Anul colar 2009 2010

ISTORIE
clasa a X-a frecven redus

prof. Diaconi Adina

ILUMINISMUL
Ideologie a secolului al XVIII-lea, urmrete transformarea societii condus raional , dreapt i tolerant , cetenii s se bucure de drepturi i liberti . Definiia: Iluminismul este o ideologie a secolului al XVIII-lea care urmrete transformarea societii astfel nct aceasta s se conduc raional, pentru a ndeplini idealurile de dreptate i toleran, asigurnd drepturi i liberti tuturor.Ideologie totalitatea ideilor i conceptelor specifice unei perioade sau unui grup de oameni . Raional logic, bine chibzuit Caracteristicile iluminismului: 1. Raional: logic iluminitii explicau lumea cu ajutorul raiunii 2. Antibisericesc mpotriva bisericii ca instituie, se pronun pentru toleran religioas. 3. Antiabsolutist mpotriva absolutismului monarhic ILUMINISMUL este ideologia dominant a sec. al XVIII-lea care are ca valoare central RAIUNEA. IDEI CENTRALE: Optimismul gnoseologic; Afirmarea personalitii umane; Libertatea i demnitatea individului. IMPLICAII PRACTICE: Control mrit al omului asupra mediului natural; Necesitatea organizrii raionale a societii umane. FACTORII DETERMINANI AI ILUMINISMULUI Transformrile produse n societatea uman, pe multiple planuri, n perioada Renaterii. Umanismul. Ascensiunea economico-social a burgheziei Modelele politice oferite de state precum Provinciile Unite (Olanda) sau Anglia, ca urmare a revoluiilor burgheze desfurate pe cuprinsul lor. Progresele nregistrate n gndirea tiinific de-a lungul secolelor XVII XVIII, menite s pun n eviden fora raiunii. REPREZENTANI AI ILUMINISMULUI CHARLES DE MONTESQUIEU (1689 1755) OPERA : Scrisori persane , Spiritul legilor CONINUT: Atitudine critic la adresa instituiilor i moravurilor franceze, impregnate nc de mentalitatea feudal. Atitudine critic la adresa absolutismului monarchic i intoleranei religioase. 2

Promoveaz principiul separrii puterii n stat.

SPIRITUL LEGILOR Atunci cnd n minile aceleiai persoane sau aceluiai corp de dregtori se afl ntrunite puterea legiuitoare i puterea executiv, nu exist libertate Nu exist, de asemenea, libertate, dac puterea judectoreasc nu este separat de puterea executiv Ch. De Montesquieu VOLTAIRE (Franois Marie Arouet) ( 1604 1778) OPERA: Tratatul despre toleran , Candide , Scrisori filosofice CONINUT: Atitudine critic fa de fanatismul religios. Critic la adresa moravurilor i instituiilor vechiului regim. Promovarea unor valori liberale i a modelului politic al monarhului luminat.

ENCICLOPEDITII D. DIDEROT (1713 1784) J. R. dALEMBERT ( 1717-1783 ) OPERA: Enciclopedia sau Dicionarul raional al tiinelor, artelor i meseriilor Lucrare cuprinznd 28 de volume i semnat de 130 de autori. CONINUT: Promoveaz valorile tiinifice, tehnice rezultate din progresele nregistrate pe plan cultural n sec. XVII XVIII. Critic obscurantismul, superstiiile, mentalitile i instituiile vechiului regim. Caracterul su contestatar a fcut ca publicarea s fie oprit n mai multe rnduri (1752, 1759, 1781). J. J. ROUSSEAU (1712 1778) OPER: Noua Eloiz , Emil , Contractul social CONINUT: Dubla natur a fiinei umane: raional i afectiv. Noi principii n educaia copilului. Critica ntregului sistem social al vechiului regim. Promovarea ideilor de libertate i de egalitate a cror aplicabilitate se poate realiza numai n baza unui contract social, ncheiat ntre membrii societii cu drepturi egale. Principiul suveranitii naionale. Propune ca form de guvernmnt, republica.

ILUMINISMUL N RILE ROMNE COALA ARDELEAN - Micare cultural de emancipare civic i politic a romnilor transilvneni. 3

REPREZENTANI AI COLII ARDELENE ION BUDAI DELEANU (1760-1820) , SAMUIL MICU (1745-1806) , PETRU MAIOR (1756-1821) IMPACTUL POLITIC AL COLII ARDELENE - SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM - Memoriul naintat n anul 1791 Curii de la Viena, n cadrul micrii de emancipare a romnilor transilvneni

Revoluia industrial
Revoluia industrial este procesul tehnic complex prin care munca manual este nlocuit cu mainismul. n acest proces muncitorului i revenea rolul de supraveghere, reglare i alimentare a mainii. Apariia revoluiei industriale a avut ca efect: creterea produciei, dezvoltarea oraelor i a tiinei. nceput n Anglia, dup 1750, revoluia industrial s-a extins la proporii planetare abia n cea de a doua jumtate a veacului urmtor,cnd a schimbat faa lumii, dndu-i ,n linii mari, desigur, nfiarea de astzi. Prima revoluie industrial: civilizaia mainilor Anglia celei de-a doua jumti a secolului al XVIII-lea a fost locul n care s-a produs schimbarea, iar maina cu aburi a fost factorul declanator. Pentru prima data n istoria umanitii, o main putea funciona de sine stttor, fr intervenia direct a omului.

Industria textil - noi utilaje "Suveica zburtoare" a lui John Kay (1733) a fcut procesul de esere mai rapid "spinning jenny" (1767), roata de tors creat de James Hargreaves, a mbuntit procesul de tors. sistemul lui Arkwright (1769) de meninere a umiditii n procesul de fabricaie; n acionare se foloseau caii, apa sau fora aburilor. Rzboiul de esut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de esere.

James Watt - 1736-1819 Originar din Scoia, autodidact, a inventat n 1769 maina cu abur: a creat un condensator capabil s menin constant temperatura n cilindrul principal, transform fora liniar a aburului ntr-una circular. A pornit de la cercetri anterioare aparinnd lui Denis Papin i Thomas Newcomen. n anul 1815, George Stephenson adaug civilizaiei industriale un nou simbol: Locomotiva. Construirea primei ci ferate ntre Manchester i Liverpool - primul pas spre crearea unei reele de transport feroviar ce a acoperit n scurt timp ntreaga Europ i America de Nord prima cale ferat public de la Stockton la Darlington a fost dat n funciune n 1825

Avndu-i rdcinile n Anglia, noua civilizaie industrial bazat pe maina-unealt s-a rspndit ulterior n Frana, Belgia, Elveia, apoi n SUA i n spaiul german. 4

FIERUL simbol important al revoluiei industriale din Marea Britanie procesul de obinere (topire pe baza crbunelui) era ineficient i distrugea pdurile n 1709, Abraham Darby descoper n cocs o metod eficient de topire a fierului

A doua revolutie industriala

Secolul al XIX-lea a nregistrat un remarcabil progres n domeniul tiinei i tehnologiei. Noi savani se adaug listei celor ale cror descoperiri au marcat istoria lumii. De asemenea ,se impun noi surse de energie, precum petrolul, gazul natural si energia electrica. OELUL Adevratul printe al otelului a fost Henry Bessemer, a crui inventie, realizat n 1856, a constituit o adevrat revolutie n metalurgie n 1851 realizeaz prima sa inventie prin mbunttirea fontei n 1858 obtine otelul maleabil suflnd aer printr-un tub de argil n cuptorul de argil care contine font topit

BICICLETA Idea a dou roi ce sunt n linie provine de la un domn francez cu numele de Sivrac, din jurul anului 1690. Un secol mai trziu, germanul Karl von Drais, a construit un vehicul bazat pe aceleai principii, fiind propulsat de picioare, dar el a montat pe vehicul un ghidon la roata din fa, iar acest lucru a fcut posibil circulaia pe strzile oraelor n 1839 scoianul K. Macmillan a perfecionat bicicleta adugnd pedalele. n 1870 au fost introduse spiele de oel (W. A. Cowper). Este completat n 1888 cu cauciucul gonflabil de ctre scoianul J. B. Dunlop

Mendeleev: cunoscut prin contribuii importante n studiul atomului. Volta i Ampere, devenii celebri n domeniul electricitii. Graham Bell: Inventatorul telefonului Toate aceste descoperiri vor conduce ctre cea de a doua revoluie industriala. Oelul nlocuiete fierul n construcia cilor ferate, a vapoarelor sau n domeniul construciilor. Dup 1900 ,industria atomobilului va deveni una dintre cele mai dinamice din lume. Efecte ale revolutiei industriale Introducerea in productie a masinilor-unelte, aparitia fabricii, diversificarea surselor de energie, aparitia si dezvoltarea cailor feratre si a automobilului,transport la distanta a energiei electrice au determinat schimbari fundamentale in organizarea productiei , dar si in aspectul habitatului uman, in structura sociala si demografie, in modul de viata si in mentalitatile oamenilor.

Impactul revoluiei industriale Trecerea de la meteug la industrie i de la atelier la fabric 5

Creterea produciei industriale Dezvoltarea comerului Afirmarea economiei de pia Schimbri de natur social apare o nou clas muncitorii industriali

REVOLUTIA GLORIOASA DIN ANGLIA

Razboiul civil dintre rege si Parlament Anglia- 1603- dinastia Stuart, rege Carol I Cauze: - interesele economice ale noii burghezii parlamentare - conflict intre burghezie si monarhul cu puteri nelimitate - conflictul dintre protestanti si catolici PETITIA DREPTURILOR regele sau urmasii sai nu pot impune sau percepe impozite fara consimtamintul arhiepiscopilor, episcopilor, contilor, baronilor, cavalerilor, burgheziei si a altor oameni liberi din comunele acestui regat in acest caz va rugam cu umilinta pe maiestatea Voastra ca, in viitor, sa nu mai fie nimeni constrins la vreo donatie, nici sa se plateasca vreo taxa sau impozit in afara celor stabilite de Parlament si nimeni sa nu fie arestat sau molestat daca va refuza sa plateasca. 1641- Carol I Stuart- mustrarea cea mare Izbucneste conflictul rege Parlament Carol I paraseste Londra Puterea preluata de Oliver Cromwell 1649 Carol I judecat si condamnat la moarte

Oliver Cromwell (1599 1658) a fost una dintre marile personaliti ale istoriei Angliei,paricipant direct la evenimentele din timpul Revoluiei i figura central a Protectoratului. Nscut la Huntington, lng Cambridge, ntr-o familie din noua nobilime, Cromwell a urmat studii de drep; de confesiune puritan, el a fost ales mereu deputat n Parlament, graie popularitii i caracterului su energic. El a manevrat i armata, obinnd titlul de Lord-Protector, funcie pe care a ndeplinit-o din 1653 pn la moarte. n aceast calitate, Cromwell avea prerogative care le depeau pe cele ale unor suverani din Europa. El a manevrat i armata, obinnd titlul de Lord-Protector, funcie pe care a ndeplinit-o din 1653 pn la moarte. n aceast calitate, Cromwell avea prerogative care le depeau pe cele ale unor suverani din Europa. 6

PROTECTORATUL lui Cromwell Dictatura militara- putere detinuta de un lord protector Parlamentul puterea legislativa Consiliul de Stat puterea executiva Burghezia preia puterea politica . Cromwell cucereste Scotia, Irlanda navigatie- suprematia engleza pe mare 20 aprilie 1653 dictatura lui Cromwell Restauratia Stuartilor 1658 Cromwell moare Carol al II- lea Stuart ( 1660 1685 ) regele Angliei raporturi bune cu Parlamentul -1673- TEST ACT excluderea romano- catolicilor din orice functie de stat - 1679- HABEAS CORPUS ACT Orientri politice- WHIG- supremaia parlamentar - TORRY- regaliti . 1651 - Actele de

Iacob al II lea ( 1685 1688 ) conflict cu Parlamentul - inlaturat

HABEAS CORPUS ACT Se declar c... de fiecare dat cnd cineva va prezenta n scris o cerere de Habeas Corpus unuia dintre ofierii sau dintre erifii nchisorilor ...pentru o persoan aflat n detenie preventiv.... Ofierul sau eriful va trebui, conform legii prezente, s elibereze acest prizonier.. n cele trei zile care vor urma prezentrii acestui nscris.... REVOLUIA GLORIOAS 1688 alungarea Stuarilor de pe tronul Angliei Whilhelm de Orania i soia sa Maria Stathuderul Olandei Victoria Parlamentului 1689- DECLARAIA DREPTURILOR BILL OF RIGHTS ANGLIA - MONARHIE CONSTITUIONAL Suveranitatea naiunii Parlament - Camera Comunelor - Camera Lorzilor - vota legile - aproba bugetul Regele 7

1689- ACTUL DE TOLERAN- libertate cultelor 1701- ACTUL DE INSTALARE succesiunea la tron 1707- ACTUL DE UNIRE- Regatul Unit al Marii Britanii 1801- Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei BILL OF RIGHTS ,, Lorzii ecleziastici, cei laici i Comunele... declar mai nti, pentru a-i asigura vechile lor liberti: C puterea de a suspenda executarea legilor de ctre autoritatea regal, fr consimmntul Parlamentului este mpotriva legilor. C orice ncasare de bani n folosul Coroanei fr ca ea s fie acordat de Parlament este mpotriva legii C a recruta i a ntreine armat n Regat, pe timp de pace fr aprobarea Parlamentului e un fapt potrivnic legii Alegerile de deputai n Parlament trebuie s fie libere. 1714- dinastia de Hanovra- George I Au existat tensiuni- rege cabinet- Parlament Anglia model al libertilor i parlamentarismului, respectul legilor Sec.XVIII- Anglia monarhie constituional Anglia n sec. XVIII Prima revoluie industrial din lume Conflict militar i diplomatic cu Frana (1689 1815 ) Principala putere maritima Cel mai ntins imperiu colonial Revoluia cultural- John Locke - Isaac Newton Concluzii: n planul gndirii politicii universale, revoluia englez a proclamat principiul c nimeni nu este mai presus de legi i nu se poate sustrage efectelor lor, anticipndu-l i pe acela c participarea la viaa i decizia politic este in drept cuvenit tuturor cetenilor.

REVOLUIA AMERICAN (1774-1783) FORMAREA S.U.A.

8

SITUAIA COLONIILOR AMERICANE n perioada 1584-1733, pe coasta rsritean a Americii de Nord s-au intemeiat 13 colonii populate cu europeni provenii din vestul Europei. Treptat, toate aceste colonii intr sub stpnire englez.

CAUZELE COLONIZRII Situaia economic precar a imigranilor; Persecuiile politice sau religioase.

RAPORTURILE DINTRE COLONITI I AMERINDIENI Populaia amerindian avea un mod de via primitiv. Colonitii europeni au profitat de superioritatea lor economic i militar: Le-au confiscate pmnturile; Au aplicat un veritabil program de exterminare; Prezena europenilor a produs i rspndirea unor boli care au crescut rata mortalitii n rndul amerindienilor.

EVOLUIA COLONIILOR PN LA MIJLOCUL SEC. XVIII SITUAIA ECONOMIC Se nregistreaz o dezvoltare economic rapid, nsoit de un proces de urbanizare remarcabil (Boston, New York, Philadelphia) . Factori: Resursele economice abundente din America de Nord; Experiena burghez a imigranilor coloniti. Dezvoltarea economic rapid transform coloniile n veritabile concurente ale Angliei.

CAUZELE REVOLUIEI AMERICANE CAUZE ECONOMICE Interdicia extinderii colonitilor dincolo de Munii Alleghany; Restriciile n ceea ce privete nfiinarea unr noi stabilimente industriale; Limitarea sever a libertii comerciale a coloniilor americane; Introducerea unor taxe i impozite mpovrtoare, mai ales dup rzboiul Angliei cu Frana. (Ex.: taxa pe timbru, taxa pe zahr, taxa pe ceai)

- Rspndirea ideilor iluministe n America de Nord.

EXPONENI AI ILUMINISMULUI AMERICAN BENJAMIN FRANKLIN, THOMAS JEFFERSON, PATRICK HENRY, THOMAS PAINE 9

PROLOGUL RZBOIULUI DE INDEPENDEN Reacii fa de politica fiscal excesiv i, mai ales, fa de taxa pe ceai. Refuzul americanilor de a cumpra ceai de la reprezentanii companiilor engleze; Contrabanda; Partida de ceai de la Boston (16 decembrie 1773). Anglia reacioneaz: Adopt mpotriva colonitilor Legile inadmisibile; Trimite fore militare n America pentru a reprima starea de revolt.

DECLANAREA STRII DE RZBOI n anul 1774, la Philadelphia, se reunete primul Congres Continental. Sunt declarate nule Legile inadmisibile i este negat dreptul Angliei de a se amesteca n problemele interne ale coloniiilor americane. Populaia american se grupeaz n functie de poziia avut fa de idea rupturii de metropol:Partizanii independeei coloniilor americane; Indeciii; Loialitii.

NCEPUTUL CONFLICTULUI ARMAT Colonitii americani ncep pregtirile de rzboi. Aceste pregtiri sunt susinute de o intens proagand pentru crearea unui tot mai puternic curent de opinie antienglez. n aprilie 1775 au loc btliile de la Concord i Lexington. Armatele engleze sunt nevoite s se retrag. n iunie 1775 are loc btlia de la Bunker Hill. Armatele engleze obin o victorie la Pyrrus. Ulterior, situaia militar evolueaz defavorabil pentru americani.

DESFURAREA RZBOIULUI Btlia pentru Boston (1775) se ncheie cu victoria Angliei. n anul 1776, n urma unor grele btlii americanii pierd New York-ul.

CAUZELE EECURILOR MILITARE Lipsa de experien i coeziunea insuficient a armatei americane; Aciunile gruprii loialiste; Atacurile amerindie-nilor ntrtai de englezi;

DESFURAREA RZBOIULUI n paralel cu operaiile militare se desfoar unele demersuri diplomatice. Reprezentani ai Congresului ncearc s ajung la o nelegere cu George al III-lea. Acesta respinge orice compromis, ceea ce strnete un nou val de ur mpotriva englezilor. 10

Se fac eforturi diplomatice pentru atragerea n rzboiul contra Angliei a Franei i a altor state europene. Pentru moment solicitrile de alian sunt respinse.

DECLARAIA DE INDEPENDEN n asemenea momente critice, pentru a redresa moralul sczut al armatei americane, reprezentanii celor 13 colonii se reunesc ntr-un nou congres la Phiadelphia. La 4 iulie 1776 este adoptat Declaraia de independen.

DESFURAREA RZBOIULUI Declaraia a avut un impact pozitiv asupra armatei americane dar efectele nu s-au resimit imediat. n perioada urmtoare Declaraiei de independen armatele engleze reuesc s ocupe Philadelphia. Rsturnrile de situaie apar abia n 1777, la Saratoga.Batlia desfurat aici se ncheie cu o rsuntoare victorie a armatei americane. ntre 1778-1780 intr n rzboi, alturi de americani, Frana, Spania i Olanda. Contribuia francez a fost remarcabil. n 1781, n btlia de la Yorktown, armatele americane i franceze obin o victorie decisiv. Pn n 1783 s-au mai desfurat operaii militare pe mare. Acestea nu au schimbat situaia critic a Angliei, care este nevoit s-i declare nfrngerea.

SFRITUL RZBOIULUI n 1783 s-a ncheiat tratatul de pace de la Versailles, prin care Anglia recunoate independena fostelor colonii.

ORGANIZAREA S.U.A. DUP RZBOI ntre fostele colonii au aprut unele disensiuni, privind forma lor de organizare. S-au conturat trei orientri: Organizarea fiecrei foste colonii ca stat independent; Unirea tuturor coloniilor ntr-un singur stat; Organizarea fostelor colonii ntr-o confederaie. A fost adoptat ultima soluie: organizarea S.U.A. ca stat federal.

CONSTITUIA S.U.A. Un moment important al noului stat a fost adoptarea Constituiei. Redactarea ei a fost realizat de reprezentanii de frunte ai Congresului. n 1787 se adopt Constituia S.U.A.

ASPECTE DE CONINUT Aplicarea principiului separrii puterii n stat. Puterea legislativ este deinut de Congres, compus din: Senat i Camera Reprezentanilor. Atribuii:votarea legilor, stabilirea taxelor, emiterea de moned, declararea rzboiului. Puterea judectoreasc aparine Curii Supreme de Justiie. 11

Constituia adoptat n 1787 a intrat n vigoare n anul 1789, fiind valabil i astzi. De-a lungul timpului a fost supus unor amendamente.

S.U.A. PN N SECOLUL XIX Dup independen, S.U.A. i-au extins teritoriile de la rmurile Atlanticului, la cele ale Pacificului, devenind o mare putere economic, politic , militar i un reper n organizarea democratic a celorlalte state ale lumii.

REVOLUTIA FRANCEZA 1789-1799

Revolutie=inceputul unei schimbari a societatii Renuntarea la absolutismul monarhic modernizare a sistemului politic o noua intemeiere a natiunii franceze sub influenta Iluminismului emanciparea individului, transformarea lui din supus in cetatean Cauze Opozitia sistemului politic francez fata de ideile iluministe Contradictia dintre incercarea de uniformizare intreprinsa de stat si existenta societatii de ranguri Burghezia nu participa la viata publica Criza financiara (scaderea preturilor agricole) Somajul A Etape INCEPUT: regele Ludovic al XVI-lea convoaca Adunarea Starilor Generale - 5 mai 1789- reprezentantii starii a III-a se declara Adunare Nationala Constituanta - regele a mobilizat armata pentru a dizolva Adunarea, dar populatia Parisului se opune, ridicandu-se la lupta si formand Garda Nationala 14 IULIE 1789 caderea BASTILIEI, inchisoarea politica a Frantei (astazi este Ziua Nationala a Frantei) 1. Monarhia constitutionala 26 august 1789 se adopta Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului Regele accepta Declaratia drept Constitutie 2. Republica -Adunarea Constituanta devine Adunare Legislativa 12

-Franta intra in razboi cu Rusia si Prusia --se declansaza o criza (regele a mobilizat pe cale diplomatica armatele celor doua tari pentru a intra in Franta si a instaura Vechiul Regim) -regele incearca sa fuga din tara, dar este prins, arestata, suspendat din functie si executat 3. Conventia Nationala -Adunarea Legislativa devine Conventie Nationala si aceasta proclama REPUBLICA - Are 2 orientari: Girondinii moderatii- 1792-1793 Iacobinii -radicalii- 1793-1794

-condusi de Robespierre;au instaurat teroarea ca forma de guvernare, obtin succese militare , sunt inlaturati la 27 iulie 1794 (ghilotinarea lui Robespierre) In 9 noiembrie 1799, Napoleon preia puterea printr-o lovitura de stat. El doreste sa apere principiile revolutiei si elaboreaza o noua constitutie cu caracter conservator.

Principalele momente ale Revolutiei franceze

1789 1791 1792 1793 1794 1795 1774-1792 August : Constitutia anului 3.Instituirea Directoratului 1789 1790 1791 1792 27 iulia inlaturarea lui Robespierre si a iacobinilor 21 ianuaie: Executarea Regelui 6 aprilie : Infiinterea Comitetului Salvarii Publice 2 iunie: Inlaturarea Inlaturarea girondinilor de catre iacobini 24 iunie: constitutia anului 2 (neaplicata) 20 aprilie Franta declara razboi Austriei 20 septembrie : Victoria Franceza de la Valmy 21 septembrie: Proclamarea Republici Franceze 21 iunie: Fuga regelui. Prinderea sa la Varennes 3 septembrie : adunarea Constintuanta adopta constitutia 5 mai Adunarea Starilor Generale(se proclama Adunare Constintuanta la 9 iulie) 14 iulie Paris cucerirea Bastilia 26 august Declaratia Drepturilor Omului si ale cetateanului

Domnia Regelui

Declansarea Revolutiei

Constitutia civila

Franta devine monarhie

Proclamarea primei Republici

Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului proclamata la 26 august 1789 este unul dintre cele mai importante documentele ale lumii. 13

Ea stabilea in mod solemn, sub forma de organizare a societatii democratice: Legalitatea oamenilor in drepturi Recunoasterea natiunii ca izvor al suveranitatii Stabilirea celor mai importante drepturi ale omului: libertatea, dreptul la proprietate, rezistenta la opresiune Proclamarea libertatii de cunostinta si de expresie.

Prevederile Decalaratiei stau la baza democratiei moderne si a sistemelor politice de astazi

1792-1795

1795-1799

1796-1797

1798-1799

1799-1804

Perioada Conventiei Nationale

Perioada Directoratului

Campania franceza din Italia.

Campania franceza din Egipt.

Perioada Consulatului

EPOCA NAPOLEONIANA(1799 1815)

CONSULATUL (1799 1804)
Intors din Egipt, profitnd de criza Directoratului, la 18 brumar 1799 Napoleon recurge la lovitura de stat care l propulseaz n fruntea statului francez. n anul 1802 Napoleon se proclam prim consul pe via. Regimul politic instituit de Napoleon, n calitatea sa de prim consul, este unul de dictatur militar i pregtete terenul pentru cariera sa imperial. In lovitura de stat din 9-10 noiembrie 1799, impreuna cu colegii sai au preluat puterea si au stabilit un nou regim, Consulatul. Bonaparte, primul consul, avea aproape puteri dictatoriale. Constitutia a fost refacuta, in 1802 facandu-l pe Napoleon consul pe viata iar in 1804 facandu-l imparat.

IMPERIUL (1804-1815)
Legea Franceza a fost standardizata sub forma Codului Napoleonian sau codul civil si inca alte sase coduri. Acestea garantau drepturile de libertate castigate in Revolutie, incluzand egalitatea in fata legii si libertatea religiei. In 1810 imperiul a atins cea mai mare expansiune. In anul 1814 Napoleon a fost exilat pe insula Elba din Marea Mediterana. In 1815 a evadat de pe insula Elaba, a ajuns in Franta si s-a indreptat catre Paris, invingand trupele care venisera sa-l capturezae. Napoleon a cerut pace aliatilor, dar ei l-au renegat si el s-a decis sa loveasca primul. Rezultatul a fost Campania din Belgia care s-a sfarsit prin infrangerea in batalia de la Waterloo, la 18 iunie 1815. In Paris multimea l-a rugat sa continuie lupta dar politicienii i-au retras ajutorul. Napoleon a fugit catre Rochefort, unde s-a predat capitanului navei Britanice, Bellerophon. El a fost apoi exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic unde a ramas pana la moartea sa, la 5 mai 1821. Influenta Napoleoniana in Franta mai este evidenta inca si astazi. Pentru comemorarea victoriilor sale, s-a construit Arcul de Triumf, in centrul Parisului. Astazi impactul Codului Napoleonian este simtit in legile tuturor tarilor Europei. 14

Napoleon a fost un om care ducea totul la bun sfarsit, niciodata sigur si niciodata satisfacut. Napoleon a fost un dictator, dar a crezut in conducerea oamenilor prin ordine. Putin sunt aceia care nu recunosc ca a fost un geniu militar. El a spus Waterloo va sterge memoriile victoriilor mele, dar bineinteles ca se insela deoarece este recunoscut ca general si nu ca guvernator.

RELATIILE INTERNATIONALE IN SECOLUL AL XIX-LEA

CONGRESUL DE LA VIENA (1814 1815)
Organizat dup nfrngerea lui Napoleon Bonaparte, cu scopul de a reorganiza Europa PRINCIPIUL LEGITIMITII care viza restabilirea monarhiei de drept divin. Meninerea statu quo-ului european PRINCIPIUL ECHILIBRULUI EUROPEAN care consta n stabilirea unui asemenea raport de fore ntre statele europene, nct s nu se permit instalarea hegemoniei unei puteri, n defavoarea celorlalte. Forma definitiv a negocierilor s-a concretizat n Actul final adoptat la 9 iunie 1815. State semnatare:Anglia, Austria, Prusia, Rusia, Frana, Portugalia i Suedia.

SCOPURILE CONGRESULUI DE LA VIENA Izolarea politic a Franei ; mpiedicarea rspndirii ideilor revoluiei franceze.

PREVEDERI FRANA : Este readus la graniele ei din 1789 ; Este nevoit s plteasc importante despgubiri de rzboi ; Suport trupe de ocupaie.

CONFEDERAIA GERMAN, recunoscut la 8 iunie 1815 (38 state), este meninut pentru a mpiedica expansiunea Franei spre rsrit i trece sub hegemonia Austriei. Instituiile sale sunt : Dieta federativ for legislativ ; Consiliul intern organ executiv. PROVINCIILE UNITE (OLANDA) i BELGIA alctuiesc REGATUL RILOR DE JOS. nfiinarea lui are acelai scop al blocrii tentativelor expansioniste ale Franei. ITALIA pstreaz frmiarea statal. Regatul lombardo-veneian din N i NE intr sub stpnirea Austriei. PRUSIA mai anexeaz Westfalia, Renania, Saxonia. RUSIA mai anexeaz Finlanda i i se recunoate stpnirea asupra Basarabiei. ANGLIA primete din spaiul european : Insula Malta, Insulele Ionice i Gibraltarul. 15

Prevederile Actului final contraveneau aspiraiilor de libertate i independen mprtite de naiunile europene. SFNTA ALIAN La 26 septembrie 1815, la Paris, Rusia, Austria i Prusia pun bazele Sfintei Aliane.

SCOPURILE SFINTEI ALIANE Meninerea statu-quo-ului ; Combaterea oricror idei i micri revoluionare Anglia a aderat la SFNTA ALIAN Frana-1818- Congresul de la Aachen

16