Pancreasul

de aprox 15 cm lungime (70-105g) - este nconjurat pe 3 pri de duoden Capul su se ntinde spre dreapta n asociere cu poriunea de mijloc a duodenului iar corpul i coada se ntind spre stnga pn sub splin Ductul pancreatic (Wirsung) se vars n duoden prin sfincterul Oddi

- organ

Functii: 1. Endocrina = sinteza de hormoni 2. Exocrin: furnizeaza enzime esentiale procesului de digestie Pancreasul endocrin const din 5 tipuri principale de celule organizate n insule (insulele lui Langerhans) v slide 3: Celulele beta (60-70% din celulele pancreatice insulare) sunt cele mai comune i sunt responsabile pentru producerea de insulin

Celulele alfa (20-30% din totalul celulelor din insule) produc glucagon
Celulele delta (2-8% din totalul celulelor insulare) produc gastrin i somatostatin Celulele PP produc polipeptida pancreatica

Celulele enterocromafine produc serotonin

Hormoni produsi de celulele insulare pancreatice

Pancreasul exocrin

- secret zilnic aproximativ 1,5-2 l de fluid bogat n enzime digestive

Secreia exocrin pancreatic = elaborata de ctre celulele pancreatice acinare - este clar, fr culoare, apoas i puternic alcalin cu pH care poate atinge valoarea de 8,3 n timpul fluxului maxim, ca o consecin a concentraiei mare de bicarbonat - are aproximativ aceeai concentraie de sodiu i potasiu ca serul Secreia pancreatic este stimulat de: - nervii vagi - diferii hormoni de origine intestinal: Colecistokinina (pancreozimina) - stimuleaza o secreie bogat n enzime Secretina - stimuleaz o secreie pancreatic cu o concentraie mare n bicarbonat dar relativ sczut n enzime digestive

Enzimele proteolitice de origine pancreatica - sunt sintetizate de pancreas sub forma zimogena - eliberate n lumenul ductului pancreatic si transportate n duoden - in duoden: enterokinaza (eliberat de celulele mucoasei duodenale dup stimularea de ctre srurile biliare) scindeaz legtura Lys-Ile din molecula tripsinogenului tripsin Tripsina acioneaz asupra altor zimogene de origine pancreatica pentru a crea enzime active proteolitic: - chimotripsin, elastaza - carboxipeptidaza A i carboxipeptidaza B - fosfolipaza A

Enzime sintetizate de pancreas n forma activ: - ribonucleaza, deoxiribonucleaza - alfa amilaza - lipaza - colesterol esteraza

Pancreatita Conditie inflamatorie in care enzimele digestive secretate de pancreas sunt activate prematur si ataca tesutul pancreatic Mai nti are loc activarea tripsinei activarea cascadei de coagulare i agregare a plachetelor Distrugeri similare se pot produce si in alte organe ale corpului: - plamanii, rinichii si vasele de sange, care primesc aceste enzime activate Imbraca 2 forme: acut i cronic, asociate frecvent cu:

- abuzul de alcool, unele medicamente in exces, toxine - factori ereditari - obstrucia ductului pancreatic - malnutriia cronic - fibroza a pancreasului

a) Pancreatit acut Imbraca 2 forme, imposibil de difereniat, deoarece ambele debuteaz cu durere abdominal sever - tipul edematos (80% din cazuri) - tipul hemoragic (20%) Pancreatita acuta hemoragica = cea mai grava Enzimele pancreatice devin activate i determin distrugeri tisulare locale, efecte microcirculatorii si iritarea nervilor (generatoare de dureri abdominale puternice) = caracterizata prin necroz parenchimal i hemoragie - poate avea ca rezultat ocul cardiovascular - pierderi de fluid n spaiile extracelulare (~10 l/24 ore): Ascita pancreatica este determinata, de regula, de ruperea canalului pancreatic comun, asociata frecvent cu o fistula interna intre canal si cavitatea peritoneala, sau cu un pseudochist fisura - prezinta un grad de mortalitate crescut

Modificri enzimatice n pancreatita acut

1- o cretere a activitii a-amilazei serice, care: - la 4-5 ore de la debutul durerilor abdominale, poate atinge valori de 5 ori mai mari dect valorile normale iar - n decurs de 24 de ore poate depi de 10 ori limita superioar a normalului

! Gradul de cretere a a-amilazei = variabil de la caz la caz

- Datorita eliminrilor urinare ale a-amilazei nu s-a putut stabili o relaie cert ntre gradul acestei creteri i gravitatea manifestrilor clinice sau evoluia ulterioar a bolii Valorile serice anormal crescute ale acestei enzime tind s revin spre normal deja din ziua a doua de la debutul fenomenelor acute - n rare cazuri persist mai mult de 72 ore

Valoarea diagnostic a determinrilor de a-amilaz serica este limitat i datorit faptului c: - activitatea seric a acestei enzime depinde nu numai de izoenzima pancreatic, dar i de cea provenit din glandele salivare (parotiditele se nsoesc de creteri importante ale amilazei serice ca rezultat al cresterii izoenzimei salivare) ! Este posibila diferenierea celor 2 izoenzime prin: - separri electroforetice - adsorbia pe schimbtori de ioni - rezistena la inhibitori specifici 2. Cresteri ale activitatii lipazei serice - enzim considerat a fi mai specific esutului pancreatic - persist mai mult timp n ser in comparatie cu amilaza In cazurile n care factorii de risc ai pancreatitei acute persist: - atacurile de pancreatit pot cpta caracter recurenial - suferina pancreatic trece spre o form cronic

b) Pancreatita cronic

- are caracter lent progresiv - poate evolua cu timpul catre insuficiena pancreatic
= o dereglare particulara care duce la: - formarea de dopuri mucoase in canalul pancreatic - precipitarea srurilor de Ca in venele pancreatice mai mici ceea ce determina o stare inflamatorie continua pierderea progresiv a esutului pancreatic

Inregistreaza frecventa crescuta:

- la alcoolici: alcoolul determina diminuarea secreiei de litostatin (proteina ce intra in compozitia sucului pancreatic si care mpiedic formarea cristalelor de CaCO3) - in situatii de obstrucie parial a canalului Wirsung (depunere de calculi, sarcoame)

Diagnosticare = dificila deoarece:

- manifestrile clinice sunt necaracteristice

- creterile activitii a-amilazei din ser sau din urin survin doar n cursul eventualelor atacuri recurente, fiind de altfel din ce n ce mai puin exprimate pe msur ce parenchimul pancreatic este nlocuit cu tesut esut scleros
Confirmarea diagnosticului: - o diversitate de tehnici de vizualizare:

- colangio-pancreatografie endoscopic = introducerea prin endoscopie superioara a unei substante de contrast in caile biliare si pancreatice urmata de vizualizarea radiologica a acestor cai - ultrasonografia i angiografia

Complicatii metabolice: - hiperglicemia si diabetul - malnutritia (pierderea in greutate, deficiente in vitaminele A,D,E,K) Tratamentul: abstinena de la alcool - ingestia de inhibitori ai enzimelor pancreatice care sa controleze malabsorbtia Cafeaua reduce riscul pancreatitei! Fibroza chistic a pancreasului = boala fibrochistic a pancreasului sau mucoviscidoza Denumita si boala celor 65 de trandafiri - boal autozomal recesiv - relativ comun (incidenta bolii 1 copil: 2000-2500 persoane) - provocata de mutatii in gena canalului de Cl: CFTR (Cystic Fibrosis Transmembrane Conductance Regulator = reglator al conductantei transmembranare in fibroza chistica)

CFTR este prezent in celulele epiteliale ale multor organe: - pancreas - plamani, ficat - tractul digestiv, tractul reproducator - piele = GP transmembranara constituita din 5 domenii: (v. Fig urmatoare) - 2 domenii transmembranare legate fiecare de cate un domeniu de legare a nucleotidelor nucleotid binding domain (NBD ) din citoplasma Aceste NBD se leaga la un singur domeniu reglator R (caracteristica a transportorilor proteici din clasa ABC)

Canalul ionic se deschide numai cand: - domeniul R este fosforilat de protein kinaza A (PKA) si - 2 molecule de ATP sunt legate la cele 2 NBD Extremitatea - COOH a proteinei este fixata de citoschelet

Structura CFTR
In conditii fiziologice: CFTR transporta ionii Cl- la suprafata celulelor epiteliale - determina formarea unui gradient ionic si deplasarea ionilor de Na incarcati pozitiv in aceeasi directie cu Clionii de Na antreneaza si deplasarea apei prin osmoza la suprafata epiteliului rezultand secretii fluide ale glandelor mucoase Mutatii ale genei CFTR: deplasarea sarurilor/apei din celule este blocata mucus cu vascozitate crescuta ce obtureaza canalele distrugerea tesuturilor

Principala anomalie functionala la aceste persoane pare sa fie: - elaborarea de secretii cu concentratii mari de proteine si calciu Acest dezechilibru conduce la nivelul pancreasului la:

- cresterea vascozitatii secretiilor - precipitarea mucusului si a constituientilor organici din sucul pancreatic in canalele pancreatice care in mod normal transporta in intestin enzime importante pentru digestia alimentelor Se inregistreaza distrugerea progresiv i cicatrizarea fibroas a pancreasului insuficienta pancreatica - afectarea insulelor lui Langerhans poate antrena un diabet insulino-dependent - funcia exocrin pancreatic = sever diminuat - Corpul nu poate procesa sau absorbi corect nutrientii (sindromul malabsorbiei: digestia sau absorbia anormal a proteinelor, glucidelor, lipidelor i altor molecule complexe) Copiii care au fibroza chistica iau lent in greutate, chiar daca au o dieta normala si un apetit bun

Manifestrile clinice = variate: Iniial: - ocluzie intestinal a nou nscutului asociata cu - icter (provocat de obstructia cailor biliare)

- problemele respiratorii: - tuse persistenta - bronsite repetate - emfizem care evolueaza respiratorie severa (adesea mortala)
- suprainfectii pulmonare

spre

insuficienta

- malabsorbie pancreatogen la aduli - mai rar o afectare hepatica, ce conduce uneori la ciroza Datorita tratamentelor moderne dezvoltate in tarile europene si in America de Nord, aproximativ 50% dintre pacienti ating varsta de 30 de ani iar unii pot depasi cu mult aceasta varsta

Confirmarea diagnosticului:

- testul transpiratiei: este folosit un curent electric slab pentru a transporta pilocarpina in pielea antebratului. Acest alcaloid stimuleaza glandele sudoripare din zona sa produca transpiratie. De-a lungul unei perioade de 30-60 minute, transpiratia este colectata pe hartie de filtru sau tifon si testata pentru a detecta prezenta clorului. Nivelul clorului detectat in doua teste independente trebuie sa fie peste 60 pentru a pune diagnosticul de fibroza chistica. Valorile normale ale testului sudorii sunt la copii sub 60 Tratament: - pastrarea unei stari nutritonale satisfacatoare: - administrarea de extracte pancreatice - un regim hipercaloric si hipolipidic, chiar o alimentatie prin sonda gastrica sau prin perfuzii pentru a suplini deficitul nutritiv - simptomatic: - aerosoli, mucolitice - antibioterapia, transplant pulmonar

Insuficiena pancreatic = cauzat de: - atacuri repetate de pancreatit acut sau - o pancreatit cronic de lung durat, cand parenchimul pancreatic este distrus gradat ! Pancreasul se caracterizeaza printr-o rezerva funcionala imensa De aceea, insuficiena pancreatic devine evident numai foarte trziu n evoluia bolii Cnd 75% din gland este afectat modificri detectabile n procesul digestiv Se pot inregistra: - diabetul mellitus (insulele Langerhans sunt alterate) - scderea concentratiei de a-amilaza i lipaza n sucul duodenal - scderea activitii a-amilazei serice - puin exprimat (scderea izoenzimei pancreatice are efect minor asupra activitii enzimatice globale din ser)

Totusi:
- dozrile selective ale a-amilazei pancreatice - determinrile de lipaz seric - dozarea radioimunologic a tripsinogenului ar putea evidentia strile de hipoenzinemie (determinate de reducerea parenchimului pancreatic)

Interventii terapeutice:
- corectarea deficienelor nutriionale - evitarea alcoolului - corectarea diabetului - corectarea defectelor enzimatice (enzime pancreatice orale): Zimogen Forte Pepsina, amilaza, lipaza, hemicelulaza, extract de bila de bou (digestia grasimilor prin emulsionarea lor si activarea lipazei), dimeticona (antispumant, elimina gazele sau spuma din tractul gastro-intestinal)

Evaluarea insuficienei secretorii a pancreasului

1) dozarea enzimelor secretate n sucul duodenal pe unitatea de timp n urma stimulrii cu secretin-colecistokinin
Cu scopul evitrii intubrii duodenului: 2) Testul bazat pe administrarea oral a unui peptid sintetic (Nbenzoil-L-tirozil-acid-p-aminobenzoic) Acest peptid este clivat de chimotripsin n sucul duodenal elibernd acid-p-aminobenzoic (PABA) se absoarbe din intestin n circulaie, i se elimin prin urin unde poate fi dozat La bolnavii cu insuficien pancreatic: prezenta n urin a PABA este cu aproximativ 50% mai mica fa de normal

Interferente: eventuale afectari renale, intestinale sau hepatice

3) dozri de chimotripsin n materiile fecale (reflecta productia pancreatica a acestei E)

DIABETUL ZAHARAT

>280 milioane de diabetici adulti in lume!

La fiecare 8 secunde, o persoana moare din cauza diabetului si a complicatiilor acestuia

Diabetul zaharat Diabetes mellitus (DZ)

DZ este un sindrom caracterizat printr-un dezechilibru metabolic ce are ca rezultat o stare de hiperglicemie datorita: 1- scaderii nivelului de insulina (hormon esenial pentru reglarea metabolismului glucidelor i transportul glucozei din sange n interiorul celulelor) sau 2- dezvoltarii unei rezistente anormale la insulina a celulelor insulin-sensibile
Insulina structura si mecanism de actiune = sintetizata de pancreas ca raspuns la o stare de hiperglicemie - actioneaza asupra 3 tipuri celulare tinta principale: - hepatocite - celule musculare striate - adipocite in sensul stocarii excesului de Glc in structura glicogenului, glicolizei si sintezei de AG ! are efect hipoglicemiant

Insulina este constituita din 2 catene polipeptidice: A (21 aa) B (30 aa), legate prin 2 punti disulfurice intercatenare Cys7A-Cys7B si Cys20A-Cys19B

Actiunea majora a insulinei: in mentinerea glicemiei prin cooperare cu glucagonul (H hiperglicemiant)

Efectul insulinei asupra preluarii intracelulare de glucoza si asupra metabolismului energetic

Insulina se leaga la receptorul ei cascada de semnalizare (2)

(1)

dupa care initiaza o

Se observa translocarea transportorului GLUT-4 la membrana plasmatica si influxul glucozei in celula (3), sinteza glicogenului (4), glicoliza (5) si sinteza acizilor grasi (6)

Se cunosc 13 transportori GLUT mamalieni cu distributie tisulara diferita

= Proteine transmembranare: 12 a-helixuri care traverseaza membrana plasmatica

GLUT 4 este prezent in muschii striati (cardiac si scheletici) si adipocite ce sunt sensibile la insulina GLUT 2 este exprimat pe hepatocite, celulele intestinale si pancreatice

Receptorul insulinei (IR)

Proteina transmembranara cu activitate tirozin kinazica

Format din 2 subunitati a si 2 subunitati legate prin punti disulfurice

Subunitatile care strabat membrana au un domeniu cu activitate tirozin kinazica

Subunitatile a extracelulare poseda situsul de legare al insulinei Legarea insulinei la IR induce autofosforilarea subunitatilor beta la resturile de Tyr si activarea sa (IR*)

IR* promoveaza o cascada de fosforilari post-receptor dintre care primele proteine se numesc IRS (insulin receptor substrate)
Legarea si fosforilarea IRS-1 conduce la cresterea afinitatii GLUT4 pentru membrana plasmatica si stimularea preluarii Glc din sange

OMS (organizatia mondiala a sanatatii) recunoaste 3 tipuri de DZ: - DZ tip 1 - DZ tip 2 - DZ gestational caracterizate prin: - simptome si consecinte similare, DAR - cauze si distributie populationala diferite Diabetul zaharat de tip 1 numit anterior IDDM (DM insulin dependent) = diabet juvenil deoarece este depistat in perioada copilariei

Reprezinta 5-10 % din totalul pacientilor cu DZ Administrarea insulinei este indispensabila pentru supravietuire deoarece pancreasul este incapabil sa o sintetizeze in cantitati suficiente In lipsa administrarii insulinei pacientii mor

Exista 2 subtipuri de DZ tip I: A- autoimun = datorat distrugerii autoimune a celulelor ale pancreasului, producatoare de insulina Markerii procesului autoimun = auto-anticorpi fata de antigene specifice exprimate de celulele insulare B- idiopatic caracterizat prin mecanisme necunoscute de distrugere a celulelor insulare DZ de tip 1, netratat, este caracterizat prin urmatoarele modificari biochimice: a) hiperglicemie rezult ca urmare a: - incapacitii esuturilor de a prelua glucoza din plasm datorita reducerii (absentei) insulinei - a gluconeogenezei accelerate care are ca precursori proteinele musculare i aminoacizii

b) hiperlipoproteinemie ( chilomicroni i VLDL) Hiperlipoproteinemia apare datorit activitii sczute a lipoprotein lipazei din capilarele esutului adipos (hidrolizeaza TAG din LP in 2 molecule de AG si monoacil glicerol) - sinteza sa este dependent de insulina
c) episoade severe de cetoacidoz = rezultatul al unei cantitati mari de AcCoA provenita din - o lipoliza crescuta n esutul adipos - -oxidarea accelerata a acizilor grai la nivelul ficatului Fara insulina, bolnavul cu diabet tip I dezvolta: - cetoacidoza - coma hiperglicemica - moarte Cetoacidoza = sinteza excesiva a corpilor cetonici (acid acetil acetic, acid 3-HO-butiric si acetona) care pot afecta homeostazia pH sangelui

La un bolnav cu diabet tip 1 se inregistreaza: Modificari ale glicemiei (valoarea Glc in sange) de la VN: 80 120 mg/dl, 46 mmol/l)

Valori > 200 mg/dl (10 mmol/l) - sunt insotite de:

- disconfort - urinare frecventa - deshidratare polidipsie Valori > 300 mg/dl (15 mmol/l) conduc la: - cetoacidoza - necesita tratament rapid cu insulina ! Conform Asociatiei Europene de Studiu a Diabetului (EASD) - VN ale glicemiei: 73 - 110 mg/dl pe nemancate Valoarea anormala: >126 mg/dl, tot pe nemancate

Simptome generale: - poliurie (diureza > 2 l/24 ore) - sete exagerata (polidipsie) - vedere incetosata - astenie - scaderea fortei de munca - scaderea inexplicabila in greutate etc.

- Glucosurie = conditie anormala de eliminare a glucozei prin urina, cand glicemia > 180 mg/dL (pragul renal al Glc) = valoare peste care capacitatea de reabsorbtie a glucozei la nivelul tubulilor renali este depasita

Patogeneza diabetului de tip 1: DZ1= rezultatul actiunii a 3 factori: predispozitie genetica + factori de mediu + procese autoimune La un individ predispus genetic, factorii de mediu induc un proces autoimun: Re de suprafata celulara MHC-HLA: DR3, DR4 si DQ prezinta antigenele de pe suprafata celulelor limfocitelor T helper si le stimuleaza sa se multiplice. Limfocitele T helper activate stimuleaza limfocitele B sa produca anticorpi (autoanticorpi) fata de aceste Ag specifice celulelor conducand la distrugerea lor si la deficienta in insulina DIABET Ex: diabeticii cu HLA DR3 dezvolta Ab fata de celulele dar nu fata de insulina, la varsta inaintata

Factori de mediu favorizanti: Agenti infectiosi, laptele de vaca, deficienta in vit D, toxine, factori de stres, influente climatice

Autoanticorpi specifici dezvoltati in diabet 1: GAD-65 (anticorpi contra glutamic acid decarboxilazei) produc cele mai profunde modificri la nivelul celulelor pancreatice ICA512/IA-2 (anticorpi contra celulelor insulare) IAA (anticorpi contra insulinei)

Distrugerea celulelor = eveniment mediat de limfocitele T, evidentiat initial prin prezenta insulitei la pacientii nou diagnosticati = mai rapida la bolnavii mai tineri = asociata cu alte maladii autoimune (Graves, Addison)
Insulita = infiltrarea limfocitelor in insulele lui Langerhans, ce sugereaza o reactie inflamatorie sau imunologica

Diabetul zaharat tip 2 denumit anterior si NIDDM (non-insulin-dependent) diabet de maturitate (se manifesta dupa 40 ani)

Reprezinta peste 90 % din cazurile de diabet

Este caracterizat prin rezistenta la insulina: - insulina este sintetizat n concentraii normale sau chiar crescute, defectul aprnd de regul la nivelul receptorului insulinic (IR) de pe suprafaa celulelor int (insulin-sensibile) - hiperglicemie si hipertrigliceridemie - rareori cetoacidoza

Cauze:
Mutatii la nivelor genelor care codifica IR Disfunctionalitati ale GLUT 4 Factori secretati de tesutul adipos, care interfera cu calea de semnalizare a insulinei

Fenomenul de rezistenta la insulina = conditia in care niveluri fiziologice de insulina nu produc raspunsuri normale in celulele insulin-sensibile (adipocite, celule musculare scheletice si hepatocite) deoarece: 1) Unui nivel bazal sau mare de insulin ii corespunde un numr mai mic de IR pe suprafaa membranei plasmatice 2) Poate apare un defect la nivelul capacitii IR de a direciona transportorii de glucoz spre membrana plasmatic Deci: In ciuda nivelului normal sau crescut chiar de insulina, glicemia este puin controlat datorit faptului c celulele devin insensibile la insulin Principalele manifestari ale rezistentei la insulina sunt: - O scadere a preluarii glucozei de catre muschii scheletici, care are drept consecinta cresterea glicemiei si a insulinemiei - O incapacitate a insulinei de a inhiba secretia hepatica de Glc si eliberarea AG din tesutul adipos

Caracteristici celulare in DZ de tip 1 si 2, comparativ cu celulele normale In conditii normale: insulina se leaga de si activeaza IR si faciliteaza asimilarea Glc glicemia este redusa corespunzator In diabetul de tip 1: insulina nu este prezenta datorita esecului celulelor insulare de a o produce Glc nu este asimilata de celule deoarece IR nu sunt activati. Ca rezultat glicemia creste In diabetul de tip 2: insulina este prezenta dar celulele nu pot raspunde corespunzator asimilarea Glc este mai mica decat in conditii normale

Aproximativ 55% din pacientii cu diabet tip 2 sunt obezi si hiperinsulinici ! Exista o relatie directa intre obezitate si rezistenta la insulina Boala se caracterizeaza prin: - diferite grade de severitate: cazuri usoare: glicemia a jeun ~140-150 mg/dl cazuri severe: glicemia a jeun > 300 mg/dl (poate necesita insulino-terapia)

- evolutie silentioasa: debut cu multi ani inainte de aparitia simptomelor

- se agraveaza pe parcursul evolutiei prin: - scaderea progresiva a secretiei de insulina ! Dupa 10-15 ani este necesara insulino-terapia Simptomele DZ 2 pot fi ameliorate printr-o dieta corespunzatoare

Testarea periodic a glicemiei permite depistarea din timp a afeciunii Cu ct diagnosticarea este mai precoce, cu att tratamentul este mai eficient, prevenind apariia complicaiilor

Complicatii ale DZ de tip 2: Leziuni ale retinei (retinopatia diabetic) Leziuni ale rinichilor (nefropatia diabetic) Afectarea nervilor (neuropatie diabetic) Ulcere (leziuni) ale membrelor inferioare (piciorul diabetic) - Accelerarea aterosclerozei care poate tromboz, atac de cord, accident vascular cerebral conduce la orbire

Diagnosticul diferential al DZ tip 1 si tip 2

DZ tip 2 Peste 40 ani Rara Rareori simptome Frecvent obezi Hipo-, normo-, hiperNu Nu frecvent

Caracteristica Varsta debut Cetogeneza Tablou clinic Greutate corporala Insulinemie Autoanticorpi Asociere cu boli auto-imune Tratament cu insulina

DZ tip 1 Sub 30 ani Mare Simptome evidente Normo-, sub-ponderal Deficit absolut, sever Da Da indispensabil

Progresia rezistentei la insulina catre diabetul de tip 2

Diabetul gestational Afecteaza circa 4 % din femeile gravide, in stadiul final al sarcinii Apare din cauza incapacitatii organismului de a secreta insulina in cantitati necesare pentru a mentine o glicemie normala Dupa nastere: de regula dispare Se poate transmite si fatului Desi insulina nu poate trece prin placenta, fatul primeste un exces de glucoza ceea ce forteaza pancreasul sau sa produca mai multa insulina Nou nascutii sunt obezi si au un risc inalt de a dezvolta diabet tip 2 Tratamentul: rationalizarea alimentatiei mamei Cauze necunoscute ! posibil hormonii implicati in mentinerea si dezvoltarea sarcinii pot bloca actiunea insulinei

Diagnosticul de laborator al diabetului Primul test dozarea glicemiei in conditii bazale, a jeun, dupa cel putin 10 ore de la ultima masa FPG (fasting plasma glucose) test [Glc] 126 mg/dL (diabet) Al doilea test testul de toleranta la glucoza orala dozarea glicemiei la 2 ore dupa administrarea pe cale orala a 75 g glucoza PG (post load glucose) test [Glc] 200 mg/dL (diabet) Dozarea glucozei se recomanda a fi realizata prin tehnica enzimatica cu glucozo oxidaza (GOD) metoda GOD/POD/PAP

Se formeaza un produs colorat a carei absorbanta la ~500 nm este proportionala cu concentratia glucozei in proba

Testul de toleranta la glucoza orala (TTGO)

Evaluarea glucozei sanguine: - la 2 ore dup administrare pe cale oral de 75 g glucoz (1,75 g per Kg corp la copii) dizolvata in 300 ml apa (trebuie bauta in maxim 3 min)

In IDDM revenirea glicemiei in domeniul fiziologic nu are loc O glicemie a jeun normala nu exclude existenta unui DZ latent!

Alte teste Dozarea hemoglobinei glicate (glicozilate- HbA1c) (v. slide 45) Valori sub 7% ale HbA1c: reflecta un echilibru glicemic bun si sunt de dorit pentru evitarea complicatiilor peste 15 % - dezechilibru major si cronic Explorari imunologice autoanticorpi ICA, GAD etc Dozarea insulinemiei VN: 10 U/ml (RIA, ELISA) Dozarea peptidei C (peptida indepartata din pro-insulina)

Glicozuria este prezenta la pacienii cu o glicemie mai mare de 180 mg/dl

Corpii cetonici in urina: = absenti la persoanele sanatoase - reflect modificrile metabolice la diabetici, induse de creterea procesului gluconeogenic (Piruvatul/Oxaloacetatul este transformat in Glc) Acetil coenzima A nu mai intra in CK ci se transform n corpi cetonici Acidul acetil acetic, acid 3-hidroxi butiric=acizi tari ce afecteaz homeostazia pH sanguin cetoacidoza diabetic i in extremis la coma diabetic

Dozarea HbA1c

HbA1C ofera informatii despre nivelul de glicare al proteinelor din organism in general, fenomen cumulativ care reflecta echlibrul glicemic. Gradul de glicare a proteinelor din organism poate fi corelat cu nivelul glicemiei Nivelul HbA1c reflecta glicemia din ultimele 3 luni
HbA1c
Glucoza plasma din sangvin

Corelaia dintre nivelurile hemoglobinei glicate HbA1c i a glicemiei

% 6 7 8 9 10 11 12

mg/dl 135 170 205 240 275 310 345

mmoli/l 7,5 9,5 11,5 13,5 15,5 17,5 19,5