Kinetoterapia se defineste ca terapie prin micare efectuat prin programe de recuperare medical care urmaresc refacerea unor functii

i diminuate sau cresterea nivelului functional n diverse suferinte. Kinetoterapia este o form terapeutic individualizat care, plecnd de la programe de exerci ii fizice statice i dinamice, se poate folosi n programele terapeutice profilactice (de prevenire), curative si de recuperare. Astfel, kinetoterapia si
gseste aria de utilizare n cele trei sectiuni de asistent medical, putndu-se descrie: kinetoterapia profilactic ce cuprinde totalitatea metodelor i mijloacelor de realizare a tratamentului prin care se urmrete: meninerea unui nivel funcional satisfctor, cresterea nivelului funcional (profilaxie primar sau gimnastic de ntretinere, plimbri, jogging, gimnastic aerobic, pentru mentinerea strii de sntate), aplicarea unor programe de prevenire a agravrii sau de apariie a complicaiilor n unele boli cronice (profilaxie secundar); kinetoterapia de tip curativ care se asociaz cu sectorul de tip profilactic si de recuperare; kinetoterapia de recuperare reprezint seciunea cea mai important n programul de recuperare medical i urmrete prin intermediul unor programe de exerciii fizice: refacerea funciilor diminuate, creterea nivelului funcional, realizarea unor mecanisme compensatorii n situaii de readaptare funcional (n cazul n care, de exemplu, un anumit muchi este afectat ireversibil, se ncearc tonifierea altor muschi care i preiau parial funciile, n scopul realizrii miscrii n limite acceptabile). Obiectivelegenerale urmrite n tratamentul prin kinetoterapie sunt: - refacerea forei musculare i creterea rezistenei musculare; - creterea mobilitii articulare - creterea si adaptarea capacitaii de efort; - ameliorarea funciei de coordonare, control si echilibru a corpului; - formarea capacitaii de relaxare; - corectarea posturii si aliniamentului corpului; - reeducarea respiratorie; - reeducarea sensibilitii. Exist o gam foarte larg de afeciuni pentru care recuperarea medical prin kinetoterapie este specific i absolut necesar. Astfel, kinetoterapia ajut la tratarea urmtoarelor: afeciunile aparatului locomotor (ortopedice si posttraumatice),tulburri de static vertebral(scolioze, cifoze), dureri la nivelul coloanei vertebrale(cervicale, toracale, lombare), cauzate de o activitate sedentar, afectiunile reumatice (spondilit, poliartrit reumatoid, artrit, reumatisme degenerative, reumatismul esutului moale), afeciunile neurologice (accidentele vasculare cerebrale, traumatismele coloanei vertebrale, boli degenerative si inflamatorii ale sistemului nervos, sindroame neurologice), afeciunile aparatului cardio-vascular, afeciunile aparatului respirator, afeciunile metabolice (obezitatea), maladiile congenitale (distrofia neuro-muscular, luxaie congenital de old, tetraplegie) etc. Una dintre cele mai frecvente cauze ale deficienelor fizice sunt tulburrile tonusului muscular; corectarea acestora se bazeaz pe efectele exercitiului fizic asupra muchiului. Din punct de vedere al rolului educativ, exerciul fizic are efect benefic la orice vrst, dar mai ales n perioada de crestere, cnd micrile nu sunt nc bine definite, cnd creterea oaselor nu este ncheiat, prin repetarea corect a unor miscri se ajunge la eliminarea micrilor incoerente i la stpnirea celor necoordonate. Rolul kinetoterapiei Rolul kinetoterapiei este de a reda functionalitatea organelor omului si de a reda fiinta umana societatii, fie ca este adult, fie ca este copil. De a face sa devina dintr-un om cu o problema mai mare sau mai mica un om normal, independent din punct de vedere motor, capabil sa se autoserveasca. Daca acest rol al gimnasticii medicale ar fi inteles si daca numarul specialistilor din spitale, dispensare, scoli speciale s-ar mari, parerea mea este ca situatia bolnavilor din Romania ar fi cu totul si cu totul alta si n-ar fi decat in folosul pacientilor.

Spondiloza cervicala atroza localizata la nivelul elementelor anatomice din regiunea cervicala a coloanei vertebrale se manifesta prin limitarea miscarilor corpului si prin dureri ce pot iradia si in zonele scapulare, pana in maini. Anatomic se ingusteaza spatiul canalului rahidian prin osificare si implicit apare presiunea pe nerv.

Simptomalogie si cauze aceasta afectiune poate provoca dureri de cap, ameteli, tulburari ale regimului circulator cerebral, tulburari auriculare, iar la persoanele varstnice stari depresive. Obiective folosite in tratament - prin gimnastica medicala se urmareste : tonifierea musculaturii cervicale, combaterea dezechilibrului static postural, dezvoltarea mobilitatii coloanei vertebrale la nivelul acestei regiuni. Observatie in timpul executarii miscarilor cu capul pot aparea stari vertiginoase si se recomanda ca exercitiile sa se execute in ritm lent si cu ochii deschisi.

Exercitii de gimnastica medicala :

I din pozitia decubit dorsal cu genunchii indoiti si talpile pe sol : Ex. 1 ducerea barbiei in piept , fara ridicare capului de pe sol ( impingerea barbiei in sus ) de 10 ori; Ex. 2 inclinarea capului spre dreapta si spre stanga cu tendinta de a lipi urechea de umar de 10 ori; Ex. 3 rasucirea capului spre dreapta si spre stanga de 10 ori ( miscarea se realizeaza descriind un arc de cerc cu barbia, de la un umar spre celalalt ); Ex. 4 ridica barbia coborand umerii pe sol, apoi coboara barbia cu ceafa lipita de sol si ridica umerii de pe sol de 8 ori; Ex. 5 exercitii de ridicare a omoplatilor si de oborare a omoplatilor ( cu ceafa lipita de sol, cu capul in rotatie si urechea pe sol se apropie barbia de umar, din rotatie dreapta apoi stanga se ridica usor capul de pe sol cu barbia proiectata inainte ) toate de 10 ori; Ex. 6 cu mainile sub ceafa , ridica capul si intinde bratele de 10 ori ; II din pozitia decubit ventral ( culcat pe abdomen ) mainile incrucisate sub barbie : Ex. 1 asezarea succesiva a barbiei si a fruntii pe maini de 10 ori ; Ex. 2 ducerea barbiei spre umarul stang, apoi spre cel drept de 10 ori; Ex. 3 cu bratele intinse si fruntea sprijinita pe sol se ridica capul de pe sol, cu dubla barbie de 10 ori; III din pozitia decubit lateral: Ex. 1 ridicarea capului cu tendinta de a apropia urechea de umar de 8 ori ; Ex. 2 capul sprijinit pe o mana , apasarea capului in jos de 8 ori; * aceste exercitii se executa pe partea dreapta si pe partea stanga IV exercitii de gimnastica medicala corectiva: Ex. 1 mers cu o carte pe cap 10 m ; Ex. 2 mers fandat cu un baston fixat la nivelul omoplatilor 5 m; Ex. 3 cu bastonul tinut la spate de la capete , executa mers cu extensia bratelor si ducerea bastonului inapoi 10m;

Ex. 4 din mers , executa extensii a bratelor cu arcuire sus si lateral de 10 ori pe distanta de 8 10 m; Ex. 5 - cu bastonul tinut la ambele capete, executa ducerea bastonului sus , cu arcuirea bratelor ( privirea urmareste bastonul ) de 10 ori ; Ex. 6 bastonul sprijinit pe omoplati , executa aplecarea trunchiului inainte la 40 50, cu arcuire si capul sus revenire de 10 ori; V - din pozitia pe genunchi si sprijin pe palme (patrupedie ):

trebuie

Ex. 1 indoirea coatelor cu coborarea pieptului si ridicarea capului cu privirea inainte si intinderea coatelor de 10 ori; Ex. 2 indoirea coatelor cu ridicarea alternativa a unui picior intins inapoi revenire de 10 ori ( capul sus ); Ex. 3 ridicarea bratului si piciorului opus revenire de 10 ori, (se repeta cu membrele de cealalta parte ) capul sus; Ex. 4 mers in patru labe, cu capul sus si privirea inainte de 10 ori. Se vor evita exercitiile de flexie ale trunchiului si se va corecta permanent pozitia spatelui, care sa se mentina drept, cu umerii trasi in jos si spre inapoi. Exercitiile vor fi facute de 4 ori pe saptamana cu o zi pauza intre ele ( o zi da , o zi nu ). Dupa 30 de zile se vor face 2 sedinte pe zi cu doua zile pauza ( de 3 ori Functie de simptome se va stabili Se programul face pentru masaj cea de-a pe saptamana ). III-a luna . .

Nu se recomanda manipulari cu exceptia tractiunii usoare in ax(Sohier). In faza dureroasa se foloseste electroterapia Bibliografie: VADE-MECUM DE KINESITHERAPIE;Y HARDEZ ET COLAB;ed MALOINE E.CRISTEA:TERAPIA PRIN MISCARE;ed MEDICALA antalgica. decontacturant

Spondilozacervicala este o afectiune degenerativa a coloanei vertebrale, localizata la nivelul vertebrelor cervicale si a discurilor intervertebrale. Afectiunea survine in general la persoanele cu varsta inaintata( peste 45 ani ) si evolueaza in timp.Statistic vorbind spondiloza afecteaza ambele sexe in mod egal,dar survine la barbati mai devreme decat la femei. Spondiloza cervicala apare in urma uzurii (degenerarii) discurilor sau articulatiilor intervertebrale si este adesea insotita de reactii de reparare (osteofite) la nivelul corpilor vertebrali. Aceasta proliferare anormala a
tesutului osos (ma refer la osteofite) poate duce la cresterea presiunii exercitate asupra nervilor spinali. Spondilozacervicala reprezinta procesele distructive ce apar in discul intravertebral, mai ales dupa varsta de 35-40 de ani, acestea provocand deseori dureri de cap.Cel mai mult sufera discurile CV-VI. Din cauza deplasarii vertebrelor cervicale, se produc spasme in muschii gatului, ai cefei, se contracta vasele sanguine, ale arterei vertebrale, se stranguleaza nervii occipital si vertebral. Apare durerea la ceafa, apoi durerea de cap si amorteala pielii. Pielea capului si a cefei devine rece sau fierbinte.Deseori, apar anxietatea si depresia nervoasa, frica nefondata, irascibilitatea, oboseala, dereglarea

somnului, a concentrarii, scaderea auzului pe o parte, parestezii (furnicaturi, intepaturi, amorteli ). Se deregleaza circulatia sanguina in regiunea capului, se mareste tensiunea intracraniana, deseori si cea arteriala. Uneori, schimbarile vazute la renghenografie nu corespund cu simptomele clasice si invers. Schimbarile distructive avansate, vazute la renghenografie nu sunt intotdeauna insotite de dureri sau alte simptome clinice si invers, pot fi foarte evidente simptomele clinice fara schimbari mari la renghenografie, persoana respectiva considerandu-se sanatoasa. Pentru a intelege mecanismul dezvoltarii simptomelor produse de spondiloza cervicala, trebuie sa stim ca in corpul vertebrelor trec vasele sanguine, care iriga creierul si maduva spinarii, precum si firele nervoase. Canalul lateral vertebral este traseul arterei vertebrale: stanga si dreapta. Patrunzand in craniu prin foramenul occipital principal, acestia alimenteaza trunchiul creierului si loburile occipitale ale semisferelor mari. Fiecare artera vertebrala este invaluita de o impletire a nervilor simpatici si alaturi de ea trece nervul vertebral. Asadar, durerile provocate de spondiloza cervicala sunt reduse la dereglari vasculare, schimbari in firele si plexurile nervoase, care ies intre vertebre si din care se formeaza nervii superficiali ai capului (nervul occipital mare si mic si nervul major curicular). Simptomele principale ale spondilozei cervicale sunt sindromul arterei vertebrale, sindromul hipertensiv, sindromul migrenei cervicale, sindromul radicular, sindromul prin durere de cap hipotalamic, etc.In toate aceste sindromuri, pe prim plan apare durerea de cap, care are diferite mecanisma de aparitie. Multi dintre cercetatori considera ca principala cauza a spondilozei cervicale este datorata imbatranirii tesutului ceea ce este corect insa putin conservator intrucat nu trebuie marginalizate urmatoarele cauze: adoptarea unei pozitii vicioase a coloanei cervicale (statul prelungit in fata calculatorului sau la birou); scaderea tonusului muscular, fapt datorat adesea sedentarismului; anomalii congenitale; traumatisme. Tratamentul consta obligatoriu in sedinte de fizioterapie efectuate de 2 ori pe an si asociate cu masaj terapeutic (atentie!!! diferit de masajul de relaxare), la care se adauga lunar, daca este posibil, programul de kinetoterapie. Acesta creste mobilitatea osteoarticulara, tonusul muscular, tonifica insertiile si creste nutritia discului intervertebral. 1. Tratamentul medicamentos actioneaza impotriva durerii cervicale, insa efectele lui sunt de scurta durata si uneori pot fi agresive pentru persoanele cu probleme gastrice (de aceea antiinflamatoarele se asociaza cu medicatie de tip pansament gastric). Aceasta medicatie se ia cel mult 15 zile iar efectele ei sunt, asa cum spuneam, limitate deoarece se trateaza efectul (durerea) si nu cauza. De aceea, in lipsa kinetoterapiei, fenomenele dureroase reapar. 2. Fizioterapia asociata cu masajul terapeutic actioneaza impotriva durerii cervicale avand efect antialgic, ajuta la cresterea troficitatii zonelor adiacente coloanei vertebrale si la decontracturarea musculaturii paravertebrale cervicale. Efectele fizioterapiei sunt mult mai benefice si mai de lunga durata daca aceste proceduri se asociaza cu masajul terapeutic. 3. Kinetoterapia actioneaza direct asupra cauzei (asupra degenerarii vertebrelor si discurilor intervertebrale ajutand la rehidratarea acestora).Ea conduce la redobandirea mobilitatii articulare,cresterea elasticitatii si tonusului muscular,diminuarea efectelor negative ale osteofitelor si la imbunatatirea starii generale a organismului din punct de vedere psiho-motric. Kinetoterapia se incepe dupa cele 12 sedinte de fizioterapie asociate cu masaj terapeutic. PROGRAMULKINETIC Pentru un pacient care prezint spondiloz cervical am propus urmtorul program kinetic : 1. Din poziia decubit dorsal pacientul execut flexii active ale capului. Se fac in 8 timpi ori 8 repetri, a cte 4 serii ( T1 T8 X 8 repetrii X 4 serii ). Exerciiile de respiraie vor nsoii micrile capului : pe inspiraie flexii, revenirea cu expiraie. 2. Din poziia decubit dorsal pacientul execut nclinaii laterale stnga/dreapta ale capului. T1 T2 nclinii laterale spre stnga X 8 repetrii X 4 serii T3 T4 nclinaii laterare dreapta nclinaiile laterale ale capului for fi nsoite de exerciiile de respiraie : pe inspiraie nclinaie lateral

stnga/dreapta si revenirea cu expiraie. 3. Din poziia decubit dorsal pacientul execut rsuciri stnga/dreapta ale capului. T1 T2 rsuciri spre stnga X 8 repetri X 4 serii T3 T4 rsuciri spre dreapta i aceste exerciii de rsuciri vor fi nsoite de exerciii de respiraie: pe inspiraie rasucire stnga/dreapta, revenire cu expiraie. 4. Din poziia decubit lateral stnga/dreapta pacientul execut extensii ale capului. T1 T8 extensii X 8 repetrii X 4 serii. Acest exerciiu este nsoit de exerciii de respiraie : extensii cu inspiratie si revenirea cu expiraie. 5. Din poziia decubit lateral pe partea dreapt, pacientul execut nclinri laterale spre stnga i rsuciri spre stnga. T1 T2 nclinaii laterale spre stnga X 8 repetrii X 4 serii T3 T4 rsuciri spre stnga 6. Din poziia decubit lateral pe partea stng, pacientul execut nclinii laterale spre dreapta i rsuciri spre dreapta. T1 T2 nclinaii laterale spre dreapta X 8 repetrii X 4 serii T3 T4 rsuciri spre dreapta nclinaiile laterale i rsucirile capului sunt nsoite de exerciiile de respiraie : nclinaiile i rsuciriile cu inspiraie, i revenirea cu expiraie. 7. Din poziia eznd se fac aceleai exerciii : flexii, extensii, inclinaii laterale, rsuciri ale capului. Nu pot sa-mi permit sa nu accentuez urmatoarele: KINETOTERAPIA (gimnastica medicala) pentru spondiloza cervicala nu se face la domiciliu, fara supraveghere medicala, fara aparatura corespunzatoare (spalier, sistem de scripeti, bicicleta ergonometrica, greutati etc.), si fara un program de recuperare medicala individualizat special pentru spondiloza cervicala, elaborat de un kinetoterapeut. RECOMANDARI: - In toate cazurile aparitiei durerii de cap, trebuie sa ne intindem pe pat, sa nu suprasolicitam regiunea cervicala, sa nu miscam brusc capul si gatul, mai ales sa evitam aplecarea si ridicarea capului. - Putem folosi medicamente vaso-dilatatoare, care maresc circulatia craniana si cardiaca. - La recomandarea medicului, folositi medicamente ce normalizeaza procesele metabolice[aspirina, vitamina C, B1, ceaiuri din plante, migrenostop, produse homeopatice, etc.) Pentru mentinerea sanatatii este necesara efectuarea exercitiilor fizice pentru coloana cervicala in stadiul de remisie si cu scop profilactic. Se pot folosi si proceduri fizioterapeutice - Este necesar sa respectam regimul de munca, odihna, alimentatie, eliminarea stresului, autoeducarea si autocontrolul emotiilor, schimbarea gandirii negative in gandire pozitiva. - Este bine ca o data sau de doua ori pe an sa se faca relaxoterapie, masajul coloanei vertebrale si kiroterapie (reasezarea vertebrelor manual). - Patul trebuie sa fie mai tare, iar perna mai mica. Prin masaj si kiroterapie se inlatura blocajele si deplasarile vertebrelor, se elibereaza vasele sanguine si firele nervoase, se restabileste circulatia cervicala si incet incet, dispar simptomele cervicalgiei si se restabileste functia normala a organismului.

SCOLIOZA Scoliozele cu dou curburi sau cu mai multe curburi necesit un tratament func ional complex i de lung durat, ntruct aceste deformaii produc asimetrii mari, evidente, la nivelul trunchiului, centurii scapulare i bazinului. De aceea, n tratamentul acestora se altur acei factori terapeutici care influeneaz favorabil evoluia acestei deformaii, cum este tratamentul igienic i ortopedic.

De la nceput, trebuie menionat faptul c tratamentul prin gimnastic medical urm re te s opreasc evoluia scoliozelor, s corecteze deviaiile coloanei vertebrale i
s menin aceast corectare (prevenirea recidivelor sau a perioadelor cu evoluie nefavorabil) s reduc tulburrile funcionale i asimetriile secundare ale corpului.

Scopulexerciiilor fizice:

1. Corectarea deviaiilor coloanei vertebrale cu tonificarea n condiii de scurtare a grupelor musculare din partea convexitilor scoliozei i alungirea. 2. Prevenirea i corectarea asimetriei toracice prin reducerea torsiunii corpurilor vertebrale i gibozitii costale. Pentru prevenirea gibozitii costale se va obine lordorzarea coloanei vertebrale. 3. Corectarea deformaiilor secundare ale centurii scapulare i bazinului. 4. Educarea unui reflex de atitudine normal n activitile statice i dinamice ale corpului, precum i tergerea reflexului greit de postur.

Mijloacelegimnasticii corective:

- Exerciii statice indicate sunt poziiile corective sau corecte ale trunchiului centurii scapulare i pelviene. - Exerciii dinamice - constau n mobilizarea caracteristic a fiecrei regiuni a corpului. - Exerciiile de trunchi constituie micrile de baz n tratamentul scoliozelor. - Micrile de extensie urmresc lordozarea coloanei vertebrale, favorizeaz derotarea corpurilor vertebrale torsionate. - ndoirile laterale se fac numai de partea convexitii, att la nivelul regiunii toracale, ct i lombare, urmrinduse reducerea curburilor laterale ale coloanei vertebrale. - Rsucirile trunchiului se execut spre concavitatea curburii scoliotice. - Exerciiile de membre superioare vor amplifica micrile de trunchi. - Exerciiile de membre inferioare constau din ridicri asimetrice ale membrului inferior din partea convexiti. - Exerciiile de respiraie au un rol corectiv deosebit, ntruct n scoliozele n S" deformaia toracelui este mai accentuat dect n cele cu o singur curbur. Exerciiile aplicativesubform de: - Exerciii de mers; - Exerciii de trre; - Exerciii de echilibru; - Suspensiunile; - Exerciiile de redresare; - Exerciiile de relaxare; - Exerciiile cu obiecte portative.

EXEMPLEDE EXERCITIIPENTRUCORECTAREASCOLIOZEINS"DORSALDREAPTA

1. Mers pe vrfuri mna stng pe cretetul capului, mna dreapt la spate, la doi pai ducerea piciorului stng n extensie. 2. Mers fandat pe piciorul stng, cu braul stng ntins n sus mna dreapt pe old, arcuirea braului stnga la fiecare fandare. 3. Mers pe partea ngust a bncii de gimnastic, cu mna dreapt pe old, braul stng lateral sus. 4. Stnd cu o minge medicinal n mna stng sus, mers n

jurul slii cu ridicarea piciorului stng la fiecare trei pai. 5. Stnd cu piciorul stng ndoit n treapt i fixat la scara fix, cu extensorul apucat asimetric, mna stng sus, dreapta jos, ntinderea extensorului. EXMPLEDE EXERCITIIPENTRUCORECTAREASCOLIOZEINS"DORSALSTNGA 1. Mers pe vrful piciorului drept, cu mna dreapt pe cretet, stnga pe old, ducerea trunchiului n extensie la fiecare pas":. 2. Mers pe vrfuri, mna dreapt pe cretet, mana stng pe old - ndoirea genunchiului drept la piept. 3. Mers lateral cu pai adugai spre dreapta, cu fandarea piciorului drept, mna dreapt pe cretet, stnga pe old.

Apraxiamersului se caracterizeaza prin pierderea initiativei si indemanarii la mers si prin tulburarea controlului voluntar. Bolnavul bate pasul pe loc, merge cu pasi mici, desprinde greu piciorul de pe sol, membrele inf. se incruciseaza, trunchiul se apleaca inainte. Mersul apare ca o defectiune a mecanismului de declansare a activitatii, aceste tulburari apar in tumori frontale. Apraxia ideomotorie apare intr-o intrerupere in conexiunea centrului formarii unui act motor si
executor. Pacientul are in minte planul actiunii, il poate descrie dar nu il poate executa, spontan sau la comanda. De ex. Poate sa se pieptene, sa isi sufle nasul, automat face dar la comanda nu. Deobicei este bilaterala, iar in unilaterala este in general stanga. Apraxia ideatorie apare datorita unei programari incorecte a unei secvente complexe de gesturi. Bolnavul nu poate elabora planul actiunii, miscarile simple sau izolate sunt executate corect dar nu le poate asocia intr-o actiune complexa cu scop. Nu poate nici imita o miscare, recunoaste obiectele, dar le manuieste deficitar. Este o apraxie de intrebuintare si apare de regula la manuirea obiectelor. Este intotdeauna bilaterala si exprima o suferinta generala a creierului, de ex. In boala alzzaimer. Se testeaza asezand in fata pacientului diverse obiecte cunoscute: ciocan, lacat, lumanare, cutie de chibrituri si I se cere sa ia pa rand obiectele in mana si prin cuvinte si gesturi sa exprime modul in care se intrebuinteaza acel obiect. De regula subiectul nu poate explica. Apraxia constructiva se caracterizeaza prin dificultatea de a aprecia si analiza relatiile spatiale si de a executa constructii mai simple sau mai complicate. Probe simple de: desen (spontan anumite figuri geometrice, sau in perspectiva uneori). Se solicita tot la desen, desenul copiat, schematic (schita unui ciocan, sau roata), sau desenul din memorie (casa, bicicleta). Al doilea tip de proba - contructii propriuzise din chibrituri fig. geometrice, sau din cuburi un turn, sau puzzle de carton. Principalele erori pacientii fac desenul cu conturul intrerupt sau neregulat, partile desenului sunt izolate, este schematizat, simplificat, copia desenata este mai mica sau mai mare decat modelul, exista tendinta de a suprapune desenul peste model. De obicei leziunea se gaseste in jumatatea posterioara a emisferelor cerebrale. Apraxia de imbracare tulburarea gesturilor necesare actului de imbracare in absenta unei apraxi idiomotorii, bolnavul nu este capabil de asi imbraca haina, camasa, pantalonul de pijama, nu-si poate lega sireturile, nici spontan nici la comanda, este constient de infirmitatea sa, se plange de ea, dar nu este capabil sa o controleze. Electroneurografia masurarea vitezelor senzitiva si motorie (circulatia impulsului). Este util studiul circulatiei, se refera la circulatia superficiala si profunda, datorita nivelului nutritiv necesar recuperarii. Tratamentul incepe in medie la 3 saptamani de la instalarea suferintei. O singura forma terapetutica sau aceeasi nu este bine de mentinut multa vreme, deoarece nervul se obisnuieste cu procedura si rezultatele nu sunt cele asteptate. Fibra nervoasa se reface in mod spontan in ritmul de 1-2 mm/zi. Pe baza acestei durate se face un calcul estimativ pentru perioada de reparatie si se va face un program

recuperator etapizat. Daca in 6 saptamani cu un program corect administrat, adaptat si individualizat, tratamentul nu atinge obiectivele, nu se simte o evolutie favorabila atunci inseamna ca trebuie aportul neurochirurgului. Aceasta perioada reprezinta perioada de incercare, daca evolutia este buna se merge mai departe. Obiectivein recuperarealeziunilornervilorperiferici Se urmareste favorizarea regenerarii nervoase Se urmareste mentinerea functionala structurilor musculo-articulare in zonele denervate, este foarte important sa se mentina troficitatea cvasinormala cu evitarea atrofiei musculare si mentinerea mobilitatii articulare cu evitarea anchilozelor. Inlaturarea a tuturor tulburarilor trofice, vasculotrofice si vegetative. Atunci cand reinervarea incepe, unul din obiectivele fundamentale este acela de reluare a activitatii musculare voluntare. Dupa aceea se pune problema recastigarii fortei musculare, a rezistentei si a coordonarii activitatii motorii. Atunci cand repercursiunile bolii (pierderi de functii definitive, fara compensare) este nevoie de preluarea de catre fibrele nervoase restante a teritoriilor reinervate. Refacerea tulburarilor de sensibilitate. Influentarearegenerarii Grabirea regenerarii poate interesa stimularea activiitatii celulei nervoase din maduva. Tratamente la nivel paravertebral si radicular. Cu scop de a influenta indirect radacina nervului respectiv. Ce le radiculare urmaresc traseul si directia fibrei nervoase. Evitarea formarii cicatricilor vicioase pot fi asa de profunde incat sa intereseze nervul. Trebuie creat un camp liber favorabil pentru reparatia leziunii nervului. Crearea unei troficitati convenabile pe tot traectul nervos. Uneori superioare normalului si pe tot traectul nervului nu numai a zonei lezate. Mentinand o stare trofica normala se evita formarea tesutului nervos retractil. Astfel se va forma un tesut elastic. Daca nu este elastic se poate rupe din nou traiectul. Se foloseste termoterapie. Proceduri generale incalzirea intregului organism inclusiv segmentul cu leziune nervoasa bai generale la temperaturi de peste 37C dar cu temperatura mentinuta fara sa scada. Nu trebuie sa depasasca 10 min. pentru incalzire generala. Proceduri locale aplicatii de parafina, namol cald, cataplasme s.a., asupra zonei interesate. Proceduri de masaj si electroterapie adcvate si apoi se aplica tratamentul kinetic. Programul de recuperare urmareste reinervarea, intretinerea la nivel functional a articulatiei si musculaturii, troficitatea si vascularizatia si sensibilitatea.

POLINEUROPATIILE Domenii regionale Sindroame senzitivo-motorii de tip periferic care cuprind mai multe trunchiuri nervoase. Dpdv al cauzalitatii factori infectiosi difteria, febra tifoida, neuroviroze, datorate fie impactului indirect asupra nervului, fie prin toxine pe care agentul patogen le produce, fie prin mecanism alergic. Factori toxici ajung in organism accidental sau profesional, sau prin consumul anumitor medicamente. Metalele grele (Plumb, mercur, arsen), alcool. Medicamente: tuberculostatice, anticonceptionale, barbiturice (fenobarbital, ciclobarbital), ciclostatice. Factori alergici seruri si vaccinuri Factori carentiali lipsa anumitor principi. Carenta de vitamina B (grupul vitaminelor B) Factori metabolici. Exista polineuropatii in evolutia diabetului zaharat, stari uremice, disgloblinemii. Cauze privind bolile de sistem: boli vasculare, de colagen, tumori maligne si unele boli ereditare. Au un impact general care influenteaza toate organele. Idiopatice fara o origine certa nu se poate diagnostica cauza. CLINIC

Se descriu doua etape fundamentale in dezvoltarea unei polineuropatii Perioada de debut: apar parestezii (furnicaturi) la nivelul extremitatilor, daca intereseaza membrele inferioare apar dureri la mers. Presiune asupra muschilor declanseaza durere. Reflexele osteotendinoase scad pana la abolire. Tulburari de sensibilitate obiectiva. Apar in trunchiurile afectate (nu peste tot). In perioada de stare apar: atitudini vicioase (picior cav picior scobit, mana in grifa gheara); se produc tulburari motorii, pareze sau paralizii ale extremitatilor. Deficitul motor in cazul polineuropatiilor este bilateral, simetric si distal. La membrul inferior predomina la nivelul muschilor anterolaterali ai gambei, si treptat ascensioneaza spre coapsa. La nivelul membrelor superioare, deficitul motor este tardiv, intereseaza muschii interososi. Tulburarile senzitive, apar parestezii, dureri spontane, localizate dar uneori si cu iradiere. Caracteristic: atrofia neomogena a grupelor de fibre musculare. Tratament: Este mai usor de prevenit decat de tratat ulterior. Profilactic este bine de compensat sau prevenit toti factorii de risc, daca nu se poate incepe tratamentul curativ. Tratament curativ - igieno dietetic repaus, regim fara toxine, echilibrat din punct de vedere alimentar si bogat in vitamine si electroliti. - Tratament medicamentos respecta sau este specific fiecarei etiologii atunci cand este cazul, suferinta infectioasa sau virala tratament antibiotic sau antialergic sau dupa caz tratament stiroidian. Tratament antiinflamator, antiedematos (antiinflamatorii steroidiene si nesteroidiene), tratament simptomatic sa compenseze sau sa echilibreze fiecare simptom daca sunt prezente dureri antialgic, daca prezinta hipotonie musculara tratament specific. Tratament recuperator fizical kinetic - Se bazeaza pe 4 categorii de proceduri: proceduri de hidroteromoterapie, kientoterapie, balneoclimatoterapie si electroterapie. Efectele care sunt urmarite sunt: - efect analgetic, miorelaxant, excitomotor, trofic, desfasurat pe etape. - In principal se urmareste combaterea durerii si a contracturii. - In a doua etapa se urmareste cauza durerii reziduale si reeducarea motorie. - Din primul domeniu de hidrokineto si termoterapie, procedurile urmaresc doua obiective: analgetic si miorelaxant, se utilizeaza impachetari partiale umede, impachetari cu parafina, bai calde partiale sau generale, dusuri cu vapori, bai kineto la 37C, mobilizari pasive si active. - Proceduri de electroterapie galvanizari in scop analgetic, ionizari, bai gavanice in scop analgetic si trofic, curenti cu impulsuri de joasa frecventa, s.a. tipuri. - Programe kinetice adaptate diagnosticului si etapei de evolutie a suferintei: mobilizari pasive pentru zonele paretice sau paralizate si pentru retracturi dar si mobilizari active care urmaresc conservarea sau restabilirea miscarilor voluntare, toate aceste programe kinetice presupunand proceduri analitice muschi cu muschi, cel mult se lucreaza pe grupe musculare care realizeaza aceeasi miscare pe aceeasi directie. Travaliul muscular se face a sec cat si in apa, se incepe cu travaliu fara rezistenta, apoi contrarezistenta putand fi reprezentata de opozitia kinetoterapeutului sau montajelor de scripeti cu contragreutate. Programul kinetic este sustinut de masaj cu rol miorelaxant, analgetic si trofic prin stimularea circulatiei. Se poate adauga domeniul balneoterapiei reprezentat de apele minerale, ape termale, ape sulfuroase (valea oltului), ape iodate (bazna), clorurosodice (apa marina).