VASILE TRACIUC JURNALISM RADIO

Vasile Traciuc

Copyright O Vasile Traciuc, 2003 copyright o TRlroNlc 2009 penrru prezenta edilie

TRITCNIC Gru p Editoria!

Str. Coacazelor nr. 5, Bucuresti e-ma i l: ed itu ra@tritonic.ro

tel.lfax

.,

+40 21 242 73 77

JURNALISM RADIO

Coleclia: COMUN ICARE/MEDtA Coordonator: BOGDAN HRIB

www.tritonic.ro www.tritonic.rolblog
www.jurnalism.ro

Descrierea clP a Bibliotecii Nalionalc a Roinir,iei

TRACIUC, VASILE

Jurnalism radio / Vasile Traciuc. I

Ed.

a 2-a.- Bucuregti :Tritonic, 2009

SB

N 97 8-97 3-733-364-3

470:654.1 95.6

coperta: ALEXANDRA BARDAN Fun de tipar: MAI 2AA9 Teh n oreda ctor: ION UT TU DORACH Tiparit in Romdnia

JURNALISM RADIO

I 47

Capitolul 6
GENURII-E PRHSEI RADIOFONICH

rirnpul omului, prin informalie qi sd nu-i lase nici un timp tlr: gAndire". In acelagi timp, ,,elemente, odinioat6,rare) dev irr abundente, qi elemente odinio ard, abundente, devin rare. ,'\stfbl, informafia, ieri, prea sporadicd, mdine , prea abunr

lcnt6, face ca timpul necesar meditaliei asupra informafiei

- ieri, abundent s5 devind sporadic qi insuf,cient"

6,'tr "1

(Jean

. $tire&
ryi

Inforrnafia a fost

este o necesitate vitela a omlului, iar

oblinetrel vanietate) le infcrrna{ie, c$t ryi fn eeea ee privegte mijtroacele de a fi transmise cbtre public" Orngl madbon *it* creator $i receptor de informagie; astfbl, el reuryeryte sfr ginfr in perrnanen{d legdtura cu lumea gi se-gi coorConeze ac{iunile, ?n mod optiffl, cu evenimentele exterioare lui.

nevoia de a se inforffia este una dintre earacteristicile *iistinCtr've ale speciei umane. Aceasth preocupare a *xistat ?ntotdeau* fr&, dar o dat6 ou evslufia tehnieii, s*au inrcgistrat prsgrcse remarcabile ?n ceea ce privegte accesnl {cantitate, ,rtt*uu de

V{ultitudinea canalelor de difuzare ryi receptare & infurrnaliei a cdp6tat, ?n timp, noi dimensiuni. Cartg&, prese scris# ryi, mai tdrziu, aparilia presei electronice au f,Ecut ca nevoia rle inforrnafie a omului sd f,e din ce 1n ce mai satisfbcu* t5. Trecerea de la prsa scrtsd la cea radiofonrcd gi, ulterior la televiziune a mdrit gradul de interes pentru infbrrnafie, dar in acelaqi timp s*&u mdrit gi cantitatca, calitatea pi viteza de transnrisie a inforrnagiei. tn epoca n'lodern#, viteza de transmitere $i accesul la infcrmalie au c*pdtat noi rralen$e, prin perfec$ionarea mijioacetror existente, dar gi prin apar.ifia altora" Cornputeri zarea. gi ft:losirsa prelucrarii Olgitutb inirun sistem cornplex de transrnitere a informagiei au eliminat ,,barierele de spafiu qi tin:p"" Dezvoltarea mediilor de informare & cte{erminal aparifia aga-numitului,,bombardarnent informagional". De aceo&, au apdrut pf,reri conf,orrn cdrora .,cartea, radioul pi televiziunea, cinematograful risch sd acapareze in intregime

l'trurastie, 1972). Dacd ne gAndim la marea cantit ate informafionald qi Ia lrosibilitalile limitate de recept ffie, in totalitate, ale unui individ, am putea fi de acord cu acest autor; totuqi in fiecare aaz in parte intervine gradul de culturd, pregltirea individuiui ;i disponibilitalile lui pentru receptarca informafiei, avflnd irr acelaqi timp pgsibilitatea de a selecta inform alia, fdrd .ca rrceasta sa-l copl-eqeascd. Mai mult, putem afirma cd interesul ()amenilor peniru infoimafie a crescut considerabil, pentru cf, ceea ce se intAmplA in jurul sdu, de cele mai multe ori, il poate influenla gi afecta, astfel incdt iEi poate direcliona ;i coordona acliunile pentru reahzarca lelurilor sale. $tirea este un gen jurnalistic in care se relate azd un everrirneiit"-dctual, semnificativ care intere se;e26, qi afe ctnazd pubficul. $iirea se regdse;te in majoritatea mass media qi reprezirrt[ genul debazd in jurnalism. Orice tdnar incepe cariera de jurnalist prin a redacta gtiri. gtirea rcprezinti o crealie jurnalisticd. pentru cd reporterul dupH Ce a Cules informaliile le select eazt, le prehwsreazd ;i le pune intr-o ordine fireascd pentru a redacta un text cdt nrai elar gi u$or de receptat. Desigur c5, un element destul de important este qi canalul, pentru care se red acteazd gtirea. $tirea de presd scrisl are o conformalie qi respectI anumite rigori, iar cea pentru presa electronicb are alte rigori ;i alta conformalie irnpuse de specificitatea canalului. $tirea rdspunde la intreb[rile: cine, c, unde, cfrnd, cum qi de ce. Construclia textului unei qtiri este rezultatul rispunsurilor la doud, trei sau mai multe intrebdri in funclie de tipul de presd pentru care este redactatd, qtirea. $tirea radiofonici se caracterizeazd prin cantitate, vrtezd de oblinere gi varietate. AvAnd in vedere specificul radioului

E"

4S I

VAStLE TRACTUC

JURNALISM RADIO d, el

I 4e

I)esigur cd valorile unei gtiri varraza in funclie de necesitalile grupunui de assutrtfrtori gi de specificul postului de radio. O gtire difuzat6 cle un post local trebuie sd confina inf,ormatii tn leg6tur6 cu zona respectivd, pentru cd publicul este mai interesat de ce se int6rnpl5 in imediata lui apropiere, pe csnd o rytire clifuzata de un post public, cars are o alt6 arie de acoperire, con{ine inforrnafii cu o alta ?ncdrcdtr-rrfl ryi varietate. Dezvoltarea radiourilor la noi in farfr, rnai ales clup6 1989, a impus o anumita diversitats $i in ceea ce priveqte tipologia acestora. Fostul public, singurul existent ?nilinte de 1989, era
derurmit,,nalional" pentru cd acoperea intreage suprafeta a !6rii" Odatd cu aparilia rnai multor posturi de radio particulare, unele cu o ffitare putere de acoperire in teritoriu, gi-au Xuat denumirea de ,,posturi nafionale", cu toate ca nu zu, toturyi, o acoperire nafionalft. Astfel, postului public i s*a tncercat o ncu* localizffio, fiind denumit,post public nafional", titulaturh completfi poate, dar irelevant6. Dacb este public e clar c6 are gi acoperire nafionaLil, fiind chiar singurul cu acoperire nfiionala reatr6. Personal consider mult mai clard locaXizarea acestui tip de post in ansamablul mediitor electronice ca ?,post pubtric".
6"'l .2.

se inregistreaz6, $i o mare vitezd de transmitere.

fiind cel mai rapid mijloc de inforrnare. $tirea se lrr:r'Lmeaza destul de repede in radio, dacd'avem in vedere trrlrtul cd funclioneazd, suficient de bine concurenla atlnintre grosturile de radio c6t gi intre celelalte media. Operativitatea este strdns legata de noutate ;i presupunc" scurtarea tiffiului de verific are, prelucrare ;i difuzare.
nL'L)esar

Mass-media electronice posedd

in

prezent rnijloacele tehnice

nocesare pentru a transmite cel mai rapid o qtire. Radioul este,

Caraeteristlci!e gtirii radio

$tirea radiofbnic5 trebuie sd intruneascX c6teva caraotfi* .risticj, _v4l4bile {e f,-p{ qi pentru celetralte medi* (Daniel Garvey & William L. Rivers, 1982 pi Robertl" Hilliard, 199X). In cazul radioului, ele devin elemente importante pe eare le ia in considerare redactorul, atunci cdnd deterrninb valoarea qtirii. Aceste caracteristici ajuta la stabilirea criteriilor de alsgere a informagiei, oportunithtii difuz6rii gi a locului pe,care il ocupd ;tirea intr-un buletin inforrnativ. este calitatea fundamental6: o gtire trebuie sd *I'{otttateu \;r prezmte c ble"fnai recente evenimente, indiferent de dorneniu. Aceastd exigenfd este impusa de nevoia omului modern de a fi informat in leg6turd cu tot ce este nou. In cazul radioului noutatea infbrma{iei transmish cdtre public este strict

tlirr punct de vedere al operativitalii in transmitere, canalul c,:[ mai avantajat; in concurenfa dintre diferitele po.sturi, singurul element de diferenfiere este acela al operativitalii in lrrelucrare, care depinde de gradul de pregdtire profesion ald, a rcdactorilor. Acurate{ea const[ in prezerrtarea evenimentului in spiritLrl faptelor, f#a a denatura adevdrul. Respectarea adevdrului cste, itt g.treral, o condilie a presei, iar denaturatea adevdrului discre dtteaza in aeeeaqi mdsurd gazetarul gi publicalia sau postul de radio care nu respectd aceasti reguld elementar6. Desigur, existd qi mijloace de a corecta mesajul transrrris, prin revenirea cu corectura neces afi, la qtirile difuzate irnterior, dar aceasta poate fi interpretatd de cdtre public ca dovadd a lipsei de profesionalism a jurnalistului. Proeminen{a este datd de poztlra ocupatd in societate de pefsoanole cafe iau parte la eveniment. Elementul principal,

care std la baza redactarii unei ;tiri este omul, precum gi acfiunile sale. Cu cdt persoanele implicate in eveniment sunt rnai cunoscute, cu atAt interesul publicului este mai mare. O qtire in care sunt implicali oameni politici sau persoane publice prezintd, mai mult interes deoarece acliunile acestora pot influenfa mediul social, politic sau economic in care se afld publicul qi de care depinde acesta. ,, A,,llrnlo"grgg este datd de numdrul de persoane implicate sau vtzate intr-o qtire. Cu cdt numdrul lor este mai mare, cu atdtimpactul asupra publicului este mai mare. {Jn accident de circulalie in care au fost implicate doud persoane aflate in doud autoturisme, poate fi o intAmplare obiqnuitl; dac6, are loc

50 I vAStr_ETRAC|UC
un accident in lan{, fiind implic ate zece autoturisme, eregte nurndrutr de persoane afectate, astfbl incfit rytirCIa eap5t6 alta ampXoere qi are un alt impact asupra publicului. Raritsten este dam de ineditul faptutrui relatet. tin pclst de radio difuzeaz1, o gtire confbrun c6reia ?n judegul fuf*rery a fost gasita c ciulpercd in gr*ertate de peste un kilograffis" 1'aptul este cf;t se poate de rar gi ridic6 fbarte mult graCutr dm interes fffta dc etr. tin alt exemplu poate fi ccXel:ra aflrmagie cd nu avern de-a face cu o gtire atunci sAnC ,,ilffi cfiiree rnurycfr un offi, ci cfind un oxn muqc[ un c6itr]s". Intereswt uman este dat de personalitatea umand., tn dubla sa ipostazd,de obiect gi subiect atr eornuniearii" Ormll ryi aegiunile sale sunt ?ntatdeauna prezente ?ntr-o gtire. Prezentarea fnptelor ln care sunt implicafi oameni, cu preihlemele lcr sau nemeni care prin acgiunile lor pot influen$a calitatea viegii intregii colectivitali, reprezintS o caracteristicfl a maj*ritaXii rytirilcr. Concrete{en consth ?n aceea c6 evenirnemtele ?n care sunt implica$i oarnenii sunt evenirnente csnore{s, oere interesea* zd publicul, pentru cd au o influengfi asupra viefii p*nsonatre. R.eporterul trebuin s& selectexf, dintre faptele de actualitate pe cele care sunt sau pot devcni evenimente. Hl p*ate tramsforrna un fapt, aparent tranaX, intr*un eveniment atmnci c*nd descoperd elementcle relevante ale acestuia. Coffiirtwl yr fflwrpet{gin. 0 stirr trehuie s6 contin'} lrn gr[unte de conflict, de tensiune care sX atrag& puhXicutr. $tirile in legdturd cu acfiunile teroriste sau cele in carc psrrionatriffi{ile politice s atacd reciproc prezintf, un mare interes pentru public. Actetre de terorisrn fascineazh cititorul, pentru ed acest fenomen sug ere,azd, ideea c5 ondinea este brutal ?ncdlcat6, c6 starea conflictuald este mare pi c5 el, asculthtorul. se poate simfi amenin[at" ]bndin$a unor publicagii s&u postnri de radio de a cduta s5 prezinte prea multe gtiri in care predominfr conflictul, uneori chiar banal, nu atrage totdeaun&, reacfia pmbtricului fiind de multe ori de respingere. Dinamismul este dat de implicarea oarnenilor tntr-nn eveniment dramatic" tn cazul ut bi catastrcfe aerimne, frLl ur* mdri tragice, informalia este transrnis# gradat. La ?n*eput,
\

JURNALtSM RADTO
,,stirile pot

I s1

fi vagi, din cauza insuficienlei informafiilor, dar la liccare emisiune informatl6, se aduc completdri. Se obgin rroi informalii in legdturd cu catastrofa, in legdturd cu impreltrrdrile in care s-a prdbugit avionul, care este numdrui de victime sau cine a fost vinovat, astfel incdt ansamblul de gtiri irrregi streazd o anumitd evolutie. Gradul de dinamism creqte o datd cu nerdbdarea publicului de a primi noi inform a[\i. Proximitatea este o altd, dimensiune definitorie a gtirilor ;i avem in vedere at"dt proxirnitatea spa{iald, cdt gi pe cea .ttrnporald Publicul este interesat de ceeate se int6mpl6 irr apropierea sa, in mediul sdu social, in cadrele tempo ralc imediate. Este adevdrf cd, pentru publicul nostru are mai rrrare importan[d, ce se intAmpld la noi decAt in altd parte. I)acd' in Africa au loc conflicte militare, este mai pufin important dec6t dacd acestea au loc in irnediata apropiere a granilelor noastre, deoarece aceste conflicte ne pot afecta mai pulernic. Apropierea geograficd a focarului de conflicte poate ilvea influenlA mai mare asupra noastrd,, a$a cum conflictul din Iugoslavia a declangat o suma de consecinle negative, in splrial in via[a economicd a Romdniei. In ceea ce privegte p.rglimjjptga.t.grnpor ald,,_publicul manif,estd un grad sporit de interes pentru ce s-a intfimplat ieri sau,pentru ceea ce se va intAmpla intr-un viitor apropiat. in radio existd doar: ,,ieri ) azt) m6.ine". [Jn eveniment care va avea loc pesTE*" o sdptdmdn d, va fr p,rezentat ?ntr-o ptire difu'tatd cu o zi inainte de desfd;urare, pentru cd ascultdtorul nu refine datele foarte exacte *, chiai daci le refine, le poate uita pAna la eveniment. Bineinfeles cd aceste caracteristici apar rareori, toate, la o singurd gtire;."_c",y .,{1 regdsim mai multe intr-o gtire, cu atdt creqte interesulpfibiicutui p.ttttu aceasta" trdentificarea acestor c;aia,cteristiii ajuta echipa de redactori sd plaseze gtirea intr-un jurnal pe primele sau ultimele locuri. Alfi autori, cum ar fi Jaques Laru e - Langlois (1992) identifica $ase ,,ingrediente" care sporesc pansele unei ;tiri de a fl select atd, gi valori zat6: proxim itatea, autoidentiflcarea,
,1.-,,.d .b 'rr'-. s'i .lrl.i i: .'i :
_

52 | VAstLr TRAC|UC
proemiirenla, conflictul, interesul uman ryi insc)litul. Pr*fesqrrul Michel Mathien distribuie prineipiile de seie*gre a infi:r$naliilor ?n dou6 n:ari grupuri: 1" Princitrlii induse de *ontextul socio-cuhurai {*venimente remarcabile, marile teme, cuplajnl inter*ntedia, eonfiursnfa inter-meeiia, interesutr uman, infur"rnarea ca servicir-l pnblic, utilitatea pentru intreprindere& rnedia ryi cantextui icgan); 2. Principii ce clecurg din funcgionare& organizaiiei rn*etia ( costul generalizat al unei rytiri, cr:stul CIc)ffix,rnichrii, rap*n tul cu sursele, circuitele de influen$a in carn sn afl* intreprinderea de prcs6, ,;rf,rsta e*pitanului" * selec$ia detern'lineld pi de percep{ia persoanetror cu autoritate ?n cadrutr crganixsiei media, sub-publicuriie, criteriu ce vine etin direcfia reelacgiei ori a unor lideri ei ei de a satisface nevaia unsr pmblicuri specifice {rnarginale}. ( Mari*.*"F."gteu,. Spcltl}og,1p anass rneetra, Ed;Dacia, 20S2) In atenlia redactorilor de rytiri trebuie sh se afls pffi{maffirnt" ideea c6 mesulw{ rwdi*fww\c es#e *fenraer. Ps lllngffi faptui c& qtirile trehuie reluate fm emisiuni succf,sive este mncfr* sar s6 exi*qte o preocuparf; perrnansmt6 in a urna$ri evolu$ea unui eveniffient, tn prirnul r6nC pentru a aduce n*i dat* #nr# completeazfi cu noi informa$ii rytirea pr*cedent& ryi, ?n an doilea r6nd, pentru a rnodifica textul qtirif care se rpeia, pentru n rnenfine mereu treaz interesul ascultdtmrului"
6""!

JURNALISM RADIO
:rtrnt dispuqi sd ofere

s3

informafii, atunci c6nd au fost martori ori ei fiItreazd inlirrmafia, fie datoritd capacitalii limitate de perceplie qi intcrpretare afaptelor., fie pentru a mdri gradul de senzfiional, tlatoritd cdruia pot ie;i in evidenfd. Reporterul poat* folosi qi intervievarea pentru culege rea de informaJii, uneori flind chiar indicat sd aiba inform ayia gi- lnregistralS pe reportofon. De multe ori persona.prelLlat6 'l itali din viala publicd neagb cele afirmate cu pulin timp ?nainte, astfel incAt banda de magnetofon devine o prob6, oare poate fi folosrtd atunci cAnd este cazul.itt utelaqi timp infbrmalia poate ;i treb_uie FA fle culeas[ din mai rnutrte surse, incdt reporterul are posibilitatea qi trebuie, cel mai adesea, sd ?ncruciqeze rnai multe surse. Interviul pentru culegerea de informalii are o cu totul altd conformalie decAt interviul radiofonic. Dispare lansarea pe care o face deobicei jurnalistpl pi se pun direct intrebdrile in leg[turfi cu evenimentul respectiv mai multor surse, dupd care se face seleclia informafiilor. Dintre sursele de informare ale unui post de radio putem
lrr un eveniment, dar de cele mai rnulte

menliona urmdtoarele: 1 sut,sele interrLe, care includ reporterii de teren ai postului de'radio, corespondenlii care sunt angajfii ai postului gi co-

.3. Modatite$i de eolectare a informagii$or

laboratorii; - furse externe*,care sunt formate in principal din agenlii de pres6, dar pot cuprinde qi alte insitulii, birouri de pres6, alte
media; formate din oficiatri, surse neidenttfica{,e, sau protejate, *

Hlaborarea unei rytiri presupune existen{a infq:rmafiei. aceasta putdnd fi oblinutfr de reporter prin observnye dirsc{fr sau apelAnd la alte surse. Bine?n{eles c6 metoda observerii directe este cea mai eficieiitfr., pentru cd reporterul, frind martor la eveniment, are posibilitatea sb cbs$rve ryi sfl imterpreteze corect evenimentul. Atunci cfind lru ests martor la evenintemt, el trebuie sh apeleze la alte surse pentru e chgine infurmagia" De rnulte ori, chiar atunci cAnd se nfra la fata it:cutrui, el trebuie sd oblina inforrna{ii suplinrcntare, deoerecCI n$ are capacitatea de cuprindere a intregului evenirnent" fiarnenii

freivent

Reporterul care prirneqte informalia pe alte cdi decAt prin observarea directi trebuie sd caute surse suplimentare prr= tru a verifica inform'4iap1imard. Pentru ca gtirea sd fie ,Cifuzatd, inform a[ratrebuie verificatf, prin ,,inirucigarea" altor surse cu sursa prim ard. trxistd posibilitatea unor interpretdri dife?ite ale surselor, cae ?n care reporterul trebuie sd se gAndeascd bine la oportunitatea difuzarii informaliei primite ?n astfbl de condilii. Cdnd reporterul intAlnegte mai multe

necitali.

s4 | vAstLE TRACTUC
versiuni in legatur6 cu un fapt, el poate sa difu zezegtirea, cu 'i conditia de a cita diferitele surse. Cand iuisa"Care ffi ini"znaza informalia cere sa i se p*s trezc confidenfialitatea, reporterul hotdrdgte dach difuze azh sau nu informafia, pentru cd este pus in impcsibilitatea de a eita sursa. Existh cazuri in care a doua surs6 de infbrrnare rarndne pe fundatr, confirmsnd-o pe prime, prin furnizarea de informafii care clarificd evenirnentul, caz fn carf, "sursa nu mai este numitd, dar este descris6 fulosind un tersnen general. Pot fi folosite formule de genr,ll: surse oficialn, autcrizetfi sau surse care au cerut sd li se pfrstreze anonima{ul" in lucrdrile de specialitate se afirmd efr secretarul ctn g:resd al pregedintelui Ford a fixat patru reguli de haz# pentru uzul reporterilor de la Casa Alba: o Declarafiile sunt citate direct gi atribuite sursei, pnin numele gi titlul persoanei care face declaralia - (On thte Rec*rd); o Declaraliile sunt citate direct, dar nu sunt menlionate numele gi titlul persoanei eare le face. Tipul Ce atribuire este de genul ,,{-Jn oficial al Casei Atrbe" sau ,,tJil purtiltor de euv6nt al Administrafiei" - (On Backgrouncf),' o Declaraliile sunt utitrizate, dar ffrra sd {ie citete s&r.t atribuite unei surse. Reporterul scrie pe cont propriu - ({}u Deep Background),' o informa{ia este numai pentru cun*gtin$a reporterului ryi nu poate fi tipArita sau f 5cut6 publicd in vrcun ffrtr" ile aseffixf,nea, informafia nu po ate fi confruntat6 cu alt6 surs6, in speran{a oblinerii unei confirmdri oficiale - (Off the Recor*{S
6.'l

JURNALISM RADIO

I ss

.4"Structurarea unei gtiri radio

Elementele unei ;tiri sunt reprezentate de rdspunsurile la intrebarile de baz6,: Cine? (este autorul) faptelor; Cum? (s-a desf[gura$; De ce? (s-a intArnpla$. Ordinea in care se rdspunCe la aceste intrebdri nu este prestabilita de reguli ,,universal valabile", dar in funcfie de media pentru care este redaetatd qtirea, S line cont de anumite criterii.

$tirea poate fi redactatl, dupa metoda piramidei normale, piramidei rdsturnate qi dup[ tehnica combtnatd (Carl Hausrnan, 19gZ). ln presa scris6, qtirea poate f, redactata dupa t,r"ice metodd: acolo se pot aplica ambele metode gi, uneori, rlriar metoda combrnatd,pentru cd cititorul are la dispozrlre titlul, care confine, in cuvinte pufine, esenla evenimentului; ;rstfel, in cazul redactdrii sub forma pirarnidei norrnale, intere:;u[ sdu poate fi captat de titlu; apoi, cititorul acumuleazd sucr,csiv informafiile, ajungAnd in final la elementul principal rrl materialului, l6sat la baza piramidei. in radio, ascultdtorul aude $urea in timp ce se afl|la birou, irr autoturism, acasd sau chiar in timp ce liteqte o revist[ sau carte; el percepe ;tirea difuzat1,Iaradio, numai dacd aceasta rcuEeqte s[-i atragf. atenfi a chrar de la inceput, de la prima l)ropozilte. La redactarea gtirii radiofonice se aplica, deci, rrumai rne@da piramidei rdsturnate, incepAndu-se cu ceea ce este mai imporant. " Irgud:uJ sau introducerea, cuprinde, in qtirea radiofonicd, toate informatiile esenliale in legdtur6 cu acel eveniment. I'rioritatea lead-ului nu trebuie infeleasd greqit, astfel incdt in prim a fraza sd fie inghesuite toate inf,ormafiile. In lead se votr afla rdspunsurile la cAteva din intreb[rile esen]iale: Ce?, Cine?, Cand? sau Cine?, Ce?, Unde?. Desigur, combinalia intrebdrilor este variabila in functie de tipul ryi politica postului, de stilul postului, lead-ul poate lua diferite forme. Dupd prima frazd, (leadul), care a atras atenfia ascultatorului, urmeaz6, contextryl prin care se oferd rdspunsurile la celelalte intiebiri legate dE focul de desfagurare? prezentarea altor particianli etc. gi'eventual, un scurt istoric al evenimentului. J.r,rrnaligtii de radio qtiu cd prima frazl, este hotdr6toare;,in funilie de modut gurn a fosi redact atl, ascultitorul este atras ;i agteaptd elementele suplimentare dau renun![ ;i se *: & ,,dgspri$-de" de programul respectgz Atenlia acordatd de ascultdtor este de scurtd durat[, astfel incdt prin modul de redactare a lead-ului se urm[regte captarea atenliei acestuia. Studiile de specialitate au condus la concluzia c6, omul are o capacitate redusd de a se concentra
;r

56 |VA5ilr tRAilLJ(
Itt" tttlnl llt;r!tlr ;)ct'('cptttii itrtclitiv, Dupa cfiteva secunde, dacd

JURNALISM RADIO

I s7

,ilt't';tsl;l lltl l)l'ezirrtii itttercs sau dacd nu este corect reclactatd ,.1)r't rl r t t t il'c: rrllcr", el renunf d.

Itttt'-o ;l.irc trebuie relatat un singur fapt sau evenirnent, clinl.t'-ttn singLlr unghi de abordare, stabitrit de cel eare redacteaz[;tirea. Putem lua ca exemplu un evenirnent important cum ar-fi-n-g.neva-g*grdfl la.ms-t:p^.Il, carc afecte azt at6t situagia participan{ilor [a grevd cdt gi pe oea a locuitorilor ora$u|ui care mai pot folosi acest rnrjloc de transp*rt. $tirea poate n redactatS din perspectiva situafiei greviptilor a r*t'*ndic5rilor $i acestora sau din aceea a implicafiilor scciale ale grevei (cum ar fi nemullumirile locuitoritror care se deplas eazh grsu crl singurele mijloace de transport r5mase disponibile) gri Cin aceea a oficiditAlilor implicate ?n acest eveniment. "$-tir*e-*pq*t9--*gs*4ps*"?*p$g{F3t$i_o"lgu*{f"req,epi{utarea .u::j$_*::ului, aceasta fi inel iieieJafa iideorl p_egtr31._prenuarffiTfrmdfitHfifme$Ajiilui, clar $i Befrtlu a da posibfiitatee r60adniffilul-de a udb-le:nidi,.g$or pb texf, atunci cfiriC qrirea "SCurtatd. ffenriie Un iurnal de qtiri'aib o ciuratb lirnitat6 in:pusf, de desffuurdtorul entisiunii. sau de spa{iul acordat 3n '-; rh cadrul programului.
6.1 "5.

..,\e pare cd...". Daci exist6, inseamnd, cd, inforrnalta nu a fost cract6, ilu a fost verific atd gi se mai poate a;tepta pdnd cAnd va fi difuzatd. Faptul trebuie preluat c6t rnai corect qi inlirrmafiile vor fi citt mai atent verific ate, rar oportunitatea tlifuzdrii este hotdrlnd de jurnalist, mai ales atunci cdnd inlirrmaliile sunt incomplete. Echilibrul este dat de prezerfi.area majoritalii aspectelor runui eveniment sau fapt^indeosebi atunci cAnd este vorba de r rrr subiect contro,r.rrut. itt special, subiectele potitice Cree azd "contioveise;' in acest ca z, trebuie prezentate nu numai nulffi toate faptele unui eveniment ci gi toate punctele de vedere ale celor implic qi. Pot apdrea dezechilibre cAnd sunt folosite cxcesiv punctele de vedere oficiale, sau cAnd se folosesc prea rnulte ma1^ruiale careconfin intenlii si nu fapte concrete. .Qlanitatea* face posibila perceplia exactd a m6sajului transmis de jurnalist, care comunicd publicului informalie. in presa radiofonied, textul trebuie sd fle foarte clar pentru a fl ugor perceput qi refinut de ascultdtor. $tirea de radio este auzitd ;i dacd, fraza nu este glard, cgn$nicarea nu.aJe loc. De cele mai multb ori, ascultdtorul nemullumit sancfionea'zS,unpost de radio cu mijloacele pe care le are la indemAnd: q' r el inchide -aparatul sau,.schimba poptul.
r

Cali$tile unei stirl radio

6.1

intr-o gtire se pre z:tmtl,succint un eveniment actual sau

.6. Formatul gtirii

situafie, considerate ca deosebite" ldu se poate spune cE orice eveniment se poate constitui in subiect de ptire. Faptul cd o tilnilrl' d[ nagtere unui copil nu constituie subiectul unei qtiri, A_*f$S"g?"=*?eJg ttiplg}l, flcI$*_poale fr un subiecr de ryrire. Senzpfionaful in ;tire;"ini,ale,C in bensut bun al csv6ntuiui. prin prezentarea ineditului din evenimerrt, are iolul tle a capta

gtenfi,4publicuh#.

$tirea radiofonic[ poate cuprinde numai elementele de bazd care definesc evenimentul, prin rdspunsurile la intrebdrile din lead, dar qi alte elemente complementffia,prin rispiinsurile la alte intrebdri. Corpul gtirii poate conline mai pufine sau mai multe detalii, fiecare dintre acestea putAnd n de'zvoltatq prin adaos de noi informafii. in funcfie de aceste elemente sunt cunoscute in radio doui

CalitafiJ. principale ale unei rytiri sun1_q xg.c;;,t_et7g, yfhilibyl qi claritiltea. Exactitatea constd in Aptui ;A eveni* mditul tr6bui6 ibdat cdt nlai riguros, fdrh sa apard unele presupuneri ale reporterului. In qtire ru trebuie sd existe forrnula

tipuri de ;tiri: . Etirea flash, care confine numai elementele definitorii

ale ev?frimentuTrii; elementele esenfiale Ei cele de background, de fundal.

. ;tirWg,r*.pl*.-(dg-z-uoltg,l0,

?n care sunt date, pe lAnga

58 |

VASILE TRACTUC

JURNALISlM

RADI0

I se

Flash-ul are structuri gi dimensiuni diferite. t-lnele posturi

private oonsidercflasft-ul ca fiind foarte scuet, de dimens{unEa unei fraze, a lead-ului, caztn care elementele de detaliu lipse sc. La baza aeestei alegeri std ideea cd eXementele suptrineentare

6.1 .7.

RegulI de redmetmre

vor fi date, onicum, de postul public, care preferd difuzarea gtirilor care confin c6t mai multe inf,ormagii. I-,& p:ostul public qtirea fiaslt are de obicei pAnfr la 10 rfindarri" $tirile sunt dactilografiate pe ,,blanchete" (coli de elirnensiunea A5) - sunt preferate aceste dimensiuni pentru uryurarea rnuncii prezentatorului de ptiri, eare manevreazh ryi u:iteryte mult rnai uqor o qtire scrisd pe aeest forrnat. in acetraqi timp el are qi un control al dimensiunii unei qtirii (poate fi redactatd pf, una sau doud blanchete). Redactarea textului unei gtiri cu ajutorul programelor de editare oferite de computer a creat posibilitatea de a da mai multd lizibilitate textului" Se pot folosi fonturi de liter5 rnai mari (14 sau 16) qi este chiar indicat sd fie fotrosite astfel de tipuri de caracter mare, pentru a fi citite mai u$or de prezentator. Indiftrent de modul de redactare a textului trebuie respectate insd qi cf;teva recomanddri pentru a fi uquratd lecturarf,a: - cuvintele nu vor f, despEr{ite in silabe, dac6 s*a ajuns la capdtul r0ndului, pentru c[ existd riscul ca la citirc s[ fie s6rit un rdnd; frsza este bin* s5 se tern:ine la cap de r$nd, iar';rm*toarea sd inceap6 cle la celdlalt capat; - semnele de punctuafie sd fie vizibitre pentru cf, unde existi acestea se face o micdpauza ?n lecturare; - numele proprii ;i expresiile din unele lirnbi strdine vor fi scrise a$a cum se pronun!6 in limba rom6n6. Aceste recomanddri se pot constitui in reguli dictate de faptul cd prezerrtatorul de gtiri este ryi aga supus unui stres destul de puternic atunci c6nd citeqte gtiritre in direct qi nu $e mai poate concentra pe alte detalii, ci nurnai pe coerenla qi cursiv itate a le cturdri i .

Atunci cdnd se redae teazd o gtire pentru radio, trebuie avute in vedere dou6 aspecte: Sd fie uqor de grezgnta!, Re.qfru cii este transrnisfr ora! ryi sa fie ugor de _alcqlLql In ecnseclntf,, modul-"de lbdaCtaile a unei qtiri radiofonicC se deosebe$[c foarte mult de comstruirea unei gtiri pentru presa scris6. Specificul rAdjgpJg1impune mai multe condilii care trebuie

.Sdfi. 'cspec,* Prima cclndifie este cc frcrzele su fie rmwlt pmwi sctsrte, tat

j'Ig.p.**" isfi pc.,rirub flmtru$or;iti{6"H6 prezeirtat 9i ffiai'bffi-rbginute de arscultdtor" O construefie greoaie, eu fraze trungi gi exprimdri ambigue il face pe ascultfltor s6 nu relin6 nimic - s5 nu uitdm c5 acesta nu mai are posibilitatea de a reveni asupra textului ca in presa scris6"

prc.poffffiffi q sq{g.*- ;f odi ;i#ilffieiT11

tbrmerii crfficu{i; atunei e6nd apare un termen mai pu{in c u n o s c ut, a c e st a t r e bu i e exp I i c at . Sp**v_p.f-SJi!"a--tgsm.g"{}"1}" J e se vor fblosi e6t rnai p-Uii"Sgp{-q.p-gz*fi gi gionali, triviali qi "folffii " rsxWi*psw"s{r)f.{{i t*t fi-utf lfilate r"qiuryiil S 6-tr6r sifidfitifleT6pBntru a evita repetiliile supbrbtoare" Frazele trebuie sd aiba o ordonare logic6 a sintaxei, f6ra inversiuni cir* cumstanf iale " S * &lp,"S-q$p y_g_{__bggpl,fv5, predicatul trehuie sd pro stea cAt mai aproap* W*_g1_ttiilq*Ub_n_f d__q"_qgtese * **,;t^, {q-t3blp'gkiar **-:*_*-T**;--,*fH:;:'ff*;::*"-:Y,:**::"?* * *-.**.*ry1*Y*."*;::t**r, frugS:i. aEeazl la sfArgitul p_p"ffi)lXprtWru sau ale diferitelor foruri interne ori interna,tionale vor fi date integral, fhra a folosi doar inilialele, pentru a fi clare celui oere ascultd. DacS in cuprinsul gtirii se lblose;te din nou nuffilele unei institufii chreia i s-a dat o datd numele intreg, s poate fblosi abrevierea, consider6ndu-se cd ascultitorul a fost pus in tem5" Desigur c6 fac xceplie de la aceast[ reguld denumirile foarte cunoseute de edtre public, cum ar fi ,,ONU" Sau ,,NATO"" in aceste cazuri este ehiar indicatd abrevierea, titulatura completd ingreundnd peroeplia. Lln alt element care deosebegte redactarea ?n radio de cea din presa scrisd este acela c[ gtirea radiofoni cd, mw fire titlw.
"
.

*-,WHultrebuiebinea1es,astfetrincsts5fiefo1osi1i

6S I

VAst[_E ]-RAC|UC

-luRNAL|SlVl RADIC

I 61

Llnele postuni de radio particulare folosesc expresia ,yd prezentdm titlurile" atunci cAnd prezintd un buletin inforrnativ, dar aeeasta nu inseamnE cd asernenea formule trebuie con-

fundate cu titlul clin presa scris5 Pnn*tiil*;g*pggskradig,*.Hgg#-?"lg$p_lege o prezentare a faptului sub forma-ggp mar scurt6" cu sbopul ne?ritrye hffinffiaffir. Ne putern ffitrffi"r;e s-cr intAmpta=aeUnci'cand ilrl p#^ntator de rytiri, supus stresului transmisiei directe, ar citi o qtire re* clactata pe c blancheta ryi acolo ar avea scris gi un titlu" Mai mutrt ea sigur a6 aeesta va citi qi titlul clupa cere in leadva fi &* @*q repe catf, inf*rmafia colrlinut# in titlu. "**#@--1q**w*fr La pentruiadio trebuie sd se evite ts,t cifre mwri fowrte exscten pentru cd **SWg.pXX!_gN"WIui -se ;-" e-r tiT6tiliul6: De bEffiei;tirrele ffiHri iotunj esc, bine?$eles, acslo unde este posibil, sau se aproximeaz*" In nici un caz ftLL poate fi rotunjitd su{na care prezintd cursul *xdffi ar-sru nuffifuul d -e.p-umMffiiJtus"ssdmt a $titg*:*#gfum*il mue trebuie tmcepwtd cw urc citnl sau cu i"Tldii"e;iffi;tffif mffiesc-dceastd mofraTiTriiil;TililApHriHliT'r6a ou un citat, dar acest mod de redactare este greryit, pentru cd ascultdtorul este pus in impcsibilitatea cle a sesiza c6 este vorba de un citat, ghilimelele nefiind ,,vizihile"; astfej, el poate ?n{elege c6 afirma}ia rsspectiv5 apartine ehiar celtri care a redactat $tirea. De asemenea, nu se incepe o f,razd cu un nume propriu, atunci cAnd este vorba de o personaiitete eu o anumitb func{ie" I)e obicei, s recomaneld s 5 s e pqga&# ggiwix {a-p"wis {t-" ruwg!*cj " Nu se folo *yx#k: decfit atunci cAnd este strict nf,fiesar. Datele exacte sunt re-finute mai greu de ascultdtor. Se regine rnai u$^or ziua din sbpthmAna *n*#tistgI.p"*d"-es at - l3"-ap"rilie. 2"0-03 . I n a c e st e xemplu d e vi ne inutila chiar ryi preclz&re& anului, pentru c6, in general, toate evenirnentele prezentate ?n gtire sunt recente, fiind localizate in imediata epropiere a difuzdrii unei qtiri. i n re dactar* u tanei qti ri --op;z ig*,MmglqplxlW"-n w tr e b ui e de poate oarece ea ;H-A;formeze ronlittutfii"-ih* **--gry-qx*, forma{ional. Hl seffirnaleazl, faptul , tar publicul este cel care

l)crcepe ryi interpret* mz,& sau e mXifre & evenirnentul. Dacd gazctarul se implic6" prlra npr*ei*ri sau opinii, in textul redactat, rrtunci avem ea rezu,[qnL-g**gg}.A*".p1 ,"T_q_.g,^f,1i{.?; }.iota este alt

in cane str pclate inteivdni id iext cu o opinie .\rru ironie fin6, dar nu exe csiv. Din nefericire, acest mod de
ticn publicistic,
r

cdactare se practicfr la

ur-acle pCIsturi

privntee e are consid er6,

opiniile ptrrs$nale fac Atirile mai atractive. - lfgrudp;au in condifiile d#affiffii-iffii-p.ffiffic ;#ffi ile-?fttl.it ;a atunci c0nd postul de radio se deelard inrtrependent, sd nu existe :rici un fel de implicare pnrtizand nicijg__text, gicl-tp langl cu c a.{p_ e_ e"*9 $19_ 9_ slitg
cir
_p

**ma

6"1

.8. fulsdatita$fi dm tnmK'fisfiy?fltere

m rytfln'frflmn ?m

nadio

$tirile sunt difuzate de pcstnrile de radio ?n cedrul celor rnai scurte emisiuni irafbrmative oA{f, pclt f, denumite**buletine informative"" La postul putrtrie de radio, buletinele inforffiti*-se traffiit pe tcate progremele. i* funegie de for*glglgtr:ji {ftg#k_*s_Aq_# w}}tr"#}, p#t fr atrefrtui{e doud tipuri de buletine informative: n_Wl.y:liUpI,NXSfdJg nt] CI eturata de pAna la 4-5 minute, care con{ine gtiri fiash," @ rp*dtajwfgffil$ earel *mntime g{ir"i pvtmi e{nhotrmte, cu o ouratd mutrt mai marffi" Buletinele info_.qma.tiye_se deosebese d* jurnaletre de actudilia$- di" Gru;Hffi; p-i" fapffin c6 s{+nlmru*$*o-iJrl,e*slr. repet6 cu o mai mare negutaritate. H,tre se Cifuze azil la interstfltbtoare" Itu caz\Lri cu uelA?e; *f$x suitr6mlHdili-trb"Hi?re -etd -"tbtul d e imp or targd dia ffi;ni?dente" eHffiffi e,ffil6ffiilTp
mai_p^fa,_ppl$__{i"frggl_g""eSti$it ppepja.le,"1u"q1,t "$re dqqpt p-ej-e-programate,. prin intrerup ere a pro g ramufati j nigi gl P{o gramele

"

istorie

se-*g

iadjo

o ryra.re flpxihitrig,pte" hi urma cercet6rilor f"Seute de psihologi, s-au statrilit unele limite in ceea ce privegte eapeeitatea de ooneentrare a omului pentru a percepe ull material vorbit. hdeterielele mai rnari, care depagesc 7-8 minute, obosese aseultfrtorul gi atenfia ii
p*,.d._q" Alp,f,e],

62 | VASTLETRAC|UC
poate fi uqor distrash de alli factori sau influente ale mediului in care se af,d; de aceeae s-au c5utat rnijloace de a-l deconecta dupa cfiteva minute de ;tiri. tn acest scop se fotrosesc mai multe mijloace, care au oa scoB atragerea ascultdtorului pentru a regine informafiile cuprinse intr-un jurnal de rytiri.
;rtat
l
r

JURNALISM RADIO

I 63

unele posturi de radio Qlose:Lg-__?$.-$ numritels_-m$ule" (scurte semnale muziCdi$l #rre-au-?6ffii sd oclihneascd asculffiflif$Effit?'u "e-fiTn "ffiur6 s5 recept eze bine urmdtoarea serie de $tTi" 4tt* pgSm,c_ ac-e_p_{p_.tqp,Sale dupafiegtire" In niei un caz nu eite recomandatd tiansrnffirea care -"-t u,,*., gtirilof'riffiud pe fundal nluzic5 orchestral*. hAutivalia este simpla; ascultfitorul peiate fi deranjat de fundal, astfel incf,t atenlia sa poate hascula de la text tra muzic,a afatb pe fundal. Existd unele posturi de radio eare folosesc la qtiri un funclal muzical care, chiar dacfl este neutru, poate infuenfa capacitatea de ccncentrare a ascult5torului pe informa{ie. Posturile puhlice, eare trebuie sd manifeste o anurnitd decenf A fqnde pelblicul lot folosesc pi ele, in mai micd mdsurd, semnale muzicale, dar recurg, iR general, la alte mijlcace. Exist[ anumite qtiri care con{in curiozit*fi,*_Spj"g *dpp_sebite
" -..

r**",_-u

*sa}l-sfls*gsrl-te "

astfej,. d"'$Jire* A$fA-

p|"ffi.fi

buletin de""s""tiql' *i ,a,re pcel?$i qfbct cu cel al vifg.glei pg*ziE[ie "- ac*uriH"##;; d*o*r*ita r,*p.tsqu-f a" ioeuuiJ pidsiCa- cu "'-'Abffitate de colCctivui ieilA;Tfodal-fn confinutul buletinului. pentru a nu denatura intregul ansarnblu de gtiri, In acelagi tirnp, folosirea inserturilor de sunet, cu declaragii s qHJgLAtAd, tin'riit b en6frcl ffi ?iiTht ardd tonutrui, ffi aparilia altor voci, a dedlaraliiffif undr personalitAgie a unotr microinterviuri, pe l6nga cetre ale celor doi prezentatori, toate
au
ro1ul_d"9._R_

;dm

-+tr?SS $i m gngl gg aten!!? ascul1 atori lor"

6"'l .9.

lnserturi[e

gtirf, redpctate clupa iegulile iCipuse de specifiCul asesiui canal, d u{ rn ai P ol-pcnt ine ni. mi.Ep i n-ter v !.ur i.2 re- p{ f +j p_S au r e lat6ri. In cazul.jurnalelor de gtiri, care au o altl,consistenffl,
.

-**Bulpjinplp, .i nfor m 4t i..14e - $u{}J alc dtuite

in

exc lu s iv it ar e d i n

de informalie , cdtgi in formatul ;tirilor, ininsg{IIl{ilor este aproap* *tri.t necesard. Insertuiiie s r nt forrnate di n iSjgr_lr l"gJi; repgrtaj e, de gi ar#ji " sau rel atdri cure nu trebuie sa dep-a$eisca flilti. o durata piea maie. l'll; au rolui-Ad e_3tgU*enia'sau gorilpieta o informalie. O ,lcclarafie a unei personalitali politice, un microinterviu sau tr scurtd relatate de la locul unde se desfdqoard un eveniment conferd mai multd credibilitate evenimentului gi completeazir qtirea prezentata in jurnal. Cel mai deS-folos:.t jn*:"*tnalple de qtiri e'ie sondujul. Fiind irrcadrat in categoria interviurilor affii;iiinie rnaibitb denumit ;i sondal de opinie; deoarece existd tendinfa de a fi confundat cu-ffiffiAJTf*de opinie sociologic, in care intervievalii sunt grupafi pe eqantioane rcprezentative, il vom denumi sondaj, pur qi simplu. Sondajul se regdse;te in literatura de specialitate ;i sub formg,-d-p--.XgXpgp:, abrevierea de la ,JoX populi". Cei intervievali sun! abordali instantaneu, iiij 66idei pe iiradA, in mod aleator. Intrebdrile adresate vor fi in legdturd cu un fapt sau eveniment cunoscut ;i actual, care intereseazd, sau afecteazS, rnajoritatea oamenilor qi reprezint[, dac[ vrefi, o mostra de opinie a publicului, ,Jox pop" are o altd capacitate de irnp act" asupra publicului, decAt in cazul existenfei unui singur intervievat, care-qi spune p[rerea ?n legdturd cu faptul sau evenlmentul respectiv. AtsLsp*daiul--e".a1 qi_jntp"rytutr de .opigie l.,l?t pgli pingur interlocutor au ca scop finai obiiner# unoi apieCielii in hgaturd cu diverse subiecte de la oameni politici, din culturd sau speciali;ti in diferite domenii gi chiar a oamenilor de pe stradd pentru a fi aduse la cunoqtinfa publicului, care le poate compara cu opiniile proprii. **Inlgnyigl pentru jurnalul de qtiri este reahzat uneori inst ant aneu, a o c on fe r i nt d d.*prp.*a.s-a.,g "ps A'-gr.pp_o" "rJ, un d e s e obline o declaffie OrHi*-;* politic, de *i"dpi". Se folose;te igt:_.-b_+1,9',-1, di:affie;" Cu-befej s'e' intia-' diieCt" in Subiect, pentru a scurta pe cAt posibil intervenfia. lJn interviu care dureazd, mai mult de un minut poate fi mult prea lung pentru un
roducrr.e.4
.
:

in cantitatea

64 |

VASTLE TRACIUC

JURNALTSM RADIO

I 6s

jurnal de qtiri. iqtfieb6fil.p-,,lrebuie

fie punctualepmrtru ca gi rlspunsurile sd fie tot gt6! de.pungJg#e. nepoiiujg{pilntru jurnal tiebuie sA aiba si el o durat6 destul de redusd, avAnd in vedere timpul af"ectat unui jurnal de gtiri. Se va renunla pe cAt posibit l**qle:ne-ntlll-dp; "tg[l5-Srffacteristic reportajutrui qi se vor prezenta faptele, dqpa care vor fi introduqi martffiii ta' evenirnent -uu "pSreiIH sau deClaraliile acestora. Se acordd o anunlitq."jmporlan{*" _aggmA"qql-Ui-mediului ambiant, dar se poate interveni pi din studio cu scurte intefvenfii Oe cornpletare ale reportertrlui"
sh

6.'l .10. lera

B ul e t i n
''"&waw*wffi*

rhizarea gtirilor intr-un buletin informativ

_

llJFJtfl1tu{g-4.*ggg
rgp3gi q5drlgft,

e i n fo r m at i ve - SUn[,_ d#"u_ZAJg_jn_d.ifSSI p_eptr u a ;rsig.ura _gp_-_e-{ati!-*ate-a*ln-t-ra-nsnriterero inregistrare prealat)ila putAnd sd intdrzie difuzareaunei informatii de ultimd or5, @*-*tu*M
eI
r

Atet interviul cat ;i reportajul pot fi inregistrate sau transmise in direct, dar este preferath inregistrarea, pentnr
a avea posibilitatea reducerii prin montaj a duratei materialului. Riscul transrnisiei directe este bine cunoscut qi ar fi de dorit s[ fie evitatd prelungirea intervenfiei. jurnalul de qtiri atunci cAnd *WRelatarea_.^este folositfl in reporterul a fost sau este inc6 la locul unde s-a desfhpurat, ori evenimentul este inei in curs de desf6gurare. Reporterul prezintd in relatarea s3, ?n funclie de context, evsnimentul in derularea lui fireasc[ gi consecinlele rezultate, Retratarea face parte din genurile de inforrnare gi repreziql$-p*ngffiiupe a lgJ_pJfp:t+JU*ffi9*-h-***gvsnjme$t. Acesta face o selectG-ilififormatiilor ce urm eazil sb le furnizeze ryi le pune intr-o

astfel incdt la conceperea unui jurnal participa o echipd completd; de cele mai multe ori, la posturile private posibilitalile financiare nu permit desfb$urarea de lbrfe in obfiner ;a de informafii i;oarece colectivur redacfional propriu este foarte redus. C_oleptlyulfqde*qjiongl, indiferent de tipul po stului, are sarcina de a prelucra informafiile adaptitnd textul conform regulilor de redactare a gtirii, iar in ceea ce priveqte conceperea unui bulet eva recomanddri. nt Deoarece intr-un toate transmise mai multe qtiri este imfrrtant sA ffi qti11ti,gu_fgJgq5ffintreb-are (dt" ?*i S W). Este suficient sd ne imlgrndm cum ar ardta un buletin in care o e.a serie de qtiri incep cu: ,,Ast*AL "; ,,Ieri..."; ,,lt dimin M:*mrr$id1^*dn'!er:ii'i\d.r id'-itrd'!r*'*

Postul public dispune de un colectiv format din ffidggkti,

,hulgg,*4g*ffi"

***E3te*bihe

aCeaSt

A.."0,

etC.

fu tqa*-em#iffibrQ,;p-gci$ca-F3*t*iii:*$i"esls--P*elstare3 are rolul de a completa gi a da credibilitate informaliei pri-

mare dat[ de jurnalistul aflat in studio. Informatiaprezentatil din studio este de fapt o lansare, care conline esenfa evenime ntului, restul-det al i i lor fi ind d ate d._fpngftffHl- gg.g--fac e tglutaiea, Concizia esi6li in a;e;t"cii?Gn1ial5, deoarece o relatare pentru jurnal nu se poate ?ntinde pe o durat6 prea mare. $i nu in ultimul r6nd trebuie spus c6 relatarea se face in -_du-e*,ruepsmuvit"atm-f, sqet$g*_r_?.{igyl"l Jurnalul de qtiri devine astfel, prin folosirea atdt a ;tirilor cdt $i a inserturilor de sunet, cea rnai scurt[ ernisiune informativd preferatd de cele mai multe ori de marele public.

s[ evitdm inceputurile sub formd de interoga]ie. Nu se va abuzain ffirea^-""ge";ia ;lo ffat]"iarifia inceputul textelor. IJn element important in alcdtuirea unui buletin informativ este echilibrul. Pot apdre a dezechilibre prin: ]}T6ruffird .*..rivd aunor puncte db vedere; b) excesul de materiale care confin intenfii; c) dtfuzarea in buletinul informativ a unui exces de informafii externe, multe neinteresante pentru publicul postului; d) difuzarea unor informatii care nu prezintd interes

tt*L#|,l.tl

u, completarea cu noi informafii aunui fapt sau eveniment este deosebit de neces ar6,. La select area gtirilor care se includ intr-un buletin int formativ, colectivul redacfional trebuie sd tind seama gi de

66 |

VAstL[TRAC$UC

Y
-

JURNAL|SM RAD|O

I 67

oportunitatea difiiaarii unei rytiri" Aceasta p*ate fi aru&metir pentru urmbtorul butretin- tn cazul ?n eane este incontpleta sau insuficient verificatfi *ri se pcatc renunta ln clifuzarc in eav- c6 ar aduce atir:gere siguran$ei na$ionale, ar fi ,,Ia

limita legii"

poate fi somparatfr cu paginarf;n rtin pr*sa scris& ,qi ss face in funcgie de anumite critsrii" 31]*,funqgi,"-e.,cle lgrueerieir rytirile pot fi ;pcrlili**#ulturatr*, cle ira{*rss gcmfirm}, spclrtivs, interne, externe sau lodele, f,cgionale, natirlruale, interrie$i*np*trq:.-

etc. Operafia de puffiers ?ntr-c urdinn a rytiriior fntr-un buletin

czrlppgfl.{,9*itls$., eyLgrne, cu revgniri la alte gtiri interne. $tiriie spoitiv, in caz ca eiristb mai multe, pot fi plasate in ;rlara buletinului de- gtiri, constituite intr-o rubrica sportiv[. $tirile -su"t ,-lepeitate in Cadrul buletinelor de gtiri din mai k,t, rnulte motive. In primul rAnd, pentru cd nu sunt relinute. I rfbme;itatg_?,.marep deficienla a radioului, este rernediatd prin repetilie, in al doilea rdnd, pe"$ru c6pe ,s_ghimba pubficul. Este .
greu de presupus cd acelaqi public std sd asculte toate buletinele de gtiri, oarnenii avAnd preocupdri diverse in diferite momente aIe ztlei. t Tn ultim motiv este acela ci prin rec,etilie se atrage
a s up ra ei u p gi _e__ve 11 im ent s zu fapt . "_1mp"p*a1{ Repet area qtirilor este benefic[, insd nu trebuie sd se abuzeze, pentru cf, existd pericolul de a se ajunge la faza de saturatie., in care publicul, atunci cAnd r* repetd excesiv o i Etire, poate avea o reaclie de respingere. In acelagi timp apare
ate
"

Activitatea cea mai difici]ffi es{e a[*ger*a acetrel rytiri care poate ocupa 6rrirnutr loc ?'{ntr*Lnffi buietln elc ry{ia"{,. ,,fi[i{gp cle jurmal" }-}e rCulte ori. coleetrvui fedacgicru{ deschideqe", a unui nal trebuie s6 fae h o anel Lr,h a ry{irik:r care ve}tr *fiffi?prmr* hu{etinul de qtiri, pentru & s atege ptr fis;r cle tnseput. Xnft>rm;n{ia poate fi, din pug,g*gp-L".dg, ygdeqq ffitr imggr_qsplui publicl,xigr, de -lu{g interes s{rL} elc intf;r*$ Ximitgt. (} irufbrmegi* rnctsq:} este de obiCei in:pcrtantn pemtru fiei:arc, dmr q: fnfqrrxraagi* sperrtiv5 priveryte o z*n* de ir:aterss r*strfrns# n pml"rlicetlui. Futern "spunc cfr pc prin:r"il lel* se poatc situn gtirea #&re *,.eslp dq rnpximqinryort6rn$,6.pentru puhtricretr apetrui p$st. Am putea s6 credem e# tn*Jer:scbi rytiril* ctim zof"ia $)ffiliticurlui seu a socialului au impa;rtanf&, dar asf;st trucru nu cste obligat*riu. Prima rytire poate ri etin $1}Llrr, ln paxw r"Lnui r{xar# $ucoes , fQfnf;nepc p.e pl"am in'[*rr:ag[cnn"$, dar $i o rytirr:.nst*u, i.n cnrul unor calarnit6gi naturale- *uxr: ar fi inrerudatiile *arf; afeet* aeh -,p. unpn:itfi ,*giur**. t) rytin* ri*spl"s z#rre ?o'*onf1i*t, ffi$rr$p{at* din punct.ds v"eddrfr gf;ogrefi*, r$tr gxlnfe situa pe pri*r,*] loc, chiar dacd in ap.grengfr csts Sxttr{gra {x;i ds ml:icei ffirr sn ?me *pe ctx o qtire externfi un hmletin eie qrtiri). ^D*pb ce a fcst stahilita rytirea CIarf; *eupft prirueutr lqlc, ur* pot fi grupate-?n rytiri intmrntr ,?i cxtertrc. ln e*eln.ryi m6toarele , \'.,, timp, se are in veclsrtr ryi grupa{p.a $in pu$ot de ved*r$ t*rnattc sau pe zone ge$gra{r*-q. $tirilc culturn}m sau *ele im legal.ur6-cu 'uCele acciderte, c$t ryi cens spontirre srmat plasate la sfarryitul .luletinului" In carul existengei mei muitor rytiri se pr:t fors:ra

nf i a

t',",",'",-',""-.',-,,:,..-,..'.-{

, ;i,fen-om-9.*p1 "de uzula. O

;tire repetatd excesiv reduce considerabil interesul publicului, actualitatea unei qtiri avAnd o

6,'l "1 'l . Difuzarea

Difuzerea unui buletin informativ se face de cdtre unul prezentatgri, aceltiu p-ut6n$- fi redactori sau crainici 9oj .r qe $firl. j.-ratnlcll nu parulclpa la reoacrerea $rlrlror sau la punerea lor in pagin6, ci doar le citesc. Aceastd meserie este foarte veche $i a fopj pr4glicatd inpd de fa igcgputurile radioului. In momentul de fa1a, crainicii profesioni$ti piar sd fie pe c'ale de disparilie, pentru La gtirea este cieafia ceiui care o . redacte;gzd gi este_ gorect ca tot el sd o prezinte publicului" $tirile sunt citite de obicei de doi redactori cu un timbru ,al vocii ,di&rit, pentiu a Je putea face u$or trecerea de la o qtire la alta. Se pre.fer{_.combinarea unei voci f,eminine cu u*.q mascutrigd, diferenfele de ion fiind evidente. ltr acebte conOilii pau zele intre qtiri dispar, treceriie faiafidu-se rapid, buletiq*l .alrand "un grad de dinamisrn sporig. itt cazul unei singure voci sunt necesare scurte paLLZe intre gtiri.
..;".G

sgu_

k'd'a"rr-

''x"r

68 |

VASILE TRACIUC

JURNALTSM RADIO

I 5e

Tonul vocii. cdnd este citiffi stirea" trebuie s* fie neutru. atii fdr d fi ffit}ilffi" in n a{iiiiii ffi /. T" t" a ilnui{ it "d;iuddidfr6;Tn iliConieiil toce, pffia-n interfiietat5 fftmpii-

ffiffi

ffi*ffirfrffiflI"lffiffieil "effiffiffffiscult6torului,
ffi"ai iittdge
*,Ws*aalM-u4{&F$}lt&wan

in qtire" In ceea ce privegte punerea in undd a unui buletin de Etiri *exist[ mai rnulte modalitAf*#* ric, dupa care urmeazilun surnar de tittruri, avAnd eafundal
carp

m;fficvetil"mffiopul
- __-4?wib1wb

urmeazb s6 fie difuzat. gtirea poate con{ine gi **_-r'$ggr^n6tu[d', prin prezentarea celui care a transrnis sau inrei strat m ate r i alu l, I a I nc e put s au $gpg"*#fuf *_[g*u_ggg;Jy i a . "bffifr-pun6fril-fn Pentru o undh a unur radiojurnal este ". Acesta cuprinde titlurile gtirilor, ordinea ?n care urmeazh sa fie transrnise, Iocul inserturilor cu*durata-L1.-31g-g-qnteler**q"p"r*il$s*-*::rauk]-9,.m*k#*". Desfigurdtorul oterd o oglindh f,dela a moCului ele derulare a ernisiei gi u$ureaz6 ?n rnare mflsurh at&t sarcina redaetorului, cfit $i pe eea a operatorului din regia tehnie6" Operatorul pune benzile cu microinterviuri sau declaralii in ordinea prevazuta ln ciesf"aqurator gi le rntroauce in emisie ia momentul potrivit. Coery!*.Sj_SgtdA*etu{kanmalp a ernisiei, fdrdbdlbe qi intreruperi ffidoitirq-dH;;dibilirare ;i pi"$ azh,
{Jn alt elernenffoarte important de care trebuie sd se {ina seama la difuzarea unui buletin informativ este acela al tn func{ie de ora de difuzare, qtirea, dac6 -g1gj"."-4g."difuzpf*e. este repetatd suportd unele modificari at6t in ceea ce privegte timpul folosit cAt qi a informafiilor suplimentare ,Cate de derularea evenirnentului. La postul public sunt considerate buletine principale cele dif,uzate la ore de audienfd rnaxim6 (208, 16.00 gi 22.9p)*celelalte fiind considerate secundare. -"--"ilffiirH6il4-d 1,e"ffiffi I c o n! i nutu lui, bu I e ti nel e i n fo rmative

?tiiiit"lui ll

dup5 care sunt prezentate stirile flash, cr,. sau 1A5a vj{g_*,lg_:Hficale. '[i5nH-be XTurffi fotos6d; inseituil"ffiFoi lrturi (rrlicrointerviuri, sgndaje sau relatg;i) trebuie elaborat un scurt t#illie ,,i*A*'%

*l-

d a evenimentelor din ziua ce cu no#il"lle oare sunt difuzate dup[ ora 14.00 cuprind ;tiri care fac o trecere i rr rev'S@**e**_*4*_j:tl?:*fJ_*l i* ai g;*-._ #_*:ilei, p flnd I a rcea o16, iar cele difuzate seaia piezintd o sintezd a evenirnent_el"gg_djn"ziua_fg-;p3pJ jyA. Incdrcitura informalionald este diferitd pe parcursul unei slpt[nl?"! fiiLd.dat[ de natura preocuparilor pe care le au ()Amentl. In zilele de lucru cantit atea inf,ormalionald este rrrai m4re_ pe cf,nd la sfhrsitrrl s5ptdm6nii, c6 nd activit atea r:ste *ai redusa ifr foaft;^d;ffiifiil*A inreg istreaza o scddere. Astfetr, Se poate observa cd jurnalele difuzate ?n zilele de cl umig[-q3 s4uru, sdffffiffi;;;niit fiLea ffi?iil",fronal r cste redusd, itt acesteTofidiiit-ffilectivele redaclionale de la ptifi*ffiioitit informafiile A. care dispun. Apar multe ;tiri in legdtur6 cs,.-uneJ.ss,uriuzjfafi sau ;tiri care intrd in zona senzafio*glr_1rj*Snggl". *"F_HZ$ndu-se de acestea, Odatd cu reluarea-aciivitalii; H inffiputul shptamenii cielte atAt cali,lc
,

jmmp"

Uie-e-H!,

eveffiffiTeffitiinptiT
"

mil

tateac"*t"ej".q,_qg_tjtat_a_a" jfr.S_f p3atl1Jor.

6.2.1 :

lnterviul

Interviul este considerat in radio un gen jurnalistic fundamental, fiind prezent in majoritatea emisiunilor. Dialogul dintre jurnalist ;i interlocutor reprezintd cel mai eficient mijloc de a obline gi transrnite o informalie cdtre public, mai ales in radio unde se lucreazl, cu cuvdntul rostit. T.{imic nu este mai convingdtor pentru ascultitor decdt"inform 4ia primitd direct de la intervievat, acesta fiind considerat ca prima gi
cea rnai credibild sursd. Desigur cd interlocutorul poate

fi o personalit

ate, care are

exercifiul interviului, dar poate fi ;i un om obignuit care nu este un bun vorbitor, dar define informafii pe care reporterul le transmite publicului prin intermediul conversafiei. Vorbitorul de profesie se poate adresa publicului cu mare u;urin{i chiar dacd in fala lui se afld numai rnicrofonul, dar cel care nu are