, acetia acord o atenie mare la corectitudinea limbii. Limba: Limba oficial, conform Constituiei Republicii Moldova este cea moldoveneasc( una dintre denumirile oficiale date limbii romne n Republica Moldova). Aceast denumire politic a limbii romne moderne ausbau (academic i literar) nu trebuie confundat cu denumirea lingvistic graiul moldovenesc care desemneaz forma tradiional a limbii romne abstand (popular) vorbit pe teritoriile fostului principat al Moldovei n Romnia (Moldova occidental), Republica Moldova i Ucraina. Limba moldoveneasc/romn este limb matern pentru aproximativ 2,5 milioane de locuitori ai Republicii Moldova (76.5% din populaia rii). Graiul moldovenesc mbogit cu elemente de vocabular din limba rus este preponderent folosit la nivel naional. n orae (cu excepia Transnistriei), romna moldoveneasc i rusa sunt folosite ntr-un raport de 50:50, dei dialectul moldovenesc ctig teren n ultimii ani ca limb oficial i limb vorbit de obicei. Un fenomen frecvent este folosirea cuvintelor i construciilor ruseti, a calcurilor de form i sens n limba vorbit n Moldova. De obicei, cuvntul rus vine declinat dup regulile gramaticale ale limbii romne. Exist totui cazuri cnd o astfel de adaptare la forma de plural a substantivului este greoaie sau chiar imposibil din punct de vedere fonetic. n acest caz, cuvntului i este ataat un articol enclitic la forma sa rus de plural. Elocvente pentru aceast situaie, care apare la substantivele ruseti terminate n -, - (i analog la cele cu terminaia -, -, - printre altele) sunt exemple ca tapocichile (pantofii sport), bulocichile (chiflele), leajchile (bttoarele), sosischile (crnciorii), slivchile (cremele). Vocabularul cultural i terminologia tiinific este aliniat n schimb limbii romne. ntr-o situaie de comunicare cu un strain despre orice strain ar fi vorba, moldoveanul e supusul. Nu se simte liber. Este cel care accepta orice, si este foarte amabil, sau ospitalier. Amabilitatea sa este strins legata de anxietate: nu care cumva sa trecem la un alt tip de comunicare, unul care se poate transforma in agresivitate. Toate aceste lucruri se datoreaza problemei principale a moldovenilor: lipsa gindirii istorice, a stratului de psihologie sociala. El a fost permanent zdrobit. ns atunci cnd este n cercul compatrioilor si sau ,mai bine spus a prietenilor, moldoveanul este foarte emoional, imprtaindu-i trairile i sentimentele sau, din contra, devenind foarte violent. Subiectele cu care cel mai uor poate fi iniiat o discuie cu un moldovean sunt politica,familia,tradiiile. 3

comunicarea gestual Englezii,de obicei, sunt foarte reinui i dau dovada de seriozitate i prefer s pastreze distana, att fizic,ct i moral, ntre sine i interlocutor. Astfel englezii nu iubesc mbririle i obiceiul srutului. mbririle, in caz c au loc, nu sunt asemeni celor din restul europei,deoarece restul reprezentanilor a diferitor popoare europene atunci cnd imbraieaz pe cineva capul lor este uor dat pe spatele celuilalt,astfel subliniindu-se afecinea sau, cel puin, respectul dintre indivizi, ns englezii, avnd tendina s pstreze distana,chiar i in alcest moment,dau capul puin ntr-o parte Srutul la fel este un obicei evitat de catre englezi,chir i ntre copatrioi, ei prefernd sa dea o importana deosebit intimitii lor i s pastreze distana. Atfel obiceiul srutului poate fi ntlnit mai frecvent n rndurile femeilor,cu toate c i acestea au anumite reticene n legatur cu obiceiul dat plednd atfel pentru srutul n vnt care presupune un contact fizic mai redus. n timpul sarutului ei utilizeaz onomatopeea mhua.. pentru a-i ascunde astfel incomoditatea provocat de acest obicei al sarutului. Gesturi frecvent utilizate de ctre englezi Snap este un simbol tipic britanicilor, care tinde sa reliefeze amabilitatea acestora, semnificind dorina interlocutorului de a-i aminti ceva,sa parerea de rau ca nu si-a putut aminti ceva. Corna este un alt gest frecvent utilizat n Anglia, care este folosit de fanii muzicii heavy metal. Acest gest, de asemenea, poate reprezenta coarnele diavolului (o semnificaie satanic). I love you este semnul care releva dragostea unui individ faa de altul.

La capitolul comunicare gestual moldovenii sunt forte diferii faa de serioii i sobrii englezi. mbrairile i sruturile fiind practic indispensabile moldovenilor. EI sunt asemeni spaniolilor,francezilor sau italienilor,avnd o tendina foarte mare de a gesticula i de a imbogi comunicarea verbal cu sensuri tainice relevate in gesturi i mimici. mbrairile pentru moldoveni sunt asemeni unui salut,fiind utilizate cel mai frecvent in cadrul familiei sau al grupului de prieteni. Moldovenii nu au nici o reticen n legtur cu mbririle, acestea fiind nsoite de baterea cu palma pe spate , ceea ce indic afeciunea dintre indivizi. Obiceiul srutului la fel este foarte practicat far nici o jen de catre moldoveni, acetia avind chiar tradiia de a se saruta de trei ori pe obraz. ns acest obicei este mai des practicat de ctre generaia mai nvrst,tinerii prefernd sarurul n vnt. Gesturi frecvent utilizate de ctre moldoveni A face semn cu degetul arttor- acest gest semnifica frazaVino la mine! Stop este semnul care denota dorina unei persoane de anu fi deranjat sau dorina acesteia ca interlocutorul sai incheie discursul deoarece o deranjeaz(in acest caz este utilizat mai frecvent n cercul familiei sau de prieteni). Linite esre semnul care relev dorina unei persoane ca n jurul ei s se fac linite.

 Cu toate c este un popor foarte reinut i practic analfabet in domeniul gesticii i mimicii,totui britanicii au citeva semne cre sunt cel mai frecvent utilizate. De altfel, cred c sau prin mprumut de la englezi, sau posibil pentru c aceste semne sunt utilizate n mai multe ri,ele au reuit sa se inrdcineze foarte bine i n Moldova. Thumbs Up sau Thumbs Down- degetul mare n Marea Britanie, gestul degetului mare ridicat are trei nelesuri diferite. l folosesc, de obicei, autostopitii cnd doresc s fie primii ntr-un vehicul, este un semn de OK, iar atunci cnd degetul mare este ridicat brusc, el devine un semn de insult, avnd un sens ordinar, obscen. n Moldova degetul mare ridicat cel mai frecvent este utilizat pentru a desemna un acord sau pentru a arta parerea pozitiv despre unele lucruri. Semnul degetului mare orientat n jos att n pentru englezi, ct si pentru moldoveni reprezinta un semn al dezacordului. Semnul OK Pentru majoritatea indivizilor englezi sau moldoveni tiu c lipirea vrfurilor arttorului i degetului mare, formnd un cerc, iar celelalte trei degete fiind ndeprtate unul de cellalt, au o semnificaie pozitiv, de aprobare.

Semnul V Semnul victoriei i al pcii reprezentat de degetul arttor i cel mijlociu inute deschise, n form de V a fost folosit de Winston Churchil la sfritul celui de-a doilea rzboi mondial, apoi preluat de hipioi, a devenit n timp destul de popular. Dac ns ari V-ul innd palma spre tine, un britanic va fi extrem de ofensat, acest gest fiind echivalentul semnului jignitor cu degetul mijlociu artat persoanei n cauz, innd palma spre tine. n Moldova, semnul victoriei este cel mai frecvent utilizat de ctre generaia tnar cu sensul de peace-pace, ns cred ca nu-i dau seama despre ce semnific acest semn pentru cultura britanic,ei utilizndu-l doar pentru c este cool.

comunicarea oficial Britanicii se simt acasa alaturi de alte nationalitati vorbitoare de engleza, de la care intampina putine dificultati in stabilirea unei relatii linistite, dar eficiente. Se simt in largul lor cu nordicii, olandezii si (cand ajung sa ii cunoasca) cu japonezii. Ei sunt de parere ca au gasit calea de mijloc intre formalitatea excesiva (tendinte franceze si germane) si familiaritatea prematura (trasaturi americane, australiene). n timpul ntlnirilor, managerii britanici ncearc s arate ca sunt cluzii de cumptare, de disponibilitatea de a face compromisuri. Totui, vei constata c britanicii, chiar dac nu exist nenelegeri, rareori vor lua decizia final n cadrul primei ntlniri. Nu le place s fie zorii, astfel le putei sugera: Am putea s lum decizia final la urmatoarea ntlnire? Moldoveanul e o fire mai melancolic, mai sensibil, poate i vicisitudinile prin care a trecut ani de zile i-au dat o sensibilitate mai special i un fel de a gndi, mai profund, mai serios. Moldoveanul e un om care tie s i plng, dar tie s i rd. E htru, e un om care-i tot timpul cu zmbetul sub musta. De la el trebuie sa te-atepi mereu la o arunctur. Cu toate c este htru i ar putea s ia situaia sub controlul su, in cadrul unei ntruniri, moldoveanul, avnd nrdcinat calitatea de a fi umil, datorit anilor de subjugare, el prefer s asculte toate parile, penru a se da apoi cu prerea.

Cum am menionat i mai sus moldovenii sun foarte ospitalieri. Astfel printr-o primire somptuas a oaspeilor( prostia moldoveanului- s demonstreze tuturor c el este bogat, ns n acelai timp cerete credite i granturi) ei parc ncearc s pregteasc terenul pentru o afacere ct mai profitabil. Britanicii i manifest rareori fai dezacor- dul cu privire la propunerile celeilalte prti. Ei sunt de acord ori de cate ori este posibil, nsa i manifest reinerile (Hm, iata o idee deosebit de interesanta). Alte popoare sunt mai deschise in aceasta privinta. Ele trebuie sa fie atente la semnele ascunse ale dezacordului, ca, de pilda: Da, ne-ar placea, totusi. ambiguitate in raspunsuri. afirmatii incomplete, care indica, in realitate, opozitia (S-ar putea sa fie o chestiune cam spinoasa) umorul. Un element vital n comunicarea oficial a britaniceilor este renumitul sim al umorului. Umorul este folosit deseori ca mechanism de aprare de multe ori sub form de autodevalorizare sau ironie. Umorul britanic este utiliziat foarte mult pentru a elibera emoiile-baraj n spatele inexpresivitii. 6

gastronomia Un breakfast tipic englezesc Se pare ca nici un englez in trecut, nu isi incepea ziua fara celebrul breakfast englezesc, indiferent unde ar fi fost acasa sau in strainatate. Mentalitatea englezeasca poate presupune in acest caz ca o parte din victoriile lor, se datorau educatiei, principiilor si micului-mare dejun, datator de puteri pentru intreaga zi. Colonistii englezi au raspandit o parte din obiceiurile lor pe glob, micul lor dejun fiind adoptat in foarte multe colturi ale lumii. Un mic dejun traditional, numit Full english presupune oua, sunca, carnati, ciuperci, fasole gatita, paine prajita si bineinteles ceai. In zilele de azi, se pare ca acest obicei a fost pastrat de britanici, mai ales pentru oaspeti, ei renuntand in favoarea cerealelor cu lapte care au inlocuit terciurile de ovaz porridge, la care adauga o felie de paine, suc de portocale si cafea. Ceaiul de dupa-amiaza O alta traditie englezeasca, indelung ridiculizata, dar pe deplin adoptata in multe tari era ceaiul de dupa-amiaza. Englezii au fost si au ramas mari bautori de ceai, obiceiul ceaiului era tinut in toate familiile englezesti, indiferent de avere si pozitie. Existau servicii speciale pentru ceai, servetele si fete de mese speciale si de asemenea un ritual intreg, care tinea de civilizatie si de mandria de a fi englez intr-un imperiu foarte mare. Ceaiul era insotit de piscotele, checuri, prajiturele si briose (cakes, biscuits, mufins) speciale pentru ceai. Pe de alta parte exista si o explicatie legata de clima umede si rece, de necesitatea reglarii digestiei, de momentele placute de apropiere in familie sau create de shimbul de idei cu invitatii de la ceai, sau de faptul ca in familiile care lucrau ceaiul era asortat cu ce avea fiecare in casa si constituia de fapt masa de seara. Teritoriul rii noastre a fost de milenii o zon agrar i de cretere a animalelor, fapt care a determinat modul de alimentaie a btinailor. Pentru buctria tradiional a moldovenilor snt caracteristice bucatele din produsele de baz: cerealiere, animaliere, legumicole, produsele sezoniere, pomicole, viticole, ocazionale etc., iar metodele de preparare snt: frigerea, fierberea, prjirea, coacerea. Aceste metode de pregtire a bucatelor s-au pstrat de-a lungul secolelor i au creat specificul tradiional local al alimentaiei btinailor, cunoscute i de alte popoare de pe ntreg arealul Carpato-danubian. Mamaliga este mincarea moldoveneasca traditionala. Se fierbe din faina de ma-cinis fin cernuta si uscata in rola. Cel mai bine se fierbe intr-un ceaun sau un vas cu peretii grosi. La prepararea mamaligii este importanta proportia exacta a apei si fainii. Faina se adauga progresiv, sub forma de ploaie, in apa in clocot si sare, amestecind incontinuu. Se fierbe la un foc mic 40-45 minute, ultimele 10-15 minute focul trebuie se fie micsorat sau mamaliga sa fie pusa la baie marina. Turtele Pinea din fin de gru nedospit, cunoscut sub form de turt este una din cele mai vechi. Turtele subiri din aluat nedospit se coc pe plit, n cuptor. Atestat la diverse popoare turta a rmas mncarea celor sraci, ca o relicv a trecutului, dar cunoscut i ca aliment ritual, cu funcie simbolic (cum este cazul turtelor cu mac pelincele Domnului la cretini, a azimei evreieti, etc.). Turtele cu mac se pregtesc la mesele de pomenire n zilele de post, la Crciun i chiar i n alte zile ale sptmnii, la dorina membrilor de familie.

religia Religia in Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord Religia in Republica Moldova

Cretinismul este cea mai practicat i declarat religie n Anglia.Biserica Anglican este stabilit biserica oficial deinnd o poziie special-constituional pentru Regatul Unit.Dup cretinism,religiile cu cei mai muli adepi sunt:Islamism,Hinduism,Sikhism,I udaism,Budism,Credina Bahai,Micarea Rastafari i Neopgnismul.Exist deasemenea,organizaii care promoveaz lipsa de religiozitate,unanim ateismul i secularismul.n trecut,diverse alte religii(de obicei pgne)au fost importante n ar,n special Politeism celtic,Politeism Roman,Pgnismul Anglo-Saxon i Pgnismul Nordic.Singura religie larg rspndit n lume a fost creat n Anglia,este religia Neopgn de Wicca.Cele mai numeroase i notabile cldiri i monumente religioase din Anglia sunt n natur,inclusiv Stonehenge,ngerul de Nord,Westminster Abbey,Catedrala Sf.Paul i Catedrala Canterbury.Festivalurile de Crciun i Pati,ambele de origine religioas sunt nc comemorate pe scar larg n ar.

n Republica Moldova convieuiesc, n fond, reprezentani a dou religii mondiale: adepii cretinismului i iudaismului. Primii sunt reprezentani de circa 1800 comuniti, cei de ai doilea de 7 comuniti. Ponderea, n aceast ordine de idei o deine Biserica Ortodox din Moldova, care cuprinde circa 95% de cretini ortodoci din populaia republicii. Acestea au la dispoziie 1034 de biserici, 36 mnstiri i 7 schituri cu aproximativ 5000 de deserveni (preoi, dascli, epitropi, etc.). n Republica Moldova libertatea de contiin i libertatea religioas este garantat de constituie (art.31). Fiecare cetean are dreptul de a profesa liber credina religioas n orice form, individual sau asociat, de a rspndi aceast credin, de a exercita n particular sau public cultul, dac exercitul lui nu contravine Constituiei i legislaiei n vigoare. Cultele religioase cu cele mai multe pri componente sunt: Mitropolia Moldovei (1281 pri componente), Mitropolia Basarabiei (309), Uniunea Bisericilor Cretine Evanghelice Baptiste (273), Organizaia Religioas a Martorilor lui Iehova (162), Adventitii de Ziua a aptea (151), Cultul Penticostal (40), Episcopia Romano-Catolic din Chiinu (33), Uniunea Bisericilor Cretine Libere (Cultul Harismatic) (19), Eparhia Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi .a.

traditii Pastele in Regatul Unit In limba engleza, Pastele are numele de Easter, un cuvant derivand din termenul eastre sau eostre din engleza veche, aparut inainte de anul 899 d.Chr.Sarbatoarea de Pasti este anticipata de postul inceput in miercurea cenusii (Ash Wednesday) , avand o durata de 40 de zile Duminica frunzelor de palmier Cu o saptamana inainte de Pasti, se celebreaza Duminica frunzelor de palmier (Palm Sunday), o zi echivalenta Floriilor din Moldova. Potrivit legendei, Iisus a intrat in Ierusalim in ziua de Duminica palmierilor, iar oamenii l-au onorat asternandu-i un covor de frunze de palmier in drumul sau si agitand fiecare dintre ei o astfel de frunza .Chiar si in prezent, englezii participa la parade in Ziua palmierilor purtand in maini frunze ale acestui arbore exotic. Adeseori, frunzele de palmier sunt folosite pentru impletirea unor ghirlande si a unor aranjamente in forma de cruce, ce sunt folosite pentru decorarea bisericilor. Dansul lui Morris In multe regiuni ale Angliei , trupe de profesionisti executa dansul lui Morris cu ocazia fiecarei duminici de Pasti. Alcatuit din figuri coregrafice specifice, dansul Morris include accesorii precum bete, sabii, batiste si clopotei .De multe ori, unul sau doi dansatori executa pasi consacrati in preajma sau in jurul a doua pipe asezate in cruce. Acest ritual traditional are scopul de a alunga spiritele iernii, iar interpretii obisnuiesc sa poarte magnifici pantaloni scurti albi, pantaloni negri, esarfe rosii, panglici verzi si rosii,palarii de paie si au in maini o multime de flori si flamuri. Pstele in republica Moldova nvierea Domnului sau Patele este una din cele mai ateptate i mai respectate srbtori religioase care comemoreaz evenimentul fundamental al cretinismului, nvierea lui Iisus Hristos Marele ndrumtor al omenirii, considerat Fiul lui Dumnezeu. Patele este srbtoarea cea mai sfnt din calendarul cretin, urmat de Crciun. Patele este precedat de srbtoarea BuneiVestiri, care se serbeaz la 7 aprilie, este ziua n care i se vestete Maicii Domnului c-l va nate pe Iisus Hristos. n aceast zi Biserica Ortodox d dezlegare la pete. n multe pri ale rii femeile afum cu tmie pomii fructiferi ca s nu-i mnnce insectele peste an. Tot n aceast zi se dezleag limba psrilor n deosebi a cucului. Duminica Floriilor Ultima sptmn din Postul Mare, numit Sptmna Patimilor, ncepe n Duminica Floriilor, cnd se srbtorete intrarea lui Isus Hristos n Ierusalim i se sfrete n Smbta Mare. La Florii se aduc la biseric ramuri verzi de salcie, care se sfinesc i se mpart credincioilor, drept semn de bucurie, amintind de sosirea lui Isus Hristos la Ierusalim. Se crede c nsi Maica Domnului a binecuvntat salcia, care se aduce n biseric i se sfinete pentru c ramurile ei au ajutat-o s treac peste o ap. n noaptea nvierii, credincioii merg la Biseric pentru slujba religioas i sfinirea bucatelor de Pati. n coul de Pati gospodinele pun ou roii, pasc, bucate din carne, ca etc. Alimentele aduse la biseric n aceast noapte snt un simbol al renvierii i al belugului. Ajuni acas, nainte de a se aeza la mas cretinii se spal cu ap proaspt n care se pun un ou rou, unul alb i o moned de argint ca s fie curai, sntoi, rumeni i bogai anul mprejur.

Oule pascale:Ouale sunt cu desavarsire interzise a fi mancate in perioada Postului, iar cu prilejul Pastelui sunt colorate in tonalitati stralucitoare simbolizand paleta cromatica a primaverii. Crestinii credinciosi vopseau oule in rosu, o culoare simbolizand sangele varsat de Iisus si le daruiau copiilor, incredintati ca, in acest fel, acestia vor fi feriti de ghinioane in decursul intregului an.

Craciunul in Regatul Unit La nceputul lui decembrie, englezii trimit felicitri membrilor familiei i i decoreaz casa i grdina n rou i verde, mai ales cu plante perene (evergreen) care rmn verzi tot timpul anului (ieder,vsc, laur). In ajunul Crciunului, copiii cnt celebrele Christmas carols pe strad i primesc n schimb mici cadouri sau bomboane. nainte de a merge la culcare, copiii las, lng emineu, un mic platou cu mncare pentru Mo Crciun, astfel nct acesta s-i

Craciunul in Republica Moldova Crciunul (25 decembrie stil nou, 7 ianuarie stil vechi) este una din principalele srbtori domneti, care are i un important strat precretin. n multe localiti de la noi, Crciunul se srbtorete pe stil vechi, ns n ultimul timp mpreun cu rspndirea i influena tradiiilor din Vest, moldovenii au nceput s srbtoreasc aceast srbtoare i pe stil nou, ghidndu-se de principiul srbtorile adevrate nicidecum nu pot fi puine. Unul din obiceiurile principale ale Crciunului este colindatul. n mod tradiional, obiceiul colindatului n Moldova este practicat numai de ctre biei, flci, care colind n ziua de Crciun. Prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul i cu Steaua, se vestete Naterea Mntuitorului. De asemenea, o veche tradiie este mersul cu icoana, un fel de colindat care se face de ctre preoii satului cu icoana Naterii Domnului, binecuvntndu-se casele, gospodriile i cretinii. Colindele de iarn snt texte rituale cntate, nchinate Crciunului i Anului Nou. Masa din prima zi de Crciun este mult mai bogat. Moldovenii se strduiesc ca pe masa de srbtoare s nu lipseasc bucatele preparate din carne de porc, ceea ce simbolizeaz dorina de a avea un trai mbelugat. Tradiional la masa de Crciun se servesc: friptur i crnai de porc, sarmale, rcituri, pete, pine, crciunei, fructe, dulciuri i buturi. n Moldova este atestat i obiceiul de a mnca mmlig n ziua de Crciun, creia i snt atribuite conotaii magice. Dragobetele Dragobetele srbtoare tradiional veche, marcat amplu cndva, nlocuit sau greit adaptat astzi la Ziua ndrgostiilor Sf. Valentin.Conform calendarului cretin ortodox se sarbatoreste pe 24 februarie n popor se spune, c tinerii n aceast zi trebuie s bea ceai din crengue de viin i s mnnce turte cu ulf sau trsniei (din semine de cnep pisate), ca s aib parte de dragoste n timpul anului.

poat reface forele n timpul lungii sale cltorii. n Marea Britanie, nu exist Crciun fr tradiionalul curcan cu castane i faimosul pudding. Pomul de Crciun a fost popularizat de ctre prinul Albert, soul reginei Victoria, care l-a introdus n Casa Regal, pentru ntia dat, n 1840. Haloween Halloween este o sarbatoare celebrata in noaptea de 31 Octombrie in Marea Britanie si Irlanda, insa in ultimul timp din ce in ce mai mult si in Moldova. Aceasta sarbatoare isi are originea in festivalul pagan al celtilor din Irlanda, Marea Britanie si Franta denumit Samhain. Specific Haloween-ului sunt costumele de monstri, zei, fantome si alte personaje pagine si colindatul copiilor pe la casele oamenilor spunind: trick-ortreating.

10